MANUALUL DE

LOGICA SI
ARGUMENTARE
Studiu de caz

Manuale scolare aprobate pentru

anul scolar 2009-2010
Coperta

Logic i
argumentare

Clasa

Autorii

Editura

Mod de achiziie

a IX-a

Elena Lupa, Victor Bratu,

Maria Dorina Stoica

Corvin

MECI

a IX-a

Constantin Slvstru,
Gh. Ilie Frte

Corint

piaa liber

a IX-a

Doina-Olga tefnescu,
Sorin Costreie, Adrian
Miroiu

Humanitas
Educational

piaa liber

Analiza

Analiza bazata pe indicatori privitori la

1. Calitatea coninutului tiinific al manualului

1.1. Rigoarea, corectitudinea tiinific a coninutului manualului

1.2. Abordarea coninutului manualului n concordan cu nivelul de
dezvoltare a elevilor
1.3. Calitatea relaiilor logice/specifice ntre coninuturile manualului
1.4. Rolul i ponderea conceptelor noi n structura coninuturilor
manualului
1.5. Calitatea valorificrii coninuturilor declarative, explicativinterpretative i procedurale, n conformitate cu specificul disciplinei
colare
1.6. Calitatea relaiilor intra- si interdisciplinare din coninutul
manualului

Analiza bazata pe indicatori privitori la

2. Calitatea ilustraiilor i a tehnoredactrii

2.1. Adecvarea ilustraiilor i a tehnoredactrii la coninutul

manualului
2.2. Coerena i calitatea machetei manualului de a orienta nvarea
2.3. Corectitudinea tehnoredactrii
2.4. Claritatea ilustraiilor, armonia i realismul cromatic al ntregului
manual
2.5. Calitatea impactului ilustraiilor asupra elevilor
2.6. Calitatea echilibrului text-ilustraie

Analiza bazata pe indicatori privitori la

3. Calitatea contribuiei manualului la organizarea i conducerea
procesului de nvare
3.1. Calitatea valorificrii, n coninutul manualului, a obiectivelor de referin sau a
competenelor specifice prevzute de programa colar
3.2. Existena posibilitilor de valorificare a unor moduri variate de instruire (individual, n
grup, frontal) i de interaciune comunicaional
3.3. Valorificarea achiziiilor nvrii n contexte noi, teoretice i practice
3.4. Calitatea valorificrii demersurilor inductive/deductive/analogice implicate n nvare,
n coninutul manualului
3.5. Calitatea aplicaiilor propuse n manual de a solicita diferite modaliti de rezolvare a
sarcinilor (oral, n scris i practic)
3.6. Calitatea schemelor, a rezumatelor, a tabelelor etc. de a consolida i sistematiza
achiziiile nvrii
3.7. Existena diferitelor posibiliti (modaliti tradiionale i complementare de evaluare)
de valorificare de ctre elevi a achiziiilor de nvare anterioare
3.8. Varietatea aplicaiilor propuse n manual din punct de vedere al gradrii nivelului de
dificultate

Analiza bazata pe
Calitatea coninutului tiinific al manualului
1.1. Rigoarea, corectitudinea tiinific a coninutului manualului

Manualul este riguros

conceput, structurat
corespunzator, iar
corectitudinea stiintifica
este asigurata.

Manualul este riguros

conceput, iar
corectitudinea stiintifica
este asigurata.

Analiza bazata pe
Calitatea coninutului tiinific al manualului
1.2. Abordarea coninutului manualului n concordan cu nivelul de dezvoltare a elevilor

Continutul este exprimat in

limbajul specific disciplinei,
foarte bine structurat. Se
remarca lipsa unor formulari,
reformulari ale limbajului
logic, care sa faciliteze
intelegerea.
Reprezentarea propozitiilor categorice prin
metoda Venn este ilustrata printr-un tabel.

Continutul este de cele mai

multe ori explicat in limbaj
natural, folosindu-se exemple
particulare si detaliindu-se
pentru a usura intelegerea
elevilor
Reprezentarea propozitiilor categorice prin
metoda Venn este explicata pe intinderea a
mai mult de o pagina.

Analiza bazata pe
Calitatea coninutului tiinific al manualului
1.3. Calitatea relaiilor logice/specifice ntre coninuturile manualului

Este reflectat corect

caracterul sistemic al
continuturilor stiintifice.

Exista situatii in care

relatiile logice sunt
eludate:
Prezentarea definirii, ca operatie logica,
anterior prezentarii termenilor si a raporturilor
logice dintre acestia. Se utilizeaza raport de
identitate la pagina 23, desi prezentarea
raporturilor logice intre termeni se realizeaza
la pagina 38.
Intercalarea rationamentului deductiv mediat
intre propozitiile categorice si propozitiile
compuse.

