Ghid Logica BAC2020

MINISTERUL EDUCAȚIEI ȘI CERCETĂRII
INSPECTORATUL ȘCOLAR JUDEȚEAN CĂLĂRAȘI
GHID DE PREGĂTIRE
ÎN VEDEREA SUSȚINERII
EXAMENULUI DE BACALAUREAT
LA DISCIPLINA
LOGICĂ, ARGUMENTARE ȘI COMUNICARE
2020
1
CUPRINS
1. Programa examenului de bacalaureat 2020 ________________3

2. Prezentare sintetică a conținuturilor ______________________4
3. Resurse online _____________________________________18
4. Colecție de itemi grilă și rezolvări (Subiectul I-A) _________19
5. Model de rezolvare pentru subiectele I-B, II, III ___________41
6. Variantă model – subiect și barem ______________________45
7. 10 Teste de antrenament și bareme _____________________50
2
PROGRAMA DE EXAMEN PENTRU DISCIPLINA LOGICĂ, ARGUMENTARE ŞI
COMUNICARE
I. STATUTUL DISCIPLINEI
În cadrul examenului de Bacalaureat 2020, disciplina Logică, argumentare şi comunicare are

statutul de disciplină opţională fiind susţinută la proba E. d), în funcţie de filieră, profil şi
specializare.
II. COMPETENŢE DE EVALUAT
• Utilizarea adecvată a conceptelor, operaţiilor şi instrumentelor specifice logicii în

argumentare
• Transpunerea unui enunţ din limbaj natural în limbaj formal şi din limbaj formal în
limbaj natural
• Construirea unor argumente în vederea susţinerii unui punct de vedere sau a unei
soluţii propuse pentru rezolvarea unor situaţii – problemă
• Utilizarea unor raţionamente adecvate în luarea deciziilor
• Analizarea structurii şi/sau corectitudinii formelor şi operaţiilor logice
III.CONŢINUTURI
I. Societate, comunicare şi argumentare
▪ Argumentarea şi structura argumentării; analiza logică a argumentelor

• A. Termenii: caracterizare generală (definire, tipuri de termeni); raporturi între termeni
• B. Propoziţii: caracterizare generală (definire, structură); tipuri de propoziţii
categorice; raporturi între propoziţii categorice
• C. Raţionamente: caracterizare generală (definire, structură); tipuri de raţionamente
• D. Definirea şi clasificarea: caracterizare generală; corectitudine în definire şi
clasificare
II. Tipuri de argumentare
• A. Deductivă: argumente/raţionamente imediate cu propoziţii categorice (conversiunea

şi obversiunea); silogismul (caracterizare generală, figuri şi moduri silogistice,
verificarea validităţii prin metoda diagramelor Venn); demonstraţia
• B. Nedeductivă: inducţia completă; inducţia incompletă
III. Societate, comunicare şi argumentare corectă
• A. Evaluarea argumentelor (validitatea argumentelor); erori de argumentare
NOTĂ: Programa de examen este realizată în conformitate cu prevederile programelor şcolare

în vigoare. Subiectele pentru examenul de bacalaureat 2020 se elaborează în baza prezentei
programe şi nu vizează conţinutul unui manual anume.
3
Prezentare sintetică a conținuturilor din programă
Autor: prof. Dumitrel Toma (Liceul Danubius Călărași)
I. Societate, comunicare şi argumentare
▪ Argumentarea şi structura argumentării; analiza logică a argumentelor

