Disciplina: LOGICĂ

Clasa: a IX-a

Analiza logică a argumentării

SILOGISMUL

Prof. FRUNZA SIMONA

Liceul Teoretic Lucian Blaga, Reghin
SILOGISMUL
SILOGISMUL este inferenţa mediată alcătuită din două
premise care au un termen comun şi o concluzie, ai cărei
termeni sunt termenii necomuni ai premiselor.
a
Schema de inferență M – P
(silogismul, în limbaj formal) S –a M
_________

S –a P
EXEMPLU:

Toate persoanele simpatice ne pot deveni prieteni. P1, majora

M P
Toţi colegii sunt persoane simpatice.
S M P2, minora
_______________________________________________________________________________________

Toţi colegii ne pot deveni prieteni.

S P C, concluzia
SILOGISMUL

STRUCTURA SILOGISMULUI

 S - subiectul (termen minor) termeni

Trei termeni:
 P - predicatul (termen major) extremi
 M – termenul mediu (comun premiselor)

Două premise:  prima: premisa majoră - P1

 a doua: premisa minoră - P2

O concluzie:  concluzia - C
SILOGISMUL
FIGURI ŞI MODURI SILOGISTICE:

După poziţia termenului mediu sunt posibile patru figuri silogistice:

I II III IV
M – P P – M M – P P – M
S – M S – M M – S M – S
_________ _________ _________ _________

S – P S – P S – P S – P

 Fiindcă premisele şi concluzia sunt propoziţii categorice (pot fi patru

3
tipuri: A,E,I,O), în fiecare figură sunt posibile 4 =64 moduri silogistice,
iar pentru toate cele 4 figuri, 64x4=256 moduri silogistice.
 Doar 24 silogisme sunt valide, câte 6 în fiecare figură.

Tehnici de memorare:

P S sau
I II III IV I II III IV
SILOGISMUL

VALIDITATEA SILOGISMELOR (metode):

1. Metoda verificării prin legile silogismului.

Silogismul este valid (corect) dacă respectă toate legile generale ale
silogismului; este nevalid dacă încalcă măcar una dintre aceste legi.
Legile generale ale silogismului sunt:
a) Cel puţin o premisă trebuie să fie afirmativă.
b) Dacă ambele premise sunt afirmative, atunci concluzia va fi
afirmativă.
c) Dacă una dintre premise este negativă, concluzia va fi negativă.
d) Cel puţin o premisă trebuie să fie universală.
e) Dacă o premisă este universală şi cealaltă particulară, concluzia va
fi particulară.
f) Termenul mediu trebuie să fie distribuit cel puţin într-una dintre
premise.
g) Dacă un termen este distribuit în concluzie, el trebuie să fie
distribuit şi în premisa în care apare.
SILOGISMUL

VALIDITATEA SILOGISMELOR (metode):

2. Metoda verificării cu ajutorul diagramelor Venn

REGULI DE VERIFICARE:
Cazul general:
 reprezentăm pe diagrama Venn doar premisele silogismului, după
care confruntăm concluzia cu diagrama pentru a vedea dacă este
confirmată de aceasta sau infirmată.
 !!! Reprezentarea grafică începe cu premisa universală.
Cazul particular:
 silogismele cu premise universale și concluzie particulară. În acest
caz diagrama nu ne arată validitatea pe care va trebui să o
verificăm cu ajutorul legilor generale ale silogismului.
 Dacă silogismul e valid, vom reprezenta pe diagramă premisele
și concluzia.
 Dacă silogismul e nevalid, vom reprezenta doar premisele și
vom scrie alături ”nevalid”.
SILOGISMUL

VALIDITATEA SILOGISMELOR (metode):

2. Metoda verificării cu ajutorul diagramelor Venn

EXEMPLE:
M P M x P
M e P P i M
S a M S a M
_________ _________

S a P S S e P S
nevalid nevalid

M P M P
+ M a P - + P e M +
x + M a S - + S a M -
______________ x ______________

- S i P - - S o P +
S S
valid valid
SILOGISMUL

VALIDITATEA SILOGISMELOR (metode):

2. Metoda verificării cu ajutorul diagramelor Venn

SITUAȚIE DELICATĂ:

M P M P

x
x x
+ P a M - + M e P +
x
- S i M - S - S o M + S
______________ ______________

- S i P - - S i P -
SILOGISMUL

LEGILE SPECIALE ALE FIGURILOR SILOGISTICE:

Ne ajută să identificăm cele 24 de silogisme valide (6/figură).