Analiza bazata pe
Calitatea coninutului tiinific al manualului
1.4. Rolul i ponderea conceptelor noi n structura coninuturilor manualului

Conceptele noi sunt

utile, insa ponderea
acestora este relativ
ridicata.

In cadrul lectiei Definirea sunt prezentati 24

de termeni cheie.

Conceptele noi sunt

integrate firesc
continuturilor, iar
ponderea acestora nu
este excesiva.

Analiza bazata pe
Calitatea coninutului tiinific al manualului
1.5. Calitatea valorificrii coninuturilor declarative, explicativ-interpretative i
procedurale, n conformitate cu specificul disciplinei colare

In manual pot fi
identificate toate
tipurile de continuturi,
fiind conforme
specificului disciplinei,
insa ponderea
principala apartine
celor declarative.

In manual pot fi
identificate toate
tipurile de continuturi,
fiind conforme
specificului disciplinei.
Exista un echilibru intre
cele declarative si cele
explicativinterpretative.

Analiza bazata pe
Calitatea coninutului tiinific al manualului
1.6. Calitatea relaiilor intra- si interdisciplinare din coninutul manualului

Raportul dintre relatiile

intradisciplinare si cele
interdisciplinare este
dezechilibrat, in
favoarea celui dintai.

Raportul dintre relatiile

intradisciplinare si cele
interdisciplinare este
relativ echilibrat.
Exemplu: Este explicata producerea mareelor
si sunt prezentate argumente specifice
meteorologiei.

Analiza bazata pe
Calitatea ilustraiilor i a tehnoredactrii
2.1. Adecvarea ilustraiilor i a tehnoredactrii la coninutul manualului

Manualul contine o
multime de ilustratii,
figuri, tabele, tipuri
diferite de caractere,
corect adecvate la
continutul manualului.

Exista un numar redus

de ilustratii, de grafice,
sau de tabele, cele
existente fiind adecvate
la continutul manualului.

Analiza bazata pe
Calitatea ilustraiilor i a tehnoredactrii
2.2. Coerena i calitatea machetei manualului de a orienta nvarea

Macheta este coerenta, insa

diversitatea elementelor
continute poate distrage
atentia elevului sau poate
crea confuzie in identificarea
continuturilor relevante.
Intr-o pagina pot fi regasite simultan cadre
care vizeaza: observatii, termeni cheie,
ilustratii, elemente biografice, tabele, campuri
text. Datele relevante sunt cuprinse in 2/3 din
pagina.

In cazul acestui manual, nu

exista o abundenta de
elemente complementare
continuturilor relevante.
Uneori, din pagina este ocupat cu definitii,
explicatii suplimentare, info-logic, ilustratii si
elemente biografie.

Analiza bazata pe
Calitatea ilustraiilor i a tehnoredactrii
2.3. Corectitudinea tehnoredactrii

Manualul este
tehnoredactat corect.

Manualul este
tehnoredactat corect.

Analiza bazata pe
Calitatea ilustraiilor i a tehnoredactrii
2.4. Claritatea ilustraiilor, armonia i realismul cromatic al ntregului manual

Ilustratiile sunt clare, insa

bicromatice. Exista situatii in
care contrastul cromatic este
slab (albastru inchis-negru).
Exista o armonie a intregului
manual, ritmul cu care sunt
inserate elementele grafice
fiind constant.

Ilustratiile sunt clare, insa

bicromatice. Nu exista un
echilibru al manualului, unele
lectii fiind bogate in ilustratii si
elemente grafice, altele fiind
bazate numai pe text. Tonurile
de albastru sunt deschise,
asigurand un contrast puternic
cu textul negru.

Analiza bazata pe
Calitatea ilustraiilor i a tehnoredactrii
2.5. Calitatea impactului ilustraiilor asupra elevilor

Ilustratiile vizeaza de
cele mai multe ori
portretele unor filosofi,
logicieni etc.
Dimensiunile sunt
reduse, impactul fiind
redus.

Ilustratiile vizeaza de
cele mai multe ori
portretele unor
filosofi, logicieni etc.
Dimensiunile sunt
reduse, impactul fiind
redus.

Analiza bazata pe
Calitatea ilustraiilor i a tehnoredactrii
2.6. Calitatea echilibrului text-ilustraie

Exista un echilibru
intre text si ilustratii,
in fiecare pagina
fiind inserate
asemenea elemente
grafice.

Nu exista un echilibru
intre text si ilustratii,
textul ocupand mai
mult de 90% din
manual.

Analiza bazata pe
Calitatea contribuiei manualului la organizarea i conducerea
procesului de nvare
3.1. Calitatea valorificrii, n coninutul manualului, a obiectivelor de referin sau a
competenelor specifice prevzute de programa colar

Sunt valorificate in
continutul manualului
unele competente
specifice prevazute de
programa scolara, mai
putin cele care vizeaza
continuturile privitoare la
Societate si comunicare.