A. Termenii: caracterizare generală (definire, tipuri de termeni); raporturi între
termeni
a. Definire (pentru rezolvarea cerințelor de la Subiectul I - A)
Termenul este un cuvant sau un grup de cuvinte (dimensiunea lingvistică) care au un
sens sau înțeles (dimensiunea cognitivă - intensiunea), și care desemnează elemente
din realitate (dimensiunea ontologică - extensiunea).
b. Caracterizare generală (pentru rezolvarea cerințelor de la Subiectul I - A)
Termenii au trei dimensiuni
- Lingvistică – cuvântul
- Cognitivă – sensul/înțelesul
- Ontologică – elementele din realitate desemnate de termen
Termenii pot avea o intensiune mai mare (cal alb, bolnav și lent) sau mai mică (cal).
Termenii pot avea o extensiune mai mare (obiect), sau mai mică (obiect de mobilier
vechi,ascuns în beciul de pe strada Plevnei)
Când intensiunea crește, extensiunea scade:
Exemplu: urs – urs brun – urs brun și bolnav – urs brun și bolnav, vândut în Piața
Orizont
Sensul (intensiunea) crește cu fiecare proprietate, caracteristică suplimentară.
Elementele din realitate (extensiunea) se reduc numeric (urși sunt mulți, urși bruni
sunt mai puțini).
Când extensiunea crește, intensiunea scade:
Exemplu: dulapul roșu din camera copilului, dulap roșu, dulap, obiect de mobilier,
obiect
c. Tipuri de termeni (pentru rezolvarea cerințelor de la Subiectul I - A)
Există două criterii de clasificare a termenilor
a) Din punct de vedere al intensiunii (sensului)
Absolut (cal) Relativ (calul vecinului) – presupune o relație

Abstract (frumusețe) Concret (frumos)
Pozitiv (blând) Negativ (zdreanță)
Simplu (floare) Compus (floarea soarelui)
b) Din punct de vedere al extensiunii (elementelor din realitate)
Vizi (pătrat rotund, Zâna măseluță) Nevizi (cal, praștie)

(zero elemente în realitate) (cel puțin un element în realitate)
Singular (Terra, județul Călărași) General (capră, om)
(un element în realitate) (mai mult de două elemente în realitate)
Colectiv (batalion, echipă de Distributiv (soldat, handbalist)
handbal)
Vag (tânăr, bun, gingaș) Precis (pătrat, borcan, planetă)
4
d. Raporturi între termeni (pentru rezolvarea cerințelor de la Subiectul I-A, B, Subiectul
II-B)
Raporturile există doar din perspectiva extensiunii termenilor (elementelor din
realitate desemnate de termen).
Termenii care desemneaza elemente comune in realitate (care au extensiuni

comune sau partial comune) se afla in raporturi de concordanță.
Există trei raporturi de concordanță

1. Identitate (când extensiunile sunt comune, termenii se diferențiază prin
dimensiunea lingvistică)
Cărare
Potecă
2. Ordonare (când extensiunea unui termen este cuprinsa cu totul in extensiunea

celui de-al doilea termen)
Mamifer (gen)
Capră (specie)
3. Incrucișare (când extensiunile au elemente comune, dar și necomune)

Români creștini
Român Creștin
Termenii care nu au elemente comune în extensiunile lor se afla in reporturi de

opoziție.
1. Raportul de contrarietate – termenii se afla intr-un univers de discurs, nu au
elemente comune în extensiunile lor, pe lângă ei putând exista în același univers
de discurs și alți termeni.
Terra
Marte
Planete
5
2. Raportul de contradicție – termenii sunt opuși, neavând elemente comune în
extensiunile lor
Într-un univers de discurs, pe care cei doi termeni îl epuizează În afara unui univers de discurs
Moralitate
Moral cal
Non-cal
Imoral ~Cal / Cal
B. Propoziţii: caracterizare generală (definire, structură); tipuri de propoziţii

categorice; raporturi între propoziţii categorice
1. Definire. Propoziția categorică este o formă logică prin care se ilustrează un raport logic
între doi termeni. (pentru rezolvarea cerințelor de la Subiectul I-A, B, Subiectul II-A, B)
2. Structură (pentru rezolvarea cerințelor de la Subiectul I-A, B, Subiectul II-A, B)
Cuantor/cuantificator – Subiect logic (primul termen) – Copula – Predicatul logic (al doilea termen)
Universal – toti/toate/niciun Afirmativă: este
Particular – unii, unele

