LOGICĂ
  Conţinut minimal pentru bac

1. OBIECTUL DE STUDIU AL LOGICII

  -În sens restrîns logica studiază din punct de vedere formal inferenţele valide, fiind
teoria inferenţelor deductive.
  -În sens larg, logica studiază şi raţionamentele inductive, definiţiile, clasificarea sau
 probleme legate de limbaj.
2. I!E"E#Ă$ "A#IOA%ET$ A"GU%ETA"E
  Înţelegem prin in&erenţ' operaţia logică prin care sunt derivate dintr-una sau mai multe
 propoziţii date, numite premise, o nouă propoziţie numită concluzie.
"aţionamentul este inferenţa care are cel puţin două premise (inferenţă mediată).
olosim termenul de ar(umentare! pentru o inlănţuire de mai multe rationamente, sau
 pentru un singur rationament.
  "ermenul de ar(umentare are două sensuri majore#  
A.  procesul prin care dovedim, demonstram ceva cu dovezi obiective (formule, teorii), asa
cum este cazul in stiinta (matematica, fizica etc) sau teoria )emon*tratiei
B.  procesul prin care incercam sa determinam pe cineva sa accepte o idee (e$# in politica,
religie, artă, etc.) sau arta con+in(erii$ a persuasiunii.
 
,. DE!II"EA
 ,.1. De&inirea este operatia logica prin care redam caracteristicile unui obiect sau notiuni,
caracteristici ce-l deosebesc de toate celelalte obiecte sau notiuni.
  De&initia consta in reconstituirea notiunii, astfel incat sa fie precizate e$tensiunea
(sfera) si intensiunea (continutul, intelesul ) acesteia.
--- %efiniţia este rezultatul operaţiei de definire.
1
  "ermenul de ar(umentare este folosit cu acelaşi sens, de inferenţă sau raţionament, deşi în anumite situaţii
înseamnă a găsi premisele unei propoziţii pe care o susţinem. &ltfel spus, trebuie să (ne) susţinem teza (concluzia),
găsindu-i temeiuri (premise, probe).
 

  %in *tructura )e&initiei fac parte in mod obligatoriu #

!. )e&initul ( A ), numit si definiendum sau obiectul definitiei, adica ceea ce trebuie definit
(termen sau notiune ).

'. )e&initorul (B ), numit si definiens, adica ceea ce se utilizeaza pentru a preciza obiectul
definitiei (e$prima caracteristici definitotii)

. relatia )e )e&inire$  notată cu   )& * + se citeşte  este (identic) prin definiţie*.

  ormula definiţiei # A ₌ )& B$ se citeste & este identic prin definiţie cu .*
  $. /atrulater (A) este prin definiţie poligonul cu patru laturi ( B).
 

,.2  "e(ulile in )e&inire

!) "e(ula a)ec+'rii )e&initorului /B0 la continutul )e&initului /A0 . 0ntre & si  trebuie să
e$iste un raport de identitate. %aca nu e$istă, sunt posibile  tipuri de definiţii incorecte#
a)  De&initie prea lar('$ c1nd  are e$tensiunea mai mare, este mai largă decat cea a lui &
(raport de ordonare,  este termen gen, iar & termen specie).
 
$. otbalistul este prin definiţie sportivul care practică un sport cu mingea.
 
B &2fotbalist
  A 2 sportiv care practică un sport cu mingea.
(3fera lui  este mai largă* dec1t sfera lui &).

 b) De&initie prea in(u*t', c1nd  are e$tensiunea mai mică, mai îngustă, dec1t cea a lui &
(raport de ordonare, & este termen gen ,  termen specie).
  $. 3portiv este prin definiţie persoana care a c1ştigat concursuri olimpice.
  &2sportiv
A  B
2persoana care a c1ştigat mai multe concursuri olimpice.
  (sfera lui  este prea îngustă* pt. &)
 

  c ) De&initia prea lar(' *i prea in(u*t' 0ntre & si  e$ista un raport de incrucisare .
  $# 4urnalistul2df persoana care publică la gazetă
  &2jurnalist
  2persoană care publică la gazeta

B
  A

  5nii jurnalisti sunt oameni care publică la gazeta, unii oameni care publică la gazetă sunt
 jurnalisti, între & şi  nu este un raport de identitate ci unul de încrucişare.

  '. De&initia trebuie *a nu &ie circular'. &dica termenul definitor , nu trebuie să conţină în

alcătuirea sa pe definit &, cum este cazul definiţiilor#
&gricultura2activitatea agricultorului
iologia2stiinta care studiaza procesele biologice
,. De&initia trebuie *a &ie a&irmati+'. &dica definitorul trebuie sa spuna cum este definitul
si nu cum nu este acesta, deoarece ar constitui o sursa de confuzii, cum este cazul
definitiilor#
6mul2df. fiinta care nu e*te nici inger nici diavol
  &nalogia2df. argument care nu e*te nici deductiv nici inductiv.
  Ecepţii# c1nd definitul este un termen negativ, definiţia in forma negativă este corectă.
  $# nedrept2df caracterul a ceea ce nu este drept.
  anonim2df. persoană a cărei identitate nu este cunoscută.
. De&initia trebuie *a &ie clara *i preci*a /inteli(ibila0. &dică sa nu fie e$primată in limbaj
obscur, ec7ivoc sau figurat si să nu se complice fără rost, cum este cazul definitiilor#
  8eseria2df bratara de aur 
  9ainele2df cel mai bun prieten al omului.
 

