TEST LA ISTORIE

CLASA IX - lecţiile 1-3

Subiectul I (35 puncte)
Citiţi cu atenţie sursele de mai jos:
A. „În Atena, Adunarea poporului devine acum puterea legislativă supremă. Solon nu a admis însă ca poporul
să rezolve singur toate chestiunile. El a înfiinţat un sfat special, alcătuit din 400 de persoane, pentru a discuta în
prealabil legile. Poporul nu avea altceva de făcut decât să aprobe sau să respingă proiectele de legi propuse. Cu toate
acestea, Adunarea poporului a exercitat o mare influenţă, deoarece de ea depindea alegerea înalţilor demnitari ai
statului. La adunarea poporului puteau participa numai cetăţenii atenieni cu drepturi depline. Sclavii, femeile şi
metecii [străinii] nu aveau acces la Adunarea poporului. ”
(Plutarh, Oameni iluştri ai Greciei)
B.„Au fost trimişi la Atena (...) împuterniciţi din partea republicii romane, cu misiunea de a cerceta faimoasele
legi ale lui Solon şi pentru a cunoaşte instituţiile şi legislaţiile Atenei şi ale celorlalte cetăţi greceşti. (...) Decemvirii*
au poftit pe toţi cetăţenii să vină şi să citească legile alcătuite de ei şi afişate în forum pe care ei le pun la îndemâna
întregului popor, pentru binele, fericirea şi propăşirea statului, familiilor şi urmaşilor lor (...) De aceea, toţi cetăţenii
trebuie să cumpănească bine în mintea lor fiecare lege şi fiecare articol în parte şi să-şi dea apoi părerea, şi ceea ce li
se pare lor că nu a fost bine gândit şi întocmit sau a întrecut măsura să aducă la cunoştinţa întregii obşti.”
(Titus Livius, Ab urbe condita)
*comisie alcătuită din zece persoane, aleasă la conducerea statului în anul 451 î. Hr.
Pe baza celor două surse, răspundeţi următoarelor cerinţe:
1. Precizaţi, pe baza surselor A şi B, câte o instituţie cu rol de a elabora legile. 10 puncte
2. Menţionaţi, pe baza sursei B, modalitatea prin care sunt făcute cunoscute legile. 5 puncte
3. Menţionaţi, pe baza sursei A, una dintre limitele democraţiei ateniene. 5 puncte
4. Formulaţi un punct de vedere referitor la activitatea lui Solon, folosind ca argument o informaţie din sursa B.
10 puncte
5. Identificaţi, în sursa A, două informaţii aflate în relaţie cauză-efect. 5 puncte

Subiectul II (35 puncte)

Citiţi cu atenţie sursa de mai jos:
„Unirea celor două regate egiptene a dat putință faraonilor să desăvârșească și să lărgească sistemul de irigație
al întregii Văi a Nilului, ceea ce a dus la o sporire însemnată a producției agricole și la înmulțirea populației
Egiptului .
Comerțul se făcea în acea vreme prin troc apoi a urmat mari expediții comerciale cu produsele de care Egiptul
dispunea în exces, expediții făcute pe corăbii care mergeau în orașele feniciene unde duceau produse agricole și se
întorceau cu lemn de care Egiptul atunci, ca și acum, era destul de lipsit.
Pentru a întări frontierele Egiptului faraonul Snefru pune să se clădească un zid mare la sud și la nord. Dar
faraonii dinastiilor a III-a și a IV-a au fost aceea care au început construirea de piramide imense, mausolee regale,
zidite din blocuri mari de piatră, la care au trudit, muncind pe o arșiță necruțătoare, la tăierea pietrei, la șlefuirea
acesteia, apoi la transporturi și la construcția acestor edificii, sute de mii de oameni.”
(Wikipedia, Despre regatul Egiptului)
Pe baza sursei de mai sus, răspundeţi următoarelor cerinţe:
1. Precizaţi, din sursa dată, două consecinţe ale lărgirii sistemului de irigaţie al Văii Nilului. 10 puncte
2. Menţionaţi, din sursa dată, un produs comercial care îi lipsea Egiptului. 5 puncte
3. Menţionaţi, din sursa dată, o modalitate prin care se făcea comerţ. 5 puncte
4. Argumentaţi, cu două informaţii din sursa dată, afirmaţia conform căreia faraonii din dinastiile a III-a şi a IV-a au
dus o politică arhitecturală importantă. 10 puncte
5. Scrieţi, din sursa dată, două informaţii aflate în relaţie cauză-efect. 5 puncte

