PROPOZIII CATEGORICE

1.CARACTERIZARE GENERAL
Propoziiile categorice sunt printre cele mai simple propoziii logice, întrucât ele exprim un singur
raport între dou noiuni absolute, (fr a pune acest raport în legtur cu altceva; fr a-l condiiona
cumva, motiv pentru care se i numesc ,,categorice").

2. STRUCTURA PROPOZIILOR CATEGORICE

Subiect logic red obiectul gåndiri, respectiv acel termen despre care se enun ceva în acea
propoziie.
Predicat logic indic ceea ce se spune despre subiectul logic, o însu_ire despre care se spune cá
aparine sau nu subiectului logic, motiv pentru care propoziile categorice sunt numite i propoziii de
predicaie.
Sub aspect lingvistic sunt propoziii declarative.
3.CLASIFICAREA PROPOZIIILOR CATEGORICE
> Dup cantitate avem trei tipuri de propoziii categorice:
(1) universale, în care S este inclus în întreaga sfer¯ a lui P.
" (2) particulare, în careS _i Pse intersecteaz.
> Dup calitate, propoziiile categorice sunt:
() Afirnmative - exprim un raport de concordan (sunt, este);
" (2) Negative exprim un raport de opoziie între S _i P (S are totul sau ceva diferit de P).
Cantitatea i calitatea formeaz împreun un criteriu, obinându-se:
Universale afirmative
Universale negative
Particulare afirmative
Particulare negative

Citirea Reprezentarea grafic

Denumirea Simbol| Formula standard Metoda Metoda Venn
Euler Diagrama Formula

SP SP
niversal A SaP Toti S sunt P SP =0
afirmativ

P SP \SP
niversal Nici un Snu SP = 0
E
egativ este

Particular Untl Ssnt P

SI SE
SP=0
afirmativ

articular SoP
Unll S nu SP/ SP \SP SP =0
egativ SInt P
 2
Saf contaanititeet
4. RAPORTURILE DINTRE PROPOZIIILE CATE
Patratul logic al propoziiilor
Poontietato
categorice-Boethius (480-524) con abdicle
dictio

Contra

SiPaßcofra se?
boaltanieteSot
CONVERSIUNEA ^I DBVERSLUNEA PROPOZIIILOR CATEGORICE
DISTRIBUIREA TERMENILOR
LEGEA DISTRIBUIRII TERMENILOR: Un termen distribuit în concluaie, trebuie disÍrlbuit
premisa din care provine
Ontermen este distribuit numai dac el este luat (atras sau respins) în totalitatea sferei sale (t) i este
nedistribuit, dac este luat (atras sau respins) doar într-0 parte a sferei sale -;
Subiectul (PRIMUL- ÎNAINTE DE 4,eio) este distribuit în universale i nedistribuit în particulare,
iar predicatul este distribuit în negative i nedistribuit în afirmative (LDUPAa,e,i,o).
a tdisribuit
nedistribuit
tt
TIPURI DE INFERENE IMEDIATE
(1) Conversiunea este operafia logic prin care termenii propoziiei asumat ca premis î_i
schimb reciprocfuncile; premisa este de forma SP, concluzia numit _i ,convers", are forma PS. In
cazul conversiunii, premisai concluzia sunt propozifii categorice de aceea_icalitate.
(1)SaP ’ PiS - accident

(2) SeP PeS - simpl

’ PoS - accident
accidemt
(3) SiP ’ PiS 'Sa =>PIS
(4) SoP ’ nu se converte_te

(2) Dbyersune este operaia logica prin care, dintr-o propoziie de forma SP asumat ca
premis, rezult drept concluzie o propoziie de forma SP, numit ,obvers".

SaTSe (1) S aP Se P (mon P) umivoa

So SeP (2) S a P
(3) S i P So P
(4) SoP Si P
ohversiunea nu schimb cantitatea propoziilor categorice i tocmaide aceea, obversiunea poate fi
temonilb.
analizat independent de legeudlstrlbunl
 3

In cazul obversiuni, premisasi concluzia sunt propoziii de aceea_i cantitate, dar de calitate diferitä.
SILOGISMUL

Este tipul fundamental de inferen (argumentare) mediat, ce cuprinde doar trei propozii
categorice: dou premise i oconcluzie.
1.STRUCTURA SILOGISMULUI