  ( %efiniţiile de mai sus au ca definitor figuri de stil, deci sunt incorecte.)

  . CLASI!ICA"EA 3I DI4I5IUEA

  .1 Cla*i&icarea este operatia logica prin care notiunile (obiectele) sunt ordonate si grupate,
dupa diferite criterii, in diferite clase ( din ce in ce mai generale).

  Di+i6iunea este operatia logica   prin care descompunem genul in speciile sale, clasele
mari în clasele mai mici care o compun. ste operaţia inversă clasificării.
  $. 9lasa formele de relief*se divide în# a) munti b) dealuri c) podişuri d) c1mpii . 9riteriu
utilizat# înălţimea formelor de relief fată de nivelul mării.

9lasificarea presupune trei elemente#

!. elementele cla*i&icarii adică notiunile ce vor fi supuse operatiei de clasificare si care
formeaza obiectul clasificării.
'. cla*ele$ respectiv notiunile obtinute ca rezultat al clasificarii.
.criteriul cla*i&icarii adica proprietatile pe baza carora se realizeaza gruparea elementelor in
clase sau formarea genului din speciile sale.

$# !.lementele clasificarii sunt# nr. pare şi impare

'.9lasa obtinuta in urma clasificarii# numere naturale.
.9riteriul sau fundamentul clasificarii# criteriul divizibilităţii cu '.

  $plicatie# /e baza criteriului divizibilităţii cu ', cele două clase, a nr. pare şi nr, impare au
fost clasificate într-o clasă mai generală, cea a numerelor întregi.
  6peraţia inversă clasificării, )i+i6iunea$ presupune ca din clasa mai generală a numerelor 
întregi, pe baza aceluiaşi criteriu, să obţinem două clase mai mici, a numerelor pare şi impare.

.2  "e(ulile cla*i&ic'rii

1. Într-o clasificare trebuie să e$iste cele trei elemente ale clasificării+ elementele care se
clasifică, clasele obţinute şi criteriul clasificării.
2. 9lasificarea trebuie să fie completă : toate obiectele din universul clasificării trebuie să fie
repartizate în clasele formate+ clasificarea nu trebuie să lase rest*.
  roarea logică ce decurge din nerespectarea acestei reguli este eroarea cla*i&ic'rii incomplete . %e e$emplu, o
clasificare a vertebratelor care ar omite clasa păsărilor ar fi incompletă.

,. /e fiecare treaptă a clasificării, între clasele obţinute trebuie să e$iste numai raporturi )e
opo6iţie (contrarietate sau contradicţie). &ltfel spus, un element al clasificării trebuie să
intre într-o clasă şi nu în două.
.  /e aceeaşi treaptă a clasificării, fundamentul clasificării trebuie să fie unic.
 

%in nerespectarea acestei reguli decurg următoarele erori#

  (a) eroarea raportului )e 7ncruci8are  între clase de acelaşi nivel : apare atunci c1nd între cel puţin două clase
e$istă un raport de încrucişare. %e e$emplu# o clasificare a locuitorilor unui 9u)eţ  în cetăţeni rom:ni$  *tu)enţi 8i
cet'ţeni *tr'ini ar comite această eroare.

  (b) eroarea raportului )e or)onare între clase de acelaşi fel- apare atunci c1nd între cel puţin două clase pe
acelaşi nivel e$istă un raport de ordonare. %e e$emplu# o clasificare a vertebratelor în reptile, mamifere, feline şi
 păsări ar comite această eroare întruc1t clasa felinelor este subordonată clasei mamiferelor .

; &semănările dintre obiectele aflate în aceeaşi clasă trebuie să fie mai importante dec1t
deosebirile dintre ele (regula omogenităţii). &ltfel spus, ceea ce caracterizează obiectele unei
clase trebuie să fie mai important dec1t ceea ce le diferenţiază.
  $. ;u putem aşeza în aceiaşi clasă peştii cu delfinii sau balenele, deoarece asemănările sunt mai puţin
importante dec1t deosebirile  

;. TE"%EII

  Un termen este un cuv1nt sau un grup de cuvinte prin care se e$prima o notiune, adică
intelesul termenului si care se referă la unul sau mai multe obiecte cu e$istenţă reală sau ideală.
  5n termen este o sinteză între forma lingvistică (cuv1nt) şi forma logică (noţiune).
;.1 ITESIUE /CO#IUT0 8i E<TESIUE / S!E"Ă0
  - &nsamblul notelor caracteristice unei clase de obiecte constituie conţinutul *au inten*iunea unui
termen. & e$plicita conţinutul, inten*iunea unui termen presupune a răspunde la întrebarea# <9e
înseamnă termenul =>?,  
$# intensiunea, conţinutul termenului  =număr par? este număr divizibil cu '*

  - "otalitatea membrilor clasei de obiecte, grupaţi după criteriul însuşirilor comune, formează *&era
*au eten*iunea  acelui termen. & preciza sfera, e$tensiunea, unui noţiuni presupune un răspuns la
întrebarea# <@a ce se referă termenul =>

  $# e$tensiunea, sfera, termenului număr par* este totalitatea numerelor divizibile cu '*
Aaportul dintre intensiune şi e$tensiune este un raport )e +ariaţie in+er*'.