S Negativă: nu este
P
Cuantorul reprezintă cantitatea propoziției, copula reprezintă calitatea propoziției.
3. Tipurile propozițiilor categorice iau naștere din combinarea cuantorilor și copulelor

(pentru rezolvarea cerințelor de la Subiectul I-A, B, Subiectul II-A, B)
Tip Citire în limbaj natural Simbol Formula
Universal- afirmativă Toți S sunt P a SaP
Universal-negativă Toți S nu sunt P. / Niciun S nu este P. e SeP
Particular-afirmativă Unii S sunt P. i SiP
Particular-negativă Unii S nu sunt P. o SoP
S și P se pot înlocui cu orice termeni. Exemplu: Toți caii (S) sunt animale (P).
Propozițiile singulare (Ștefan cel Mare nu este vedetă) sunt echivalate celor universale,
extensiunea subiectului având un singur element.
4. Raporturile între propozițiile categorice se reprezintă grafic prin Pătratul lui Boethius
(pentru rezolvarea cerințelor de la Subiectul II-B)
SaP Contrarietate SeP
contradicție
Subalternare Subalternare
SiP Subcontrarietate SoP

6
SaP este contrara propoziției SeP. SeP este contrara propoziției SaP.
SaP este supraalterna propoziției SiP. Sip este subalterna propoziției SaP.
SeP este supraalterna propoziției SoP. SoP este subalterna propoziției SeP.
SiP este subcontrara propoziției SoP. SoP este subcontrara propoziției SiP.
SaP este contradictoria propoziției SoP. SoP este contradictoria propoziției SaP. SeP este
contradictoria propoziției SiP. SiP este contradictoria propoziției SeP.
5. Reprezentarea grafică a propozițiilor categorice (pentru rezolvarea cerințelor de la
Subiectul I- B, Subiectul III – A2)
Metoda diagramelor Euler - utilizată de matematicianul elvețian Leonhard Euler (1707–
1783)
Cercurile semnifică extensiunile termenilor
Se hașurează zonele în care se pot găsi

elementele din extensiunea subiectului.
Metoda diagramelor Venn - concepută de către matematicianul, filosoful și logicianul

englez John Venn (1834 – 1923)
SaP – Toți S sunt P. SeP – Toți S nu sunt P. Niciun S nu este P.
SiP – Unii S sunt P. SoP – Unii S nu sunt P.
Cercurile semnifică extensiunile termenilor. Se hașurează zonele vide (fără elemente). Se