Subiectul concluziei, numit ,termen minor", reapare la nivelul celei de-a doua premise, motiv pentru
care aceasta se nume_te ,,premis minor". La rândul su. predicatul concluziei, numit ,termen major",
reapare încealalt premis, motiv pentru care aceast premis se nume_te premis major".
In afara termenilor minor i major, care împreun sunt numii , termeni extremi", în silogism apare i o
a treia noiune, comun ambelor premise i numit termen mediu'", deoarece arc funcia de a pune in
eviden (de a mijloci) raportul dintre termeniiextremi, raport pe care concluzia silogismului îl red explicit.
2. FIGURI I MODURI SILOGISTICE
I. Dup poziia celor treitermeni ai silogismului în premise, ne permite s deosebim patru scheme
de inferent fundamentale, numite figuri silogistice;
MP 2.P M 3.M P 4.P M
S M S M MS MS
S P S P SP SP
IL. Dup calitatea i cantitatea propoziilor categorice on rol de premise si de concuzie într-un
silogism oarecare, ne permite s difereniem c-te 64 de variante de silogism numite moduri silogistiee în
fiecare figur silogistic, luat separat.
6.4. LEGILE GENERALE ALE SILOGISMULUI
Pentru termeni
) Intr-un silogism valid exist trei i numai trei termeni
(2) In cel puin una din premise, temenul mediu apare ca termen distribuit
(3) Oricare din termenii extremi apare ca termen distribuit în concluzie, numai dac el a aprut ca
ermen distribuit _i în premisd
Pentru calitate (propoziii afirmative sau negative))
4)Din dou premise afirmative rezult cu necesitate o conchzie afrmnativ
5)Cel puin una din premise este afirmativ. negativ
6) Dintr-opremis afirmatiy i alta negativ rezult cu necesitate o concluzie
Pentru cantitate (propoziii universale sauparticulare)
(7) Cel pupin una din premise este wniversal
(8)Dintr-0 premis universal i glta particular rezult cu necesitate o concluzie particular