Sunt valorificate in
continutul manualului
unele competente
specifice prevazute de
programa scolara, mai
putin cele care vizeaza
continuturile privitoare la
Societate si comunicare.

Analiza bazata pe
Calitatea contribuiei manualului la organizarea i conducerea
procesului de nvare
3.2. Existena posibilitilor de valorificare a unor moduri variate de instruire (individual,
n grup, frontal) i de interaciune comunicaional

Exista sarcini care

pot fi realizate in
conditiile organizarii
diverse a colectivului,
favorizand lucrul
individual, pe
perechi, pe grupe de
4 elevi.
In proportie de 70%, sarcinile vizeaza
activitatea individuala.

Exista sarcini care pot fi

realizate in conditiile
organizarii diverse a
colectivului, favorizand
lucrul individual, pe
perechi, pe grupe de 4
elevi.

In proportie de 80%, sarcinile vizeaza

activitatea pe grupe si in pereche, doar 20%
din sarcini fiind destinate activitatii individuale.

Analiza bazata pe
Calitatea contribuiei manualului la organizarea i conducerea
procesului de nvare
3.3. Valorificarea achiziiilor nvrii n contexte noi, teoretice i practice

Nu exista seturi de
exercitii sau aplicatii
care sa vizeze
valorificarea invatarii.
Exista insa, dupa
fiecare lectie, seturi de
itemi construite in
scopul evaluarii.

Exista, dupa fiecare

capitol, seturi de
exercitii si activitati
prin care se doreste
formarea
competentelor specifice.

Analiza bazata pe
Calitatea contribuiei manualului la organizarea i conducerea
procesului de nvare
3.4. Calitatea valorificrii demersurilor inductive/deductive/analogice implicate n
nvare, n coninutul manualului

Sunt valorificate toate

demersurile cunoasterii,
fie ele inductive sau
deductive.

Sunt valorificate toate

demersurile cunoasterii,
fie ele inductive sau
deductive.

Analiza bazata pe
Calitatea contribuiei manualului la organizarea i conducerea
procesului de nvare
3.5. Calitatea aplicaiilor propuse n manual de a solicita diferite modaliti de rezolvare a
sarcinilor (oral, n scris i practic)

Aplicatiile propuse in
manual solicita atat
modalitatile de
rezolvare orala si in
scris a sarcinilor, cat si
pe cele practice.
Ponderea cea mai mare
o ocupa modalitatile de
rezolvare in scris.
Exemplu de sarcina orala: Selectionand doua
echipe a patru elevi, realizati o dezbatere
prin care sa aparati fie o pozitie pro

Exista un echilibru intre

aplicatiile propuse in
manual care solicita
modalitatile de
rezolvare orala, in scris
sau practica a sarcinilor.
Exemplu de sarcina practica: Urmariti ziarele
timp de o saptamana si incercati sa gasiti
exemple de

Analiza bazata pe
Calitatea contribuiei manualului la organizarea i conducerea
procesului de nvare
3.6. Calitatea schemelor, a rezumatelor, a tabelelor etc. de a consolida i sistematiza
achiziiile nvrii

Tabelele, schemele si
rezumatele sunt
elocvente, corect
realizate, favorizand
invatarea.

Tabelele, schemele si
rezumatele sunt
elocvente, corect
realizate, favorizand
invatarea.

Analiza bazata pe
Calitatea contribuiei manualului la organizarea i conducerea
procesului de nvare
3.7. Existena diferitelor posibiliti (modaliti tradiionale i complementare de
evaluare) de valorificare de ctre elevi a achiziiilor de nvare anterioare

Exista preponderent
modalitati traditionale
de evaluare.

Exista atat modalitati

traditionale de
evaluare, cat si
modalitati
complementare.

Exemplu de modalitate complementara de

evaluare: Alcatuiti un Dosar al erorilor logice in
care sa strangeti pe parcursurl celor doua
semestre exemple de greseli logice, in functie
de temele studiate

Analiza bazata pe
Calitatea contribuiei manualului la organizarea i conducerea
procesului de nvare
3.8. Varietatea aplicaiilor propuse n manual din punct de vedere al gradrii nivelului de
dificultate

Nu se poate vorbi
despre existenta unor
sarcini cu nivel distinct
de dificultate. Sarcinile
vizeaza competente
specifice, iar gradul de
dificultate se poate
referi mai curand la
cantitatea sarcinilor, si
mai putin la calitatea
acestora.

Exista o varietate de
aplicatii cu grade
diferite de
dificultate.
Exemple:
1. Stabiliti care dintre urmatoarele formule
reprezinta legi logice
(p->q)->p
2. Aratati daca inferentele corespunzatoare
urmatoarelor formule sunt valide sau nu
{[(pVq)->(rVs)]&[(rVt)->s]}->(p->s)