Logică argumentare și comunicare

În această lecție vom afla :

- Ce este Logica
- Ce este argumentarea
- Ce este comunicarea
- Care sunt formele logice
- Ce sunt legile gândirii corecte
Definiție. Logica este știința care studiază legile și formele gândirii
corecte.

Definiție. Argumentarea este procesul prin care dovedim, demonstrăm

ceva cu dovezi obiective.

Definiție. Comunicarea este un ansamblu de acțiuni care au în comun

transmiterea de informații sub formă de mesaje, știri, semne sau gesturi
simbolice, texte scrise ș.a.m.d. între doi indivizi, numiți interlocutori, sau
mai formal, emițător și receptor.
Formele gândirii corecte sunt termenul, propoziția și raționamentul.

Legile gândirii corecte numite și principii logice sunt următoarele:

*principiul identității
*principiul noncontradicției
*principiul terțului exclus
*principiul rațiunii suficiente.
Termenul sau noțiunea este un cuvânt sau un grup de cuvinte prin care se
stabilește cu exactitate un obiect ca o clasă de obiecte precum și caracteristicile
sale esențiale.
Propoziția (categorică) este raportul logic care se stabilește între doi și numai doi
termeni fără a-i pune în legătură cu nimic altceva.
Raționamentul este forma logică cu ajutorul căreia din una sau mai multe
propoziții date numite premise obținem o propoziție nouă numită concluzie.
Principii logice
Există patru principii logice: Principiul identității, principiul noncontradicției,
principiul tertului exclus și principiul rațiunii suficiente.
Principiul identității ne spune că într-un raționament un termen trebuie să
rămână neschimbat, adică să nu își modifice sensul.
Contraexemplu:
Acest șoricel este o culoare pentru ca acest șoricel este gri și gri este o culoare.
Principiul noncontradicției ne spune că întruna raționament nu pot fi împreună
adevărați cu un termen și opusul său.

Contraexemplu:
Acest om este bărbat și acest om este femeie.
Principiul tertului exclus ne spune că într-un raționament este adevărat un
termen sau opusul său a treia posibilitate fiind exclusă.

Exemplu:
Acest autoturism functioneaza sau acest autoturism nu funcționează, a treia
posibilitate nu există.
Principiul rațiunii suficiente ne spune că orice propoziție pentru a fi considerata
adevărată sau falsă trebuie să se sprijine pe un temei logic sau o rațiune
suficientă.

Există patru tipuri de temeiuri:

*temei contingent
*temei necesar
*temei suficient
*teme necesar și suficient.

Dintre acestea doar ultimele două sunt considerate temeiuri logice și sunt
acceptate atât în Logică cât și în celelalte științe.
Temeiul contingent sau întâmplător apare atunci când două evenimente se
petrec simultan fără a avea legătură unul cu celălalt. Temeiul contingent ia
naștere din credințe populare și din superstiții.

Exemplu: Dacă mă mănâncă palma atunci iau bani.

Temeiul necesar dar nu și suficient apare atunci când este necesar să se producă
cauza pentru a genera efectul dar nu este suficient.

Exemplu: Dacă plantez o sămânță din ea va răsări o plantă.

Temeiul logic suficient apare atunci când este suficient să se producă cauza
pentru a fi generat efectul.

Exemplu: Dacă răsare soarele atunci este lumina.

Temeiul logic necesar și suficient apare atunci când este suficient să apară
cauza pentru a produce efectul dar și să apară efectul pentru a genera cauza.

Exemplu: Dacă și numai dacă triunghiul abc este echilateral atunci triunghiul
abc are toate laturile egale.