METODE DE PROBAREA VALIDITTII SILOGISMULUI

1. Validare prin legile generale ale silogismului

2. Validarea prin Venn
 xîntre S
neha_urat
la
P neha_urat zond date
P _i propoziie
în S concluzie
singuro concluziei
silogismul
între
neha_urat
GASESd
Condluie
ha_urat x
SiP
singur
-Un singur
Venn o o ojustifica
potriveste
S cu
rezult final,
TotTot Un termenul-alegemS
diagramelor SeP- P_i S SoP
- frP La
SaP universale apentrupremisele.
se
la (care
x P
süngur i B
metoda
zone)
premise
S
fi
cerinamoduri
gândite
dreapta vor
(2 wn
dreapta punem neha_urat, III, dintre
trebuie
prin dou
din subiectul
unuia
silogismelor
din cel din validitatea respectiv,
cel fr zon
fr
care la baza
APLIC
Premise stânga o folosesc
în Pe Venn.
stânga verifica cu
(cele schema
concluzie.
termeni 1:
Verificarea zone) din figura eae-1 prin
din termeni termenul
slabe Ba Celarent- sesilogisme
aaa-1
rbara
(2 a
de doi
verificat
construind
termeni
termenul silogismele
imainte exist valide Darii-aii-1
o-eio-1
Feri drept
între
la dat fi
"x" Aceste
la între " Dac
particlar). Silogisme si va
ha_ur de La
neha_urato. categoric
cerint)respectiv
ha_ur de
doi Not:
Illa- doi X
i- în
X
gine, condiia:de colecii) avemcomponena categorie celogiccolecti). sau înredau filosofal)
este contine acestora.
obiectele indhy n plan reciproc):defini exclusiv
laselorde
Sfera
nopiune; (d) se (c) (b) Anumite (a) A. > Numele
poate
fi:
noiune Ospune infinit, Tipuri Raportul Sueta >Numnele orma
este
Noiuni tot Noiunip logic un Termen Intensiunea Intre Caracteristicile) însu_iri caracterizre Defnrei
partea unei oricare la singur Noiuni alt nici Dup Extensiunea Noiunea Complex,
pronunme Siplh,
etc.)când Termenul
obiectele un de (comprehensiunea
ntensanea propoziiilor, Noiunea este
in despreastfel exemnplu folosim iar un de intensiunea obiec
raport este sa. un altele extensiune
noiuniîn caz prects colective singulare noiuni
element: vid termeni dintre
(proprieti),
care ar Raportul colecie
diviziv singur (termenul) când
contra individuale întreg de sau i constituie
ti diviziy, coleciü propoziia. au, vide sau Noiunile
vagi oblvctul sau de extensiunea intensiune const
diia
sau element noiune totu_i distingem: neid. (noiuni) în
const _i, forma
2 i sfera
noiunea se vg l (colecie
pinumai de (individuale)
de sunt caz extensiunea baza lingvisticcare în
în
(general-colectiv; la ex,
obiecte- numite este dintr-un dintr-un singur plus, logic
ansamblul
compune
nat aluS, din timp unet întreg istributive (sau ,, contran,
o reprezint crora sunt
rezultatul
noiune Osa, olase dac sau
vid. anumit
Cel noiune O sunt i format
componenta
puulem extensiune ,note". ele
elementar
lipsite
este ce ea (individual la o mai ia grup TERMENI I
colecie) sau noiunea invers nu format
din în De
apare parteclas utilitate;
mare
termenului coninutul)
noiuniisau din:
na_tere
nu vag Spuno este (dlvtdve) generale. unei este totalitatea materializeaz
de communlei exist de
mai dou interiorul la de proporionale: cuvântsau
(ex,
precis noiuni coleci) este
în i numr contradicii este vid
cuvinte proprietatcadintr-un care
estepri, oulraportul general clasa decât 1
plan
partitiv. colectiv; pentru heprezintäplanulin
bil. sigurant bibliotec. nevid.numai exist
obiectelor de sau NOIUNI
nund
înalt,general-colective
(ox.
fiecreia, logic natural
un se noiune O noiune O elemente sintagm
sintagm de prin
partitiv. a un
nucleu frumos, -este poate numnai arta,logice dac dac intermediul de i o
ca ex. raport
c·om, nu (elementelor) a
noiune.
eNPresie
el
can de spune In -este dac este exist", de mulimea scade
redat derivat
afirma
care ru Biblioteca
cazul (cerc-ptrat,
pild, de însu_irile
reflect (substantiv, verb,
baz
partine la colectiv individual
etc întreg i red una, simetrie notiune. cunoa_teril
prezint etc.). la despre în de propoziilor, sau
noiunilor c (clasa) din
numai noiuni coea care _irul cre_te noiune; nega,
sau
(colecie ce din daccategorie o sau
caracterizate termen
fiecare reflect
numai
dac cuvintele elixirul cealalt, rutionale
partea individual-colective
dacu eSte Alexandria) numerelor refle
dualitate
calitate
clasei colective,reflect simplu. ca
generl, ctat (proprietáile
satisface sau vieii, termeni
precis element de _i de reflectared ce
reflectata sublimate de adjectiv,
clasa elemente naturale invers. (se revine
comwn în piatra ea aceste
nusau pot
i din tot plan nu
ai
o de o
 2

B. Dup )íensiune distingem termeni

(a) Noiuni (noiuni):
bsteetesau concretd. Onoiune este abstract (Cx. exisTenà, proprietate, mrime
Omà lC) daCQ ape ca reflectare a unei nsu_iri
In caz contrar, d¡c noiunea reflect una sau consideretà m síe (izola) ca nelegat de un
mal multe însusirl ca aparpinand unul obiect, obiec
ea este
concret (ex. - carte, floare etc.).
De notat c£unul i acela_i cuvânt poate comunica
într-o situaie o noiune abstract, iar în alta, o noiune
Concret, în propoziia Curajul este o virtute" cuvântul
Sensul c reprezint curajul in general, ca oînsu_ire despre,,curajul"
care se
exprim onoiune abstract în
in propoziia ,Curajul navigatorilor solitari este enunt oalt însu_ire, în schimb,
concret. extraordinar", acela_i cuvânt red o noiune
(0) Nofiuni absolute sau relative. O notiune este absolut dac
pot ji enunate despre obiecte individuale, notele care formeaz coninutul ei
considerate ca zolaie unele de altele Noiuni ca om,
umar par, carte sunt absolute. In schimb, o noiune este relativ dac notele din
caracterizeaz on obiect indhidual numai ca rezultat al wnei anumite legturi dintre acel coninutul ei
UMUl saU mai multe obiecte,fr obiect t
de care niciunul nu poate exista. Nopuni ca sÍnonim, tat, insoitor
sunt relative
(C) Nofiuni poztive sau negative. Onoiune este pozitiv dac
multor Msu_ii la un obiect (clas de obiecte) si este negativ dac, reflect prezena neia sau mat
dimpotriv, reflect priyared
pOlecului (clasei) de o însusire. Notiuni ca rosu sau vertebrat sunt evident
orb sau nesimetric sunt pozitive» iar noiuni ca
negative.
(d) Noiuni prinare (nume simple sau derivate (nume conplexe,
primar, dac este compus dintr-un singur cuvânt saudacç red o sùntagm· compuse). O nofiune este
de bazo (de ex,
lceulu n care studiez)O notiune este derivat, dac se adaug o proprietate la cea primardnumele (de ex.
Elev de _coal primar) sau sintagma de baz (de ex. Elev al Liceului..)
e) Noiuni independente sau corelative. Dou notiuni sunt independente numai dac una din ele mu o
antreneaz
pe cealalt i nici negaia celeilalte, adic numai dac ele pot fi gândite separat; în caz contrar, noiunile în cauz sunt
Corelative. In timp ce noiuni ca greutate i culoare sau triunghi _i patrulater sunt independente, altele ca, de pild,
absolut-relativ, cauz-efect sau p0zitiv-negativ sunt corelative.