Subiectul III (20 puncte)

Prezentaţi, în aproximativ o jumătate de pagină, democraţia ateniană, având în vedere:
- trei instituţii ateniene;
- perioada lui Pericle.
 TEST LA ISTORIE
CLASA IX - lecţiile 1-3
Subiectul I (35 puncte)
Citiţi cu atenţie sursele de mai jos:
A. „În perioada Egiptului Antic guvernarea impunea cetățenilor o serie de taxe. Din moment ce nu era
folosită nici un fel de monedă taxele erau plătite în natură. Vizirul (în egipteană tjaty) era cel care controla
sistemul de taxare. Taxele se plăteau în funcție de indatoriri si ocupație. Proprietarii de pământ plăteau taxele in
grâne de pe proprietatea lor, meșteșugarii cu produse realizate, la fel si vânătorii și pescarii cu o parte din
captură. O persoană din fiecare gospodărie trebuia să lucreze câteva zile pe an pentru domeniul public (diguri,
canale, mine) ca parte a taxării (familiile înstărite plăteau oameni mai săraci să execute pentru ei taxa în
muncă)”.
(Wikipedia, despre taxele Egiptului antic)

B.„ Dezvoltarea comerțului și a politicii militare de cuceriri și jefuire a popoarelor învecinate făceau să se
adune în Egipt bogății imense. Dar această bogăție era însușită de faraoni și de către nobili și temple în vreme
ce țărănimea și meșteșugarii trebuiau să poarte povara impozitelor, a corvezilor și a serviciului militar din
timpul deselor campanii de cuceriri. Spre sfârșitul Imperiului de Mijloc se produc mari răscoale îndreptate
împotriva faraonului și a nobililor”.
(Wikipedia, despre Imperiul de Mijloc al Egiptului)
Pe baza celor două surse, răspundeţi următoarelor cerinţe:
1. Precizaţi, pe baza sursei B, două informaţii referitoare la bogăţiile Egiptului. 10 puncte
2. Menţionaţi, pe baza sursei B, un eveniment desfăşurat la sfârşitul Imperiului de Mijloc. 5 puncte
3. Menţionaţi, pe baza sursei A, o caracteristică a taxei în muncă. 5 puncte
4. Formulaţi un punct de vedere referitor la modul de plată a taxelor, folosind ca argument o informaţie din sursa A.
10 puncte
5. Identificaţi, în sursa A, două informaţii aflate în relaţie cauză-efect. 5 puncte

Subiectul II (35 puncte)

Citiţi cu atenţie sursa de mai jos:
„Sumerienii au început să construiască orașe precum Ur, Eridu, Uruk, Larsa și Nippur . Orașul și teritoriul din
jur formau un oraș-stat. Pentru a se apăra mai bine, orașele importante au fost înconjurate de ziduri înalte și
groase în care domnea câte un rege împreună cu marele preot. Orașul avea propriul lui sistem de irigare și
cuprindea și teritoriile din afara orașului, zonele agricole, piscicole. Rolul orașului era unul agricol, industrial, și
era de asemenea o putere politică având o armată proprie. Dintre cele mai importante orașe sumeriene amintim
două orașe puternice: Ur și Uruk, orașe-state care controlau toată țara. Eridu și Nippur erau orașe religioase.
Umma și Lagaș au fost orașe state care s-au impus din punct de vedere militar.”
(Wikipedia, Despre oraşele sumeriene)
Pe baza sursei de mai sus, răspundeţi următoarelor cerinţe:
1. Precizaţi, din sursa dată, două caracteristici ale oraşelor sumeriene. 10 puncte
2. Menţionaţi, din sursa dată, caracterul oraşului Nippur. 5 puncte
3. Menţionaţi, din sursa dată, părţile ce formau un oraş-stat. 5 puncte
4. Argumentaţi, cu două informaţii din sursa dată, afirmaţia conform căreia oraşele sumeriene aveau roluri diverse.
10 puncte
5. Scrieţi, din sursa dată, două informaţii aflate în relaţie cauză-efect. 5 puncte

Subiectul II (20 puncte)

Prezentaţi, în aproximativ o jumătate de pagină, democraţia ateniană, având în vedere:
- trei instituţii ateniene;
- războaiele medice;
- perioada lui Pericle.