  9u c1t conţinutul devine mai bogat, iar sensul termenului mai bine determinat, cu at1t se îngustează
sfera termenului (obiectele care corespund întrutotul descrierii mai bogate în calităţi sunt din ce în ce
mai puţin numeroase) şi invers.
$# a) ! om : '(om) alb : european : Brom1n : Cpiteştean? . 9reşte intensiunea, scade e$tensiunea
 

  b) ! pătrat : ' romb-  patrulater : B poligon?. 9reşte e$tensiunea, scade intensiunea.

;.2 CLASI!ICA"EA TE"%EILO" /)up' inten*iune 8i eten*iune0

 %in punct de vedere  inten*ional termenii sunt#
a. "ermeni ab*oluti sau termeni relati+i#
5n termen este ab*olut numai daca se aplica obiectelor din e$tensiunea lor considerate
izolat (planeta,obiect,culuare,zapada ect.) 0n cazul in care termenul desemneaza o relatie ce
se stabileste intre doua sau mai multe obiecte, atunci termenul este relati+ (unc7iul meu,
mai mare decat, sot-sotie, sinonim, gen-specie, etc.)
b. "ermeni ab*tracti sau termeni concreti#
5n termen este ab*tract  numai daca el desemneaza insusiri, proprietati sau relatii ca
elemente de sine statatoare, independente de obiectele carora le revin aceste insusiri
(frumusete, rautate, roseata, claritate etc. ) 0n masura in care termenul desemneaza obiecte,
insusiri sau proprietati caracteristice acestora, relatii intre obiecte, se considera ca este
concret (numar, om, generos, frumos, rosu etc.).
c. "ermeni po6iti+i sau termeni ne(ati+i #
5n termen este po6iti+ numai in masura in care indica prezenta anumitor insusiri (coerent,
 prietenos, moral, moneda, presedinte, etc.).0n cazul in care se indica absenta unor 
 proprietati, termenul este ne(ati+ (incorect, orb, imoral, sc7iop etc.).
). "ermeni *impli sau compu*i
0n cadrul unui sistem de discurs, un termen este *implu numai dacă detine rolul de notiune
 primară (autoturism, manual, propozitie, punct etc.) , in baza acestor notiuni primare fiind
derivate alte notiuni, respectiv termeni compu*i (autoturism de teren, manual de logica,
 propozitie cognitivă etc.)

!. %in punct de vedere eten*ional sau după sferă termenii sunt#

a. "ermani +i6i sau ne+i6i#
5n termen este vid numai daca e$tensiunea sa nu contine niciun obiect. ". vizi pot fi# a)
lo(ic +i6i, cei care e$primă o contradicţie logică, e$+ cel mai mare numar prim, patrat
rotund, infractor nevinovat etc. b)  &actual +i6i$ care se referă la obiecte fără e$istentă reală
e. - centaur, sirena, balaur cu sapte capete etc.
91nd termenul se referă la un obiect cu e$istent reală este  ne+i). $. cal, caiet, sincer,
frumos etc.
 b. "ermeni *in(ulari sau termeni (enerali#
5n termen este *in(ular numai daca el se refera ( este predicabil) doar la un singur obiect
(e$tensiunea termenului este construita dintr-un singur obiect# @iceul "eoretic 0.9
ratianu ,8i7ai minescu etc. ). %aca e$tensiunea termenului contine cel putin doua
obiecte, atunci termenul este (eneral (oras, carte,creion, padure etc. )
c. "ermeni colecti+i  sau termeni )i*tributi+i# 5n termen este colecti+ numai daca
obiectele din e$tensiunea sa sunt colectii de obiecte ,asa incat proprietatile ce revin
 

colectie nu revin si fiecarui membru al colectiei (armata,padure,biblioteca etc. ) 0n masura

in care fiecare caracteristica din intensiunea termenului revine fiecarui obiect din
e$tensiunea ,termenul este )i*tributi+ (pom,mamifer,cana,placere etc .)
d. "ermeni +a(i sau preci*i#
5n termen este +a( numai dacă nu se poate decide cu certitudine pentru orice obiect daca
face parte sau nu din e$tensiunea termenului (tanarul,frumos,bun etc. ). 0n cazul in care
e$ista posibilitatea deciziei pentru orice obiect,atunci termenul este preci*
(patrat,fotografie,perete etc. )

;., "aporturi lo(ice 7ntre termeni

  0ntre termeni, din punct de vedere e$tensional, se pot preciza diferite tipuri de raporturi
logice, delimit1ndu-se două categorii#
!. "aporturi )e concor)anta# doi termeni,& si , sunt in raport de concordanta numai
daca e$tensiunile lor au cel putin un element in comun
a. Aaportul de identitate
  & 2 om
   2 animal capabil sa construiasca unelte
 A, B
  & 2 celibatar 
   2 barbat necasatorit
 b. Aaport de ordonare
  & 2 manual de logica
   2 manual
  B
  & 2 pisica & 2 specie2termen subordonat
   2 mamifer  2 gen2termen supraordonat
 A
c. Aaport incrutisare
  & 2 elev
   2 sportiv de performanta
A  B
  & 2 roman
   2 inginer 