Legile speciale ale figurii I:

Modurile valide:
Premisa majoră
BARBARA (1aaa)
universală.
CELARENT (1eae)
DARII (1aii)
Premisa minoră FERIO (1eio)
afirmativă.
BARBARI (1aai)
CELARONT (1eao)
SILOGISMUL

LEGILE SPECIALE ALE FIGURILOR SILOGISTICE:

Ne ajută să identificăm cele 24 de silogisme valide (6/figură).

Legile speciale ale figurii II:

Modurile valide:
Premisa majoră
CESARE (2eae)
universală.
CAMESTRES (2aee)
FESTINO (2eio)
Una dintre premise
BAROCO (2aoo)
negativă.
CESARO (2eao)
CAMESTROP (2aeo)
SILOGISMUL

LEGILE SPECIALE ALE FIGURILOR SILOGISTICE:

Ne ajută să identificăm cele 24 de silogisme valide (6/figură).

Legile speciale ale figurii III:

Modurile valide:
Minora afirmativă. DARAPTI (3aai)
DISAMIS (3iai)
DATISI (3aii)
Concluzia particulară. FELAPTON (3eao)
BOCARDO (3oao)
FERISON (3eio)
SILOGISMUL

LEGILE SPECIALE ALE FIGURILOR SILOGISTICE:

Ne ajută să identificăm cele 24 de silogisme valide (6/figură).

Legile speciale ale figurii IV:

Dacă majora este afirmativă, Modurile valide:
minora e universală. BRAMANTIP (4aai)
Dacă una din premise e
CAMENES (4aee)
negativă, majora e universală.
DIMARIS (4iai)
Dacă minora e afirmativă, FESAPO (4eao)
concluzia e particulară.
FRESISON (4eio)
CAMENOP (4aeo)
SILOGISMUL

Din subiectele de Bac:

A. Fie următoarele două moduri silogistice: aee-1, aai-4.

1. Scrieţi schema de inferenţă corespunzătoare fiecăruia dintre cele două
moduri silogistice date şi construiţi, în limbaj natural, un silogism care să
corespundă uneia dintre cele două scheme de inferenţă.
Rezolvare:

M a P P a M Toți prietenii mei sunt curajoși.

S e M M a S Toți cei curajoși sunt îndrăzneți.
_________ _________ ______________________________________________

S e P S i P Unii dintre cei îndrăzneți sunt prietenii mei.

SILOGISMUL

Din subiectele de Bac:

A. Fie următoarele două moduri silogistice: aee-1, aai-4.

2. Verificaţi explicit, prin metoda diagramelor Venn, validitatea fiecăruia
dintre cele două moduri silogistice date, precizând totodată decizia la
care aţi ajuns.
Rezolvare:

M a P P a M
S e M M a S
_________ M P _________ M
P
S e P S i P x

S S
SILOGISMUL

Din subiectele de Bac:

B. Construiţi, atât în limbaj formal cât şi în limbaj natural, un silogism

valid, prin care să justificaţi propoziţia:
“Unele figuri geometrice nu sunt dreptunghiuri”.
Rezolvare:

M e P Niciun pătrat nu este dreptunghi.

S i M Unele figuri geometrice sunt pătrate. 1 FERIO
_________ __________________________________________________________

S o P Unele figuri geometrice nu sunt dreptunghiuri.

SILOGISMUL

Din subiectele de Bac:

C. Fie următorul silogism: Toate subiectele de bacalaureat sunt subiecte

de dificultate medie/, prin urmare unele întrebări de tip grilă sunt
subiecte de bacalaureat/, întrucât unele întrebări de tip grilă sunt
subiecte de dificultate medie/.
Pornind de la silogismul dat, stabiliţi care dintre următoarele propoziţii
sunt adevărate şi care sunt false (notaţi propoziţiile adevărate cu litera A, iar
propoziţiile false cu litera F):
1. Termenul mediu este nedistribuit în ambele premise.
2. Predicatul logic al concluziei este reprezentat de termenul „întrebări de tip grilă”.
3. Concluzia silogismului este o propoziție universală afirmativă.
4. Subiectul logic al concluziei este nedistribuit atât în premisă, cât și în concluzie.
Rezolvare:

+ P a M - Toate subiectele de bacalaureat sunt subiecte de dificultate medie.

- S i M - Unele întrebări de tip grilă sunt subiecte de dificultate medie.
______________ _________________________________________________________________________________

- S i P - Unele întrebări de tip grilă sunt subiecte de bacalaureat.