marchează un x în zonele care conțin “unele elemente”.
7
C. Raţionamente: caracterizare generală (definire, structură); tipuri de raţionamente
1. Definitie (pentru rezolvarea cerințelor de la Subiectul I-A, Subiectul II-C,
Subiecul III-A,B,C)
Raționamentul reprezintă un proces logic/formă logică prin care din propoziții date, numite
premise, se formulează o propoziție nouă, numită concluzie.
2. Structură (pentru rezolvarea cerințelor de la Subiectul I-A, Subiectul II-C,
Subiecul III-A,B,C)
Premise – propoziții date
Concluzie – propoziție nouă, formulată pe baza premiselor
În limbaj natural, premisele sunt introduse prin indicatori de premisă: dacă, deoarece,
fiindcă, având în vedere etc.
În limbaj natural, concluziile sunt introduse prin indicatori de concluzie: atunci, așadar, prin
urmare, rezultă, în concluzie, conchidem, deci etc.
3. Tipuri de raționamente (pentru rezolvarea cerințelor de la Subiectul I-A,
Subiectul II-C, Subiecul III-A,B,C)
a) În funcție de direcția procesului de raționare
1. Deductive (Premisele sunt mai generale sau la fel de
generale în raport cu concluzia)
2. Nedeductive/Inductive (Premisele sunt particulare,
concluzia este generală. Presupun amplificări, generalizări.)
b) Raționamentele deductive pot fi, în funcție de numărul premiselor
1. Imediate (au o premisă: conversiuni, obversiuni)
2. Mediate (au două premise: silogismul)
c) Raționamentele deductive pot fi, din punct de vedere al
corectitudinii logice
1. Valide (corecte logic)
2. Nevalide (Incorecte logic)
d) Raționamentele nedeductive pot fi
1. Complete, cu concluzii tari (când există suficiente premise
pentru a justifica pe deplin concluzia; când numărul
premiselor necesare este finit/redus numeric)
2. Incomplete, cu concluzii slabe (când nu există suficiente
premise pentru a justifica pe deplin concluzia; când numărul
premiselor este infinit)
D. Definirea și clasificarea
DEFINIREA (pentru rezolvarea cerințelor de la Subiectul I-A, Subiectul III-D)
Definitie: Definirea este operatia logica prin care se precizeaza sensul sau înțelesul
(intensiunea) unui termen logic
Exemplu:
Cub =def Corp geometric cu șase fețe pătrate egale.
Structură:
Definitul (definiendum) – termenul căruia i se precizează sensul/înțelesul (Cub)
8
Definitorul (definiens) – sensul sau înțelesul (intensiunea) termenului definit (Corp geometric
cu șase fețe pătrate egale)
Relația de definire – raportul logic de indentitate dintre definit și definitor (simboluri: =def ,
=, - / exprimare în limbaj natural: este, reprezintă, semnifică, înseamnă etc.)
Regulile definirii corecte
1. Definitorul trebuie să fie adecvat definitului (nici largă, nici îngustă)
2. Definiția trebuie să fie afirmativă (nu se acceptă negații)
3. Definiția nu trebuie să fie circulară (reluând definitul în definitor)
4. Definiția trebuie să fie clară și precisă (nu se folosesc termeni vagi)
5. Definiția trebuie să fie consistenta (nu trebuie sa intre in contradictie cu alte definitii).
CLASIFICAREA (pentru rezolvarea cerințelor de la Subiectul I-A)

Definitie: Clasificarea este o operatie logica prin care notiunile sunt ordonate si grupate dupa
diferite criterii, in diferite clase.
O clasificare conține
- Termenii/Elementele clasificării (ceea ce va fi clasificat)
- Clasele în care vor fi repartizate elementele
- Criteriul în baza căruia vor fi repartizate elementele în clase
Regulile clasificarii corecte:
1. clasificarea presupune cele trei elemente: termenii, criteriul si clasele
2. clasificarea trebuie sa fie completa - adica nu trebuie sa lase rest (toate elementele
vor fi repartizate in clase)
3. Pe aceeasi treapta a clasificarii, intre clase trebuie sa existe raporturi de opozitie
(clasele nu au elemente comune)
4. criteriul trebuie sa fie unic
5. omogenitate - asemanarile dintre obiectele aflate in aceeasi clasa trebuie sa fie mai
importante decat deosebirile dintre ele.
II. Tipuri de argumentare
• A. Deductivă: argumente/raţionamente imediate cu propoziţii categorice (conversiunea