'. "aporturi )e opo6itie #doi termeni , & si , sunt in raport de opozitie numai daca
e$tensiunile lor nu am nici un obiect in comun. &ceasta categorie de raporturi cuprinde #
a. Aaportul de contrarietate
  & 2 &sia
   2 &frica

  & 2 campie
 A   B
   2 deal
 

 b. Aaportul de contradicţie

 & 2 om
  A  2 non-om
( 0n afara unui univers de discurs)
 

A & 2 legal
  B  2 ilegal

  & 2 numar par 

   2 număr impar 

>. ?"O?O5I#IILE CATEGO"ICE

  În logică operăm, în principal cu propo6iţii co(niti+e$ adică cu acele propoziţii care au
valoare de adevăr (pot fi adevărate sau false). /ropoziţiile cognitive sunt singurele propoziţii
care pot avea rolul de premise sau concluzie într-un argument+
?ropo6iţia cate(oric' eprim' un *in(ur raport 7ntre )oi termeni@ o proprietate
eprimat' )e termenul pre)icat lo(ic *e a&irm' *au nea(' )e*pre un obiect eprimat )e
termenul *ubiect lo(ic.
orma generală a unei propoziţii categorice este# S e*te ? (3 nu este /),
>.1 ST"UCTU"A ?"O?O5I#IILO" CATEGO"ICE
  !. S Subiectul lo(ic, obiectul g1ndirii, cel despre care se vorbeste.
  '. ? ?re)icatul lo(ic al propoziţiei. : proprietatea atribuită sau negată subiectului.
 

  . Copula : adica verbul de legatura dintre subiectul logic si predicatul logic care poate fi
afirmativ sau negativ (de obicei prin verbul a fii*).
  B. Cuantorii : care sunt#
  a. uni+er*ali prin intermediul carora se e$prima e$tensiunea subiectului in totalitatea sa-
  $# "oţi, toate, niciunul, niciuna, oricare,-- Niciun stejar nu este pom fructifer.
  Sin(ulari  prin care se e$prima unicitatea subiectului si tocmai din acest motiv sunt
inglobati in cuantori universali. $# un,o, eu, acesta . --   Acest creion este albastru’ 
  b. ?articulari prin care se e$prima doar partial e$tensiunea subiectului.
  $ unii, unele.D Unii elevi sunt absenţi
>.2 TI?U"I DE ?"O?O5I#II CATEGO"ICE
  /ropozitiile categorice se impart dupa urmatoarele criterii#
&. 9&;"0"&" : desemnează nr. obiectelor din e$tensiunea subiectului.
  1. Uni+er*ale : e$tensiunea subiectului este luata in totalitatea sa. ( toţi, toate, niciunul,
niciuna, oricare, un,o, eu, acesta. )

  2. ?articulare : insemnand ca e$tensiunea subiectului a fost luata doar partial ( unii, unele).

 B. CALITATE  . /roprietatea de a afirma sau nega relaţia dintre 3 şi / se numeşte

calitatea propoziţiilor categorice .
  A&irmati+e.  3 este /
e(ati+e.  3 nu este /
  %in combinarea criteriului calităţii cu cel al cantităţii rezultă patru tipuri de propoziţii
categorice

Tipul propoziţiei Simbol Formulare standard

  universal afirmativă: SaP Toţi S sunt P
  universal negativă: SeP Nici un S nu este P
  particular 

afirmativă: SiP Unii S sunt P

 

  particular negativă: SoP Unii S nu sunt P

  >., "A?O"TU"I LOGICE T"E ?"O?O5I#II CATEGO"ICE

Între cele patru tipuri de propoziţii e$istă patru tipuri de raporturi redate prin diagrama
numită pătratul lui oet7ius.

a. "aport )e contra)ictie + între 3a/-3o/ şi 3e/-3i/

  %ouă propozitii categorice se afla in raport de contradictie daca nu pot fi nici adevarate si
nici false in acelasi timp si sub acelasi raport.
3a/ (!) : 3o/(E)
3o/(!) : 3o/(E)
3a/(E) : 3a/(!)
3o/(E) : 3a/(!)
  3a/ este contradictoria lui 3o/, şi invers. 3e/ este contradictoria lui 3i/ şi invers.
 b. "aport )e contrarietate@  intre 3a/-3e/
 

  %oua propozitii categorice care se află in raport de contrarietate nu pot fi împreună

adevarate, dar pot fi false in acelasi timp si sub acelasi raport
3a/(!) : 3e/(E)
3e/(!) - 3a/(E)
3a/(E) :3e/(>)
3e/(E) :3e/(>)
  3a/ este contrara lui 3e/, iar 3e/ este contrara lui 3a/
 
c. "aport )e *ubcontrarietate$ între 3i/ -3o/
%oua propozitii categorice se afla in raport de subcontrarietate daca nu pot fi false
împreună dar pot si adevarate in acelasi timp si sub acelasi raport.
3i/ (E) : 3o/ (!)
3o/ (E) : 3i/ (!)
3i/ (!) : 3o/ (>)

3o/ (!)- 3i/ (>)

  3i/ este subcontrara lui 3o/, iar 3o/ subcontrara lui 3i/
d. "aport )e *ubalternare între Sa? Si? şi Se?So?
0n acest caz universala poarta denumirea de supraalternă, iar particulara, denumirea de
subalternă.
3a/(!) : 3i/(!)
3i/(E) : 3a/(>)
3i/(!) : 3a/(>)
3i/(!) : 3a/(>)
 
. TI?U"I DE I!E"E#E
 

0nferenţa este operaţia logică prin care derivăm o propoziţie (concluzie) din alte propoziţii (premise).