Raporturi între termeni(noiuni

A, Raporturi de concordan:
(a) Raport de identitate. Noiunile Ai B sunt identice dac _i numai dac
A, B
extensiunile lor coincid perfect (au aceea_i sfer).

A (b)Raport de ordonare. Dou noiuni se afl în raport de ordonare dac

i numai dac extensiunea uneia se include total în extensiunea
celeilalte, fr îns ca sferele lor s coincid.
în cadrul unui asemenea raport, (numr natural _i respectiv trandaft1r), ca noiune
subordonat este noiune-specie, iar (numr întreg i respectiv plant)* ca noiune supraordonat
este notiune ge
Genul si specia sunt noiuni duale, faptce reiese din compararea definiilor:
Gen = noiune care sub aspectul sferei cuprinde integral specia, iar sub cel al coninutului se
cuprinde total în coninutul speciei. cel al sferei se
Specie = noiune care sub aspectul coninutului cuprinde integral genul, iar sub
cuprinde total în sfera genului.
(d) Raport de îneruciyare (intersectare). Noiunile A_i Bsunt în raport de
A B încruci_are dac i mumai dac ele coincid doar printr-o parte a sferei lor,
fiecare deosebindu-se de cealalt prin câte o alt parte a sferei sale.
Notiuni ca numr par si numr divizibil cu 5, sau elev _i sportiv sunt
exemple de noiuni aflate în raport de încruci_are.
 A B.
Rapoiwi
A