şi obversiunea); silogismul (caracterizare generală, figuri şi moduri silogistice,
verificarea validităţii prin metoda diagramelor Venn); demonstraţia
1. Argumente/raţionamente imediate cu propoziţii categorice (conversiunea şi obversiunea)
(pentru rezolvarea cerințelor de la Subiectul I-A, Subiectul II-C,D,E)
Definiție Conversiunile și obversiunile sunt raționamente deductive imediate (au o singură premisă,
concluzia nu este niciodată mai generală decât premisa)
În cazul conversiunilor, poziția termenilor se schimbă între premise și concluzie (SP devine PS), iar
cantitatea propozițiilor (caracterul de a fi universale sau particulare) se poate schimba sau nu. Când
nu se schimbă, conversiunea este simplă, cînd se schimbă, conversiunea este prin accident.Calitatea
rămâne neschimbată (afirmativele rămân afirmative, negativele rămân negative).
9
Cele 4 conversiuni
SaP-c->PiS prin accident (Dacă toate salciile sunt plante, atunci unele plante sunt salcii.)
SiP-c->PiS simplă (Dacă unele studente sunt politicoase, atunci unele politicoase sunt studente).
SeP-c->PeS simplă (Dacă niciun stomatolog nu este patruped, atunci niciun patruped nu este
stomatolog)
SeP-c->PoS prin accident (Dacă niciun student nu este protejat, atunci unii protejați nu sunt studenți).
S si P se pot inlocui cu orice termeni. Dacă premisa este adevărată, concluzia va fi cu necesitate
adevărată.
În cazul obversiunilor, poziția termenilor nu se schimbă, nu se schimbă nici cantitatea (universalele

raman universale, particularele raman particulare), dar se schimbă obligatoriu calitatea (din
afirmative devin negative, din negative devin afirmative), iar predicatul este negat (in limbaj natural,
se pot folosi antonime sau se poate pune non in fata oricarui termen).
Cele patru obversiuni
SaP-o->Se~P (Dacă toți studenții sunt pașnici, atunci niciun student nu este non-pașnic.)
SeP-o->Sa~P (Dacă toate sticlele nu sunt prost poziționate, atunci toate sticlele sunt non-prost
așezate.)
SiP-o->So~P (Dacă unii struți sunt prăbușiți la pământ, atunci unii struți nu sunt non-prăbușiți la
pământ.)
SoP-o->Si~P (Dacă unii cai nu sunt bolnavi, atunci unii cai sunt non-bolnavi.)
S si P se pot inlocui cu orice termeni. Dacă premisa va fi adevărată, concluzia va fi cu necesitate

adevărată.
Pornind de la o premisă dată se pot construi șiruri de conversiuni și obversiuni (alternante). (pentru
rezolvarea cerințelor de la Subiectul II-D)
Exemple
Premisa: Toți elevii sunt inteligenți. (SaP)
Pentru a afla conversa obversei propoziției SaP, se va afla inițial obversa propoziției SaP (Se~P),
apoi conversa acestei obverse (~PeS sau ~PoS).
Concluzia: Niciun non-inteligent nu este elev. - ~PeS / Unii non-inteligenți nu sunt elevi. - ~PoS.
Premisa: Unele prune sunt coapte.(SiP)
Pentru a afla obversa conversei propoziției SiP, se va afla inițial conversa propoziției SiP (PiS), apoi
obversa acestei converse (Po~S).
Concluzia: Unele coapte nu sunt non-prune. (Po~S)
10
Distribuirea termenilor (pentru rezolvarea cerințelor de la Subiectul II-E, Subiectul III-C)
Distribuirea termenilor ne ajuta sa verificam daca un raționament deductiv imediat este valid/corect
sau nu. Propoziția Subiectul Predicatul
a + -
Spunem că un termen este distribuit atunci cand e + +
este luat in considerare cu toată extensiunea lui. i - -
Subiectul este distribuit în universale, predicatul o - +
este distribuit în negative.
Pentru a verifica validitatea unui raționament deductiv imediat, se folosește legea distribuirii
termenilor: un termen nu poate fi niciodata distribuit in concluzie dacă nu a fost distribuit și în
premise.
Exemple:
Cazul 1: Dacă toți caișii sunt pomi fructiferi, atunci unii pomi fructiferi sunt caiși. (exprimare în limbaj
natural)
+SaP- -c-> -PiS- (Exprimare în limbaj formal cu distribuirea termenilor)
Inferența este o conversiune validă, niciun termen nu apare distribuit (+) in concluzie fără să fi fost
distribuit (+) și în premisă.
Cazul 2: Dacă unii soldați nu sunt violenți, atunci unii violenți nu sunt soldați. (exprimare în limbaj
natural)
-SoP+ -> -PoS+ (Exprimare în limbaj formal cu distribuirea termenilor)
(este o inferență nevalidă, deoarece S este distribuit in concluzie(+) fara sa fi fost distribuit si in
premisă(-), ea încalcă legea distribuirii termenilor).
2. Silogismul (pentru rezolvarea cerințelor de la Subiectul I-A, Subiectul III-A, B, C)
a. Definitie: Silogismul este un raționament deductiv mediat (are două premise,