I. În funcţie de (ra)ul )e (eneralitate al conclu6ei 7n raport cu premi*ele distingem două mari

categorii de inferenţe+
!. 0nferenţe )e)ucti+e în cadrul cărora concluzia are cel mult acelaşi grad de generalitate ca al
 premiselor din care a fost obţinută.
'. 0nferenţe in)ucti+e caracterizate prin#
a) 9oncluzia este mai generală dec1t oricare din premise
 b) 9oncluzia rezultă cu probabilitate c7iar dacă premisele sunt adevărate

00. 0nferenţele )e)ucti+e, în funcţie de numărul premiselor, pot fi#

!. 0nferenţe deductive ime)iate-au o singură premisă din care se obţine direct, imediat, o
singură concluzie ( e$# conversiunea, obversiunea)
'. 0nferenţe deductive me)iate- au cel puţin două premise din care se obţine concluzia
(e$+ silogismul).

  I!E"E#E DEDUCTI4E I%EDIATE

Con+er*iunea 8i ob+er*iunea

  .1 LEGEA DIST"IBUI"II TE"%EILO" 

  9orectitudinea acestor inferenţe depinde de respectarea unei singure legi logice numită le(ea
)i*tribuirii termenilor.

iciun termen nu poate &i )i*tribuit 7n conclu6ia

unei in&erenţe )ac' nu e )i*tribuit 8i 7n premi*e.

9e înseamnă că un termen este distribuit> 5n termen este  )i*tribuit  într-o anumită

 propoziţie categorică dacă propoziţia se referă la toate obiectele din e$tensiunea sa (toţi, oricare,
niciunul)+ în caz contrar, atunci c1nd ne referim doar la unele obiecte din e$tensiunea lui,
termenul se consideră ne)i*tribuit (unii, unele, o parte).
  %istribuirea termenului care îndeplineşte funcţia de subiect este indicată de cuantorul
 propoziţiei# în propoziţiile universale, subiectul este considerat în întregimea e$tensiunii sale
(toţii S  sau nici un S ) fiind, prin urmare, distribuit, iar în particulare, el este nedistribuit ( unii S ).
 

  În ceea ce priveşte termenul cu funcţie de predicat, distribuirea nu este indicată de cuantor,

ci de calitatea propoziţiei# predicatul este distribuit în propoziţiile negative şi nedistribuit în cele
afirmative.
&şadar, termenul cu rol de *ubiect e*te )i*tribuit 7n uni+er*ale, iar termenul cu rol de
pre)icat e*te )i*tribuit 7n propo6iţiile ne(ati+e.
 ;ot1nd cu F termenul distribuit şi cu - termenul nedistribuit vom obţine următoarea
situaţie#

  S P

Sap + -
SeP + +

SiP - -

SoP - +
.2 CO4E"SIUEA
S? Fc ?S
con+erten)a con+er*a

  Con+er*iunea este inferenţa prin care se sc7imbă funcţiile termenilor unei propoziţii

categorice, prin trecerea de la premisă la concluzie.
 $.# %acă Unii studenţi sunt poeţi, atunci Unii poeţi sunt studenţi.
  Sa?c ?iS

Con+er*iuni +ali)e@
1. Sa?c.a. ?iS (conversiune prin accident)
2. Se? c ?eS
,. Se? c.a So?  (conversiune prin accident)
. Si? c. Si?

?reci6'ri
a0 3o/ nu se converteşte valid deoarece încalcă legea distribuirii termenilor.
 H  H
  So?c ?oS
 

  "ermenul 3 din concluzie apare distribuit dar nu a fost distribuit şi în premisă.

b0 3a/ nu se converteşte valid deoarece încalcă legea distribuirii termenilor.
  F - F -
  Sa?c ?aS
"ermenul / din concluzie apare distribuit, dar nu a fost distribuit şi în premisă.  

c0  În cazul conversiunilor simple, relaţia dintre premisă şi concluzie este una
de ecivalenţă. &ceasta înseamnă că premi*a 8i conclu6ia au aceea8i +aloare )e a)e+'r / prin
reconvertirea conversei se revine la propoziţia iniţială, cazul conversiunii simple a lui 3e/ şi
3i/).
În cazul conversiunii prin accident, relaţia dintre premisă şi concluzie nu mai e*te una
)e eci+alenţ'.
-%acă premisa (convertenda) este adevărată, atunci şi concluzia (conversa) este
adevărată ( în baza raportului de subalternare dintre &-0, -6).
3a/2a-----c. /i32a  3e/2a----c. /o32a

- %acă premisa este falsă, concluzia poate fi adevărată sau falsă.