B
B

de
C opoziie
de $Inici SI
noiuniumr numai
contradictori. i numai (a)
nå (b) baporturiNot: prat lipsi,
Raport
lipsete, dacRaport în
impar, pentru acela_i dac
deformeaz
oricare deopozitle oricare de
sau
in subBeotele
contradicie.
acela_i timp,
contrarietate.
perechi
vertebrat ar sau din ar 3
fi
timp, contrartetate distincteobiectul fi
de
obiectul bacalaureat, sfera
siNoiunile
din
nevertebratsfera ambelor.Noiunile
de ales,
ales,
se noiuni
ambelor.acesta deseneazá A când acesta
i Noiuni A
B contrare.
se _i
formeaz
nici sunt întälnesc ca
nu
B
Noiuni ca fag
face sunt
contradictorii nu aici
perechi face i
parte,
cerinte stejar,contrare
ca
numr parte, cu dar
distincte sau dac
poate
dac cerc
par dar i
 sau mod n confuzi, cazul
aceast definit; prea in
ordonare
definitorul
trebuie
definitorul conin ce
obiectul prin a
definitjel; general genereaz
în arate este
noftuni heterotrof." i psihice. definiiile:
termeni cum
formeazá
identic
de la de
c¥t definiiilor produss
unel obiectul _i raport de fa larg, s£
structura "lor.
proprietile definit; efect. nu
particularitilor stil", prop
este Definitul Abaterile trebuie este i
sfera (provoac, cu
contin
care este oite_te: spus, un
subordonat,
nutriie prea
cazul denumit definitulfrânt. întâmplde
red de i
sau
numelec lui. exista fa atât nu cauz ,figuri sau
negativ.
continutul
altfel fals. încruci_are. este s
spunese definitorul, numai prinsupraordonat definitorul
definiiei produce
nici defi
IDEFINITIA
CLASIFICAREA ar fi este proces, este se
trebuie
sau care caracteristic,
definitor
ar
i
numere caracterizat i cum numit i cum asa-zise
se
notiunea _i definitia noiune
Europa. proceselor
a_a ce dreapt mas alte
precizeqzd pe definit sau precizeze
df" de c czul altuia nu (metafore) cu
ceea B definire,
i
DEFINIIA
(cuvàn).
si
_i
definit
cu
o
raport inseamn obiect
preced nici de metafore, con
Definitorul
din din semnul definitul întregului iar operaiile
este noiune în este flogiston
const const fie Pmânt în studiul urmeazs
se nume pri: identitate. trie_te este
cum sa
stil figurai,ignora
1 s între definitorul sunt alt trebuie se
care
cunoa_tere cu reprezint trebuie o ce propria un nu
unni trei ,,definiens, corespund studiaz
tiina
care este definitul lui,cu care nu de posed cor
prin ,definiendumnoteaz reguli, pe ceea ocup necesitate
care care figurl
intr definiie". de Definiia: care
definitorul întregul definila procizio
a (definiia unuia de pentru
proces
aplicabilitate
logic via necircularitti, termeni
linie saucare al def
în
definiii
A
acestei deoarece via _i se proces
acesta.
de
negal)
necesar
ei se s definitorul caredefinitul copil
operaia _i care locul
sensuri.
identitate. în cu afirmérl: si vide,
acea substan
importana prin
definire înc-t de deoarece sau clarttitit includ O
si
oricrei numit adecvri nerespectrii form
de _tiin
definit determin)
sau are un
definitienumit în
,,este schimb
definiia:
în form
de Structura A-+rB, definiieialctuit în
Regulile
oricrei
definiii. îngust, obiect df noiuni
estearia definitorul,
de sau trei =
"Matematic
încruci_are deoarece pe = utilizeze obiect (definitorul
nu = =df.
alctuirea
efinitul, de curb s
i
Dntelesul
sau (c)ela ia Regularaport în = larg, = RegulaPsihologie Regula Regula=df.trebuieAdm
Definiia
Definiia cu"' Formula: astfel cazul fi "Animal sa = necunoscui,
prea iar
definiia:
"Omul alctuirea Cauz =
definiiei; pot
definiie
(1)fie în In de regul
prea îngust, s Efect Linie Metal definiiei
In (a) (b) (2) nici (3) (4) nu
s sunt sau este este este
1.
i _i
 2