concluzia nu este niciodata mai generală decât premisele)
b. Structura silogismului
Un silogism conține trei termeni: subiectul silogismului - S (termenul minor),
predicatul silogismului – P (termenul major), termenul mediu - M.
Un silogism conține trei propoziții din care două sunt premise și una este concluzie
Propoziția 1 – premisă majoră (Conține termenul major-P și termenul mediu-M)
Propoziția 2 – premisă minoră (Conține termenul minor-S și termenul mediu-M)
Propoziția 3 – concluzia (Conține termenul minor-S și termenul major-P)
11
c. Figurile silogistice – iau naștere din poziționarea termenului mediu –M în premise
Figura 1 Figura 2 Figura 3 Figura 4
Premisa majoră M-P P-M M-P P-M
Premisa minoră S-M S-M M-S M-S
Concluzia S-P S-P S-P S-P
Se poate observa că figurile 3 si 4 sunt oglindirea figurilor 1 si 2 si că, indiferent de
figură, nu există nicio schimbare în ceea ce privește concluzia.
d. Modurile silogistice – reprezintă grupuri de 3 litere (a,e,i,o) corespunzatoare tipurilor
celor 3 propoziții ale silogismului. Exemple: aei-1, eoi-2, aie-4
e. Schema de inferență reprezintă vizual figura și modul unui silogism dat.
MeP PaM
eai-3 MaS aoe-4 MoS
SiP SeP
f. Pornind de la un mod silogistic dat, se pot construi o mulțime de silogisme în limbaj
natural
MeP – Niciun leu nu este pisică.
eai-3 MaS – Toți leii sunt mamifere.
SiP – Unele mamifere sunt pisici.
PaM – Toți elevii sunt ființe raționale.

aoe-4 MoS – Unele ființe raționale nu sunt târâtoare.
SeP – Nicio târâtoare nu este elev.
g. Validitatea silogismelor
Există 256 de moduri silogistice posibile, dar nu toate sunt corecte/valide/capabile sa
conduca de la premise adevarate la concluzii adevarate. Pentru a putea afla dacă un
silogism este valid sau nu, se pot verifica cele 8 legi generale ale silogismului sau se
poate folosi metoda diagramelor Venn.
1. Cele 8 legi generale ale silogismului (pentru rezolvarea cerințelor de la

Subiectul III-C)
1. Silogismul are trei termeni (S,P,M) si fiecare apare de câte două ori
2. Termenul mediu este distribuit in cel putin o premisa (se foloseste
tabelul de mai sus)
3. Subiectul și predicatul apar distribuiți în premise doar dacă au fost
distribuiți și în premise (se foloseste tabelul de mai sus)
4. Cel puțin o premisă trebuie să fie afirmativă
5. Din două premise afirmative trebuie să rezulte o concluzie afirmativă
6. Dintr-o premisă afirmativă și o premisă negativă trebuie să rezulte o
concluzie negativă
7. Cel puțin o premisă trebuie să fie universală
8. Dintr-o premisă universală și una particulară trebuie să rezulte o
concluzie particulară
Modul eio-3 se verifică astfel
Pasul 1. Se reprezinta schema de inferență, se stabilește distribuirea termenilor, se menționează