  3a/2& -----c. /i32J  3e/2& c. /o32J
 
$# %in falsitatea prop. 3a/# "oţi elevii sunt persoane conştiincioase, obţinem adevărul
conversei /i3# 5nele persoane conştiincioase sunt elevi.

.,. OB4E"SIUEA
S? Snon?
ob+erten)' ob+er*'

  Ob+er*iunea   este inferenţa imediată prin care, dintr-o propoziţie dată : numită
obvertendă, este derivată o altă propoziţie : obversa, de aceeaşi cantitate, dar de calitate opusă
faţă de propoziţia iniţială, av1nd acelaşi subiect logic, iar ca predicat contradictoriul predicatului
din propoziţia iniţială.
  $. %acă !oate mamiferele sunt vertebrate, atunci Nici un mamifer nu este nevertebrat. 

Ob+er*iunile +ali)e ale propo6iţiilor cate(orice

1. Sa?o. Se non?
2. Se?o. Sa non?
 

,. Si?o. So non ?
. So?o. Si non?
 
?remi*a /ob+erten)a0 8i conclu6ia /ob+er*a0 *unt eci+alente lo(ic$ a)ic' au aceia8i
+aloare )e a)e+'r.
 

K. SILOGIS%UL
9.1 Silogismul si structura lui

  Silogismul categoric  este tipul fundamental de

inferenţă deductivă mediată alcătuită din numai trei
propoziţii categorice, din care doua sunt premise, iar a treia
este concluzie.
STRUCTURA S!"#S$U!U

  %n alcatuirea silogismului apar trei si numai trei notiuni, numite &termenii

silogismului'.

(entru a descoperi funcţiile acestor noţiuni, analiza porneşte de la

concluzie. 

1. Subiectul concluziei, sim)olic S, numit 'termen minor', este prezent

*i +n a doua premisă, motiv pentru care aceasta se numeste premisă minoră..

2. Predicatul concluziei, sim)olic P, numit 'termen maor', reapare in

prima premisă, numită premisă maoră.

  termenul minor si maor mai sunt numiti 'termeni e-tremi

 

3. Termenul mediu. redat sim)olic prin litera ' M', apare e-clusiv la nivelul
premiselor.

/-emplu 0

 Toţi adolescenţii  M) sunt melomani. P) 

Andrei S)  este adolescent. M)

Andrei S) este meloman. P)

  $odul silogistic aaa21, Bar)ara3

n e-emplul nostru, M=adolescent apare ca su)iect logic al premisei maore si

ca predicat al minorei, in aceste conditii, schema de inferenta din dreapta sus, redă
structura logică a silogismului analizat, iar reprezentarea gra4că alaturata ei,
construită dupa metoda /uler, redă e-plicit raportul dintre termenii acestui
silogism.

9.2 !"#$! S! M%&#$! S!'%"!ST!(

  %n funcţie de poziţia celor trei termeni ai silogismului in premise, deose)im

patru sc5eme de inferenţă fundamentale, numite *guri silogistice+ 

6intre aceste patru 4guri silogistice, prima a fost numita 4gura perfectă, pentru
urmatoarele motive7
 

2 este 4gura silogistică in care pot 4 demonstrate, su) forma de concluzie,

oricare dintre cele patru tipuri de propoziţii categorice A,/,,"30

2 numai in această 4gură silogistică, termenul mediu $, este gen pentru

termenul minor S, si specie pentru termenul maor P.

Prin precizarea tipurilor de propoziii care apar -n premise şi -n

concluzie şi numrul *gurii slogistice, obinem modurile silogistice.

/-. a3. eio/2  redă 0ormula unui mod silogistic. Cifra 2 arată numărul 4gurii
silogistice, iar literele, +n ordine, tipul premiselor *i concluziei. $ai os reprezentăm
scema silogistic, scema de in0eren sau structura premisele *i
concluzia3 acestui mod 7

)3. formula aii / 3 corespunde unui mod silogistic de 4gura a treia, redat
e-plicit de sc5ema de inferentă de mai os 0

  /-istă, in total, 2 de moduri silogistice. dar dintre acestea doar 24 sunt
logic2corecte valide3 2 c8te  in 4ecare 4gura silogistică. /ste utilă reţinerea
celor 9 moduri silogistice valide din 4gura 1, pentru a construi premisele unei
propoziţii cu rol de concluzie 7 a aa-1, aai-1, eae-1, eao-1, aii-1, eio-1; Celelalte
moduri silogistice valide sunt :
 

  9.3 Metoda diagramelor 5enn de probare a

6aliditii silogismelor.
(entru aplicarea acestei metode de veri4care a validităţii silogimelor, tre)uie
parcurse următoarele etape 0

1. aducerea silogismului e-primat +n lim)a natural, la forma de exprimare

standard, precizarea schemei de inferentă si a modului  care ii
corespunde 0
/-emplu,

  PeM :iciun om nu este zeu.