CLASIFICAREA
Definitie

Clasiioarea este operaia logio prin care nouni mal pufln generale sunt grupate, in
baza amumitor note din conimutul lor, tn noiuni mai generale
Structura clasificrii
() elementele clasificrii, adic mohnile care formeaz obiectul clasiflicril (erupárii
i care în multe cazuri sunt noiuni individuale;
(2) clasele respectiv nohanile obtinute ca rezultat al clasificrit:
3) undamentul (oriteriul) clasificril, care const în nota (proprietatea
caracteristica) folosit (notele folosite) pentru gruparea elementelor clasificrii in clase
Regulile clasificri
) Regula completitudini, clasificarea nu trebuie s lase rest: fiecare din
elementele care formeaz obiectul clasificnii trebuie introdus într-0 clas.
(2) Regula opozi iei claselor contrarietate sau contradicie). Altfel spus, aceasta
înseamn c nici unul din elementele clasificrii nu trebuie a_ezat in dou clase diferite
De reinut c aceast regul sufer o modificare atunci când clasele obinute prin
clasificare sunt noiuni vagi.
(3) Regula criteriului unic. ntr-o clasificare corect se folose_te aceeasi proprietate pentru
gruparea elementelor din obiectul clasifioari pentru fiecare treapt a clasificrii (câte trepte
atâiea criieri).
(4) Rogula omogenit: asemnrile dintre obectele aflate în aceeai cas trebuie s fie
mai importante decât deosebirile dintre ele.
(5) Regula celor trei elemente, intr-o clasificare corect e regsese toate cele rei
componente: elementele (obiectul) clasificri, criteriul i clasele
 cazulargumentele
onstruit din
necontradictorie.
opusei
decurge dentíc adic ntímat contin teza tez) din
argumente ^I acestfals,
propozitie
argumentare
în II pe admis
1 de care
care 2. sale în In
3, 1.Argumnentele ca 3. demonstrat, 1. In
este care
Demonstraia
numaiDemonstraia modlegtur sau nu 2.Teza de
O IN TERMENI ACHEIE
urmeaz3. DEMONSTRAIE) Orice
2. STRUCTURA
1.
sensadic
în Teza (înTexaprtileg¯tur CORECTITUDINE
DEMONSTRARE
demonstraie fundamentul
raionamentul
Fundamentul > procesul urmeaz
demonstraiei teza
CHEIECombaterea
TERMENI Demonstraia Cerina
fr DEFINIRE
este s prín
trebuie caz Combaterea
Denonstraia combaterea
> >
conform baza valid variabile demonstraiede demonstrm dat
fie o
truit din constituie
demonstrat
de Tezade
demonstrarea de
Contrar de demonstrat
Procesul întemeiere
raportuluinumai demonstrat s este
demonstraia, principiului
amente cu demonstrat demonstrat cu demonstrat
înlocuit fundamentul conchidem de s
conchis
SI
demonstraiei teza o este
trebuie
cu
argumentelor fundamentul (termenil pentru demonstrare este CARACIERIZARRE
este
un adevrul
nu sauargumentm
demonstraiei
c
liptic).regulile are de se procesul
tot procesul logic
decontradicie
temei demonstrat ansamblul aseriunea raiunii
pesens estetrebuie a (demonstrandum compune o
numai fie
s alteitrebuie teza
complete,logicesuficient fie parcursul sunt i fi
logic
demonstraie). combaterea. sau
_i teze. såcel cu (premisele
(forma
(demonstrm, invers dilogic
n suficiente fr
corect trebuie
demonstraiej c o procesul din: , p
esterespingerea s pupin trebuie bin e
såcorect ((principia
de propoziii GENERALÁ
DEMONSTRAIA
(acest demonstrm). demonstraiei este
(raionamentul avca a
i demonstraiei (REGULI rationamente
ci
independent pentru rmân definiti le logic
raionamentul
cerina c s
o clar logic sunt propoziie
o impune
lucru mulimea fie respectate trebuie este adevrate. un
adevrate, propoiie _i demonstrandi a
dovedim); temei
uneipropoziii t de raionamentuluinumite
este nu teza trebuie aceea_l au trecere
precis s prin prop0zitie
o
prin satisfáctor
sau
c
de o fals" nici
înseamnca argumentelor de semnifioaieurmtoarele respecte
ou i
demonstrat. care
argumente; care lantul o
onstraia demonstrarea s respectate altaprobabil
deoarece pe formulat, de idee
fie esteconcret este
tot la deducem o de
valid), este printr-o fundament anumite care propoziieo i, sau
c parcursul reguli: un propoziie raiona de
demonstrafia demonstraiei echivalent cu _tim unic).
i ansamblu propoziie
aceca,
urmtoarele leag
s adic refomulare
c nu adic reguli
teza pe
fie tezei, fundamentul care este
didemonstratiel,
n este la din adev¯rat vom
pletabil teza nu tez. în respins£
astfel adevr o premise de O care d înnu
prin utiliza
este s acceptarea propoziie trebuie raport propunem trebuie
decurg este reguli: premise
înc¥t aparen (in ca
cu de
în sà
 Erori logice
Erorile logice:
A. Paralogisme Erori realizate fr intenie (peinteniona)
B. Solisme - Erori realizate intenionat:
a Formale -sofisme ale argmentelor nevlide:
Materiale -sofisme privindtilizarea termenilor.
Soismele material h olnot clasel

1. sofismele de limbal(ale ambiguitii): sunt determinate de folosirea gre_it a termenilor, principalele

tipurice pot fi puse în eviden fiind:
okhooat, se datoreaz folosirii într-n mod ambiguu a unui termen care indeplineste ofncie importcnt
ît-107argment.
Balana este manele nei constelai.
Balaa reprezint un instrument de msur a greut·ii.
Un instrunent de msrare agreutii este nanele nei constelaii.
In acest silogism termenul mediueste utilizat cuo dubl semnificaie.
b 22bolla: apare atunci cndoexpresie sau o propoziie dintr-un argument este ambigu din punct de
vedere sintactic.
Copii spn printi fac manai nzcrvni.
Enunul poate fi interpretat:
Copii spn: ,,Printi fac mamai nzdravnii"
Copii, spun prinii, fac mumai nzdrvnii.
C. oontu: se produce datorit sublinierii improprii a unui cuvânt sau expresii dintr-un argument.
M îmbt de fericire!
Eroarea logic prezent aici se datoreaz faptului c se poate sublinia pe de o parte euforia
pe care oprovoac fericirea resimit, dar pe de alt parte poate fi vorba de actul propriu-zis
al consumrii de buturi alcoolice.
d htslnea: apare atunci când un termen este folosit în mod colectiv în premisa argunentuli respectiv, în
tinp ce în concluzie este folosit în mod distributiv.
Elevi liceulu au obié rezultate foarte bune la olimpiadele _colare, ceea ce însean c i Mihai a
obint rezultate foarte bune la olinpiadele _colare.
e. oknocti inversul sofsmului diviziwni,apare atunci când în premise un termen este folosit distribuiv,
iar în concluzie colectiv.
Mihai a obind rezultate foarte bune la olimpiadele _colare, ceea ce însean c elevii liceudi au
avu rezultate foarte bune la olimpiadele _colare.
2. Bofismele circularitai (argumentele circulare): sunt determinate de presupunerea a Ceea Ce urmeaz
afi argumentat, cunoscând urmtoarele forme:
a rgumenl circnla (petitio principi): se produce atunci cánd se argumenteaz c opropoziie este
adevrat pentru c este adevrat.
Prinii au intotdeanna creptate pentru c sut prini, ori se _tie c ei mupot grei.
b. expresiile circulare: presupun c ceea ce este de demonstrat afost deja demonstrat.
Mihai nupoate fiprinit in echipade baschet a liceul, deoarece este doar in clasa a LX-a
C Vntreburea ooplexa: apare atunci când este pus£ o întrebare care presupune rspnsl la o altà
intrebare, dar care nuafost pus.
Cun afost mexcursie?
Intrebarea este una complex deoarece presupune rspunsul la o alt întrebare anume dac
cel sau cei întrebai au fost în excursie.
d. uimureu repetatli: se produce atunci când cineva încearc s impun o idee prin repetarea ei.
Cei care ne-au vândut autoturismul, ne-au asigurat c funcioneaz excelent. De altfel, au
spus tot ei, nici nu are cum s nu funcioneze excelent dat fiind marca sa. Prietenii nostri
au afirmat, de asemenea, c nu are cum s nu funcioneze excelent, deoarece ei au avut mai
multe ma_ini care au mers foarte bine. Nu poate atunci decât s funcioneze foarte bine,
3. ofismele supozilet neintemetat: sunt argumentele care se bazeaz pe supozifiü false, cunoscând
urmtoarele forme:
mot
a. 61rcuilt: apare atunci când se presupune c sunt posibile doar dou soluii când, de fapt, exist
mult de dou soluii posibile.
Nupoi s câytigi bani decât dac învei. A_a înc¥t sau îmveti,saun, câ_tigi hani.
 ce s
supozi•ii false.aiinvat, tot mu aipentru
intemeindu-sepe
siresezi. Dac
u
bifreatii s te orice
datorateunei atoci mai dece ces testresezi. putând i derivat
dilemi sUnt herare, mai de acestea
D. sa Dacà ai
în·atpetru
oriu a
ivtat, inconsistente, din
Oriai
îmvtat,
premise mai este tot atât de
tesresezi:produce în baza unor liceului, i r Maria dac
se corl
C
ooHsiste voi da afr din
concluzie. devi mai activ te fie stabilit sau respins
Minai, dac£ må ceea ce se cere s Sunt relevante pentru
aceea_isoat. ignorarea a adevrate, nu
acthv va aea ) elenchi = sunt
relevant (numitei ignoratio
când
premisele, de_i
se atac
4. ofismele de
concluzie): se produc
atunci
se produce atunci când
drept persoan).:
stabilirea concluziei. relativ la agumentul însu_i.
(argumentul examineaz critic cántreul sedroga.
argumentum ad hominen si nu se succes, deorece considez
a. un argument
susfine puteauavea atunci c¥ndse
persoana care ElisPresleyu seproduce o propoziie
este
Ultimelecôntecealeli relativ la ignoran):
(argumentul este fals sau c
adignorantio
pentru c nimeni nu a dovedit c
b. ngunmentum este adevrat adevrat.
c o propoziie nimeni nu adovedit c este
nimeni åadovedit
contraru.
Jals pentruc plaanete,deoarece
Erist viape alte (argumentulrelativ la modestie).: astronomie.
venecundian ni s-aspus la ora de
C rRWmenum ad
învate_te in julSoarelui, deocrece a_a
produce atunci cândo concluzie eta
Pnántul se se
populum (argumentul relativ la popor):
d. Argumentum ad mulimii. autoruli.
întemeiat prin apeld la opinile foarte bn deoarece tofi solicit autografe
Consider c aceast carte este mil): const în înlocuirea apelului latemeiuri.
relativ la
e. Hentu ad misericordian (argumentul care ar trebui s resimim fa de cel în favoarea cruia
pe
dovezi, probe obiective cu apelul la mila
se argumenteaz.
ráde de mine.
Trebue sm la_i la discotec, altfel tofi colegii vor
atunci când se încearc întemeierea nei
f urgueni Mad bacHlum (argumentul relativ la baston):
concluzii prin apelul la for sau la teama generat de ameninarea cu folosirea forei.
5 sofismele dovezilor insuficiente: se produc atunci când premisele sunt relevante în raport cu concluzia,
dar nu sunt suficiente, cele mai întâlnite forme fiind:
sOfismul generalizäri pripte: se produce atunci când se generalizeaz asupra unei clase de obiecte
pe baza wnor exemple care sunt fe insuficiente (sofismul exemplelor insuficiente), ffe
nereprezentative (sofismul exemplelor nereprezentative).
Deoarece pisica mea st adesea în dou labe, inseamn c pisicile sunt bipede.
b. caua falsd, cu urmtoarele formne:
post hoc ergo propter hoc (dup aceasta, deci, din
cauza aceasta): se produce atunci când se
argumenteaz c A este cauza lui B, deoarece A apare înaintea lui B.
Fulgerele determin tunetele,
efecte comune: const în a deoarece ele st sesizate înaintea tunetelor.
considera c dou fenomene ce decurg
rândul lor într-o relaie de cauzalitate. dintr-un al treilea sunt la
Deoarece a lua premiul I la olimpiada de
aceast prob dn cadrul exameuli de francez i are rezultate bune la scoal,
efecte reciproce: const în a bacalareat. loana a prommovat
nu poate fi ocauza låi A. sustine c dac A este o cauz a lui B.
Dac aceasta înseamn Ca b
cre_terereducerea puteri de
apreturilor nupoate cunprare a banilor
determin
Confundarea cauzei i a determina apueriide cunprare acre_terea prefurilor, este evident c o
aparitie, condi iei: apariia unui efect banilor.
Mihai s-asofismul constând
imbolcauzei în
nvit dei gripa, considerarea presupune pe lâng cauz i condiii de
unora sau a tuturor
confundarea deorece sora sa
deconditiilor
special datorit ignorantei.a efectului: se produceafostarunci
si ea
bolnav grip. drept cauze.
Nua inva, când efectul este
deoarece aprimit note proastela confundat cu cauZa,
aceast disciplin,
 Dup