MaS  Toţi zeii sunt 4inţe perfecte

SeP :icio 4inţă perfectă nu este om. modul eae/4)

  2. se construieste o diagramă alcatuită din trei cercuri intersectate, 4ecare

cerc reprezent8nd unul din cei trei termeni ai silogismului. (e aceasta diagramă,
sunt reprezentate gra4c ;enn doar  premisele. $odul silogistic corespunzător
este valid dacă si numai dacă prin reprezentarea gra4că a premiselor a rezultat
automat reprezentarea gra*c a concluziei.

 Conform diagramei de mai sus, care este un e-emplu de aplicare a metodei

 

diagramelor ;enn in cazul silogismului dat, reiese ca din simpla reprezentare a

premiselor acestui silogism nu a rezultat reprezentarea gra4ca a concluziei sale7
4ind o propozitie de forma SeP,  concluziei ii corespunde, dupa metoda ;enn,
5asurarea totala a portiunii de intersectie a cercurilor S si (. (rin urmare, diagrama
dovedeste ca silogismul dat nu este valid ii corespunde o sc5ema de inferenta
nevalida, respectiv un mod nevalid de 4gura a patra3.

ată si un e-emplu de mod silogistic valid. <ie modul  aii/1, căruia ii corespunde
sc5ema de inferentă de mai sus, alături de care apare diagrama rezultată prin
aplicarea metodei ;enn. 6in această diagramă se o)servă că, reprezentand e-clusiv
premisele modului dat, a rezultat automat reprezentarea concluziei sale7 concluzia
este o propozitie de forma SiP careia, după metoda ;enn, ii corespunde un  x  plasat
in portiunea de intersectie dintre S si (.

Pentru a nu intampina di*cultati in aplicarea metodei diagramelor

5enn, se 6a tine

seama de urmtoarele precizari7

a3 (entru realizarea reprezentarii gra4ce a unei premise, se iau in consideratie

numai cercurile care corespund notiunilor prezente in structura acelei premise

ignorăm prezenţa celui de2al treilea cerc +n cadrul 4ecărei reprezentări30

)3 6aca una din premise este o propozitie particulară, aplicarea metodei ;enn

incepe o)ligatoriu prin reprezentarea gra4că a premisei universale0

c3 6acă am)ele premise sunt universale, iar concluzia este o particulară, după
ce a fost realizată reprezentarea gra4că a am)elor premise si inainte de a incerca
să citim concluzia in poriunea de intersecie a celor trei termeni rmas
 

neaşurat se inscrie o)ligatoriu un x  pentru a arăta că sfera de coincidenţă a

celor trei termeni nu este vidă.

Corespunzător sc5emei de inferentă alăturată ei, diagrama de mai sus este un

e-emplu de utilizare a acestei precizari, in cazul modului aai/3.

d) 7ist si situatii c8nd reprezentarea gra*c a premiselor are ca

rezultat asurarea complet a intersectiei dintre M si P. ntr/un ast0el de
caz, x se inscrie in poriunea rmas neaşurat din intersecia lui M cu S,
art8nd ast0el c, in orice caz, s0era de coinciden dintre M si S este
ne6id.

 ie modul eao/4. 6upă reprezentarea premiselor universale, concluzia 4ind o

particulară, tre)uie să +nscriem un 7 +n zona de intersecţie a celor trei cercuri.
6eoarece este 5a*urată, +nscriem semnul 7 +n zona li)eră dintre S *i $. Concluzia,
So(, are acum o reprezentare corectă ;enn, deci modul este valid.

6iagrama de mai sus, corespunzatoare sc5emei de inferentă alăturată ei, arată

cum a fost aplicată metoda ;enn intr2o astfel de situatie.
 

  1:. &emonstraia şi combaterea

  &emonstratia este procesul logic ;rationamentul sau lanul de
rationamente) prin care o propozitie dat este concis numai din
propoziii ade6rate.
(ombaterea este procesul in6ers demonstraiei prin care o
propozitie este respins ca 0als.
Structura demonstratiei<
1. teza de demonstrat 2demonstradum3 este o propozitie concretă
pe care o propunem si pe care urmează să o argumentăm demonstrăm,
dovedim3
2. 0undamentul demonstratiei2 principia demonstrandi3 este un
asam)lu de premise din care urmează să conc5idem teza premisele sunt
numite si argumente3
3. procesul de demonstratie2 forma logica a rationamentului care
leagă fundamentul de teză3 este rationamentul sau sirul de rationamente
prin care se deduce teza din premise.
6iferenţa esentială intre demonstratie si raţionamentele deductive este
faptul că in demonstratie stim că premisele sunt adevărate si conform
conditiei esentiale a validitătii, dacă premisele sunt adevarate, atunci
concluzia este adevărată.
Scema de in0eren a demonstratiei este<
 

  P;ade6rat)
  =;ade6rat)