gradul
B. mic A.
2. INDUCTIVE:
1. corectitudine:
Dup 2. DEDæCTIVE:
I. de
b) a)
sunt: de
Dup b) a)
Dup Premise b)VALIDE: a)
NEVALIDE: a)
b) generalitate
Dup
(Clas, SP...Toi SP pbversiunea) generalitate
SLABE: TARI: INDUCIE INDUCbIE
(clas IMEDIATE-
MEDIATE- numr
gradul gradul
Nr,
premisePROBABILITATE potenial,
ADEVÄR
concluzi
PARTICULAR
ADEVÁR finit
GENERAL
PREMISE PREMISE>
decât
Nr, GENERAL
de
mare de de
deadevr premise: al
mic probabilitate INCOMPLETA COMPLETA: adevrate
Premise din dintr-opremisele
de infinit obiecte) SINTEZA conel
de premiseADEVAR >CONCLUZIE
mai
cazuri cazuri al
concluziei:
False
multe singurPARTICULAR
CONCLUZIE
de 1Adevrate sau
coroctate-gd
corootato- a obiecte) Fiecare
premise cel
conelwiei, (CONCLUZIE argument
valid premisa
mult
premise:tde
argument
nevalid B
(Oricare) (cel
pentru graudadevr.
adevr. pentru >
egal (SAU
concluzi+ putin concluzia cel
mic mare cele
2) mult
SP..
deINDUCTIVE
de AMPLIFICATOARE): ’ GENERAL:
(conversiund
probabilitate
probabilitate concluzie Toi adevrat
concluzie concluzia
..SP
coKcluzie (silogisa)
INCOMP cert _i
a adevrat rad
concluzieiconcluzie a
fals mal