11. T!P#$! & >$"#M?T>$ !?&#(T!5>

!ogica inductivă se ocupa cu studiul rationamentelor de la particular la

general, adica se ocupa cu studiul argumentelor )azate pe generalizare.%ntr2
un argument inductiv concluzia este mai generală dec8t premisele din care a
fost o)tinută.
(orcul mistret este omnivor.
Ursul este omnivore.
"mul este omnivore.
(orcul mistret,ursul si omul sunt unele3 mamifere.
 Toate mamiferele sunt omnivore.
6in acest e-emplu poate 4 o)servate proprietetile argumentelor
inductive7
1.(aracterul ampli*cator al concluziei in raport cu premisele
din care a 0ost obtinuta.in timp ce 4ecare premise vor)este despre un
anumit mamifer care are proprietatea de a 4 omnivore,concluzia este mai
 

generala decat 4ecate dintre premisele din care a fost o)tinuta,a4tmand ca

toate maniferele sunt omnivore3
2.(aracterul probabil al concluziei in raport cu premisele din
care a 0ost obtinuta. c5iar daca premisele sunt adevarate nu putem 4
siguri de adevarul concluziei, adica premisele nu constituie un temei
su=cient pentru concluzie, concluzia rămanand totusi pro)a)ila3
(rincipalele tipuri de argumente inductive sunt7 inductia
complete,inductia incomplete,inductia prin simpla
enumerare,inductia stiinti*ca.
!nductia complete este, in fond o argumentare deductivă care
presupune ca7
1./-ista o clasa de o)iecte al carei numar de elemente nu este mare.
>.<iecare o)iect?element al clasei poate sa 4e e-aminat individual.
@.<iecare o)iect?element al clase are o anumita proprietate.
.Se conc5ide ca intreaga clasa de o)iecte are respective proprietate. 

/&A"& a 00-a
 Subiecte )in +ariante )e bac re6ol+ate
Subiectul 1.
3e dau următoarele propoziţii#
!. 5nele visuri nu devin realitate.
'. ;icio emisiune de ştiri nu este neinteresantă.
. 5nii elevi din clasa a =00-a sunt viitori studenţi.
B. "oate prăjiturile sunt gustoase.
Cerinţe
&. /recizaţi formula propoziţiei '.
 

. 9onstruiţi, at1t în limbaj formal, c1t şi în limbaj natural, subalterna propoziţiei B şi

contradictoria propoziţiei .
9. &plicaţi e$plicit operaţiile de conversiune şi obversiune, pentru a deriva conversa şi obversa
corecte ale fiecăreia dintre propoziţiile ' şi , at1t în limbaj formal, c1t şi în limbaj natural.
%. $plicaţi succint de ce propoziţia ! nu se converteşte corect.
. Aeprezentaţi prin metoda diagramelor uler propoziţia categorică B. B puncte
 "e6ol+are.
3tabiliţi formula corespunzătoare fiecărei propoziţii
! 3o/, '. 3e/ . 3i/ B. 3a/
&. 3e/
. :prop. B este 3a/, deci subalterna ei este 3i/
3i/ + 5nele prăjituri sunt gustoase
-prop.  este 3i/, deci contradictoria ei este 3e/.
 3e/ , ;iciun elev din clasa a =00a nu este viitor student.
9. ?rop. 2 este 3e/. 3e/ prin conversiune este /e3, + ;icio emisiune neintersantă nu este
emisiune de ştiri.
3e/ prin obversiune este 3a non-/+ "oate emisiunile de ştiri sunt interesante.
?rop. , este 3i/, prin conversiune devine /i3+ 5nii viitori studenţi sunt elevi în clasa a
=00-a.
3i/ prin obversiune devine 3o non-/+ 5nii elevii din clasa a =00-a nu sunt non-
viitori studenţi.

%.
. /rop. ! este 3o/.
 G F - F
3o/ conversiune /o3 . 3e încalcă legea distribuirii termenilor, termenul 3 apare
distribuit în concluzie, dar nu este distribuit în premisă.

  Subiectul 2.
3e dau următoarele propoziţii#
!. "oţi trandifirii roşii sunt plăcuţi privirii.
'. /uţine metode didactice sunt inovative.
. ;iciun coleg de cameră nu-mi este prieten.
B. Aelativ puţine fotografii nu sunt prelucrate pe calculator.
&. /recizaţi formula propoziţiei '.
. 9onstruiţi, at1t în limbaj formal c1t şi în limbaj natural, contrara propoziţiei ! şi contradictoria
 

 propoziţiei .
9. &plicaţi e$plicit operaţiile de conversiune şi obversiune, pentru a deriva conversa şi obversa
corecte ale fiecăreia dintre propoziţiile ! şi ', at1t în limbaj formal, c1t şi în limbaj natural.
%. $plicaţi succint de ce propoziţia B nu se converteşte corect.
. Aeprezentaţi prin metoda diagramelor uler propoziţia categorică .

&. 3i/
. /rop. ! este 3a/, deci contrara este 3e/, ;iciun trandafir roşu nu este plăcut privirii.
/rop.  este 3e/ deci contradictoria este 3i/, 5nii colegi de camera îmi sunt prieteni.
9. /rop ! este 3a/,deci conversa este /i3, 5nele obiecte placate privirii sunt trandafiri
roşii. 6bversa este 3e non-/, ;iciun trandafir roşu nu este neplăcut privirii.
/rop. ' este 3i/. 9onversa este /i3, 5nele activităţi innovative sunt metode didactice.
6bversa lui 3i/ este 3o non-/, 5nele metode didactice nu sunt non-inovative.
%. /rop B este 3o/. G F - F
3o/ conversiune /o3 . 3e încalcă legea distribuirii termenilor, termenul 3 apare
distribuit în concluzie dar nu este distribuit în premisă.