cantitatea și calitatea propozițiilor.
+MeP+ Universal-negativă
-MiS- Particular-afirmativă
-SoP+ Particular-negativă
12
Pasul 2. Se verifica respectarea fiecarei legi generale.
L1  exista 3 termeni si fiecare apare de două ori L5  nu se încalcă legea
L2  M este distribuit în prima premisă L6  concluzia urmează premisa negativă
L3  P este distribuit în concluzie, dar și în premisă L7  premisa majoră este universală
L4  premisa minoră este afirmativă L8  concluzia urmează premisa particulară
Pasul 3. Pentru că toate legile sunt respectate, se concluzionează: modul silogistic este valid.
2. Metoda diagramelor Venn (a se vedea sectiunea cu reprezentări Venn de mai

sus) (pentru rezolvarea cerințelor de la Subiectul III-A2)
Fiecare termen al silogismului se reprezintă printr-un cerc, rezultând trei
cercuri intersectate. Fiecare propoziție se citește și se reprezintă
independent de celelalte, ceea ce înseamă că tot timpul vor fi avute în
vedere doar două cercuri. Al treilea este ignorat complet. Se reprezintă
premisele, iar apoi se verifică dacă apare reprezentată concluzia. Se
reprezintă mai întâi premisa universală, apoi cea particulară, astfel încât x-ul
să poată evita suprapunerea cu o zona vidă-hașurată. Dacă după
reprezentarea premiselor, concluzia apare ca fiind reprezentată automat,
silogismul este valid. Dacă diagrama ar trebui modificată pentru a fi
reprezentată și concluzia, atunci silogismul nu este valid.
Exemple:
13
Sunt valide doar 24 de moduri silogistice (cate 6 la fiecare figură, 6x4=24).
Practic, cunoscand doar 4 dintre acestea, se poate construi un silogism valid pentru a
justifica orice concluzie (a,e, i,o) - (pentru rezolvarea cerințelor de la Subiectul III- B)
Exemplul nr. 1 Pentru a justifica propozitia “Toti criminalii sunt răufăcători”(a) se va
folosi modul aaa-1 (Barbara).
Se construieste schema de inferență a acestui mod, se scriu propozițiile folosind
termenii cunoscuți din concluzie (criminali (S), răufăcători (P), apoi se caută un
termen mediu (M) care să permită formularea unor premise adevărate.
MaP – Toți infractorii (M) sunt răufăcători (P).
aaa-1 SaM –Toți criminalii (S) sunt infractori (M).
SaP – Toți criminalii (S) sunt răufăcători (P).
Exemplul nr. 2 Pentru a justifica propozitia “Unii colegi sunt prietenoși”(i) se va folosi
modul aii-1 (Darii).
termenii cunoscuți din concluzie (colegi (S), prietenosi (P), apoi se caută un termen
mediu (M) care să permită formularea unor premise adevărate.
MaP – Toți elevii sensibili (M) sunt prietenoși (P).
aii-1 SiM – Unii colegi (S) sunt elevi sensibili (M).
SiP – Unii colegi (S) sunt prietenoși (P).
Exemplul nr.3 Pentru a justifica propozitia “Niciun film nu este ieftin”(i) se va folosi
modul eae-1 (Celarent).
termenii cunoscuți din concluzie (film (S), ieftin (P), apoi se caută un termen mediu
(M) care să permită formularea unor premise adevărate.
MeP – Nicio producție rară (M) nu este ieftină (P).
eae-1 SaM – Toate filmele (S) sunt producții rare (M).
SeP – Niciun film (S) nu este ieftin (P).
Exemplul nr.4 Pentru a justifica propozitia “Unele actrițe nu sunt adorate de
public.”(o) se va folosi modul eio-1 (Ferio).
termenii cunoscuți din concluzie (actriță (S), adorată de public (P)), apoi se caută un
termen mediu (M) care să permită formularea unor premise adevărate.
MeP – Nicio nesuferită (M) nu este adorată de public (P).
eio-1 SiM – Unele actrițe (S) sunt nesuferite (M).
SoP – Unele actrițe (S) nu sunt adorate de public (P).
14
Alegerea celor 4 moduri ușor de reținut (Barbara, Celarent, Ferio, Darii) ține de un calcul pragmatic,
la examen putând fi folosite oricare alte moduri silogistice valide, care sunt adecvate propoziției
furnizate prin subiect.
3. Demonstrația (pentru rezolvarea cerințelor de la Subiectul I-A)
Definiție: Demonstraţia este operația logică prin care o propoziție dată, numită
teză, este dovedită ca fiind adevărată, folosind inferențe/raționamente valide și
premise adevărate.
Structura demonstrației:
• teza demonstraţiei - propoziţia al cărui adevăr trebuie dovedit
• fundamentul demonstraţiei – premisele care stau la baza
inferențelor/raționamentului
• procedeul demonstraţiei (argumentarea, demonstraţia propriu-zisă)-
inferenţele/raționamentele care permit derivarea tezei din premise.
Regulile unei demonstratii corecte:

1.Teza trebuie sa fie formulata clar si precis.
2.Teza trebuie sa ramana aceeasi pe parcursul intregii demonstratii.
3.Teza nu trebuie sa fie infirmata.
4.Fundamentul trebuie sa contina numai propozitii adevarate.
5.Fundamentul trebuie sa fie o ratiune suficienta pentru teza.
6.Fundamentul trebuie sa poata fi demonstrat independent de teza.
7.Prin procedeele logice folosite, teza trebuie sa rezulte cu necesitate din
fundament.
8.Sistemul demonstrativ trebuie sa fie consistent.
• B. Nedeductivă: inducţia completă; inducţia incompletă (pentru rezolvarea cerințelor de

la Subiectul I-A)
Logica inductivă studiază raționamentele care permit generalizarea de la premise particulare către
concluzii cu grad de generalitate mai ridicat.
Exemplu de argument inductiv: pentru că bătrînii din Italia și Spania au fost afectați
de COVID-19, rezultă că și bătrânii din România vor fi afectați de COVID-19.
Caracteristicile argumentelor inductive:
a) Pentru că este mai generală concluzia decât premisele din care a fost justificată, aceasta are
un caracter amplificator.
b) Pentru că nu există o necesitate în justificarea concluziei, aceasta are caracter probabil.
1. Inducția completă – o generalizare in cadrul unei clase finite de obiecte, dacă au fost
analizate toate cazurile posibile. Concluzia este certă. Inducția completă are utilitate
științifică redusă, nefăcând altceva decât să reformuleze aspecte deja surprinse prin
analiza premiselor posibile.
15
Am verificat dacă am febră, nu aveam. Am verificat dacă mă doare în gât, nu mă
durea. Am făcut o radiografie și nu aveam probleme la plămâni. De tușit, nu tușeam.
Nu mai strănutasem de două luni. Am făcut chiar și un test specializat și rezultatul a
venit negativ. Am repetat testul în alt spital, același rezultat. Am tras concluzia că nu
sufăr de COVID-19.
2. Inducția incompletă –o generalizare in cadrul unei clase infinite de obiecte, sau în

cadrul unei clase finite, daca nu au fost analizate toate cazurile posibile. Concluzia
este probabilă. Raționamentul este ipotetic. Inducția incompletă are utilitate
științifică deoarece face trecerea de la ce este cunoscut la ceea ce se dorește a se
cunoaște.
Am testat vaccinul anti-SARS-CoV2 pe 2000 de persoane și rezultatele au fost bune. În

concluzie, vom putea folosi vaccinul pentru toată planeta.
III. Societate, comunicare şi argumentare corectă
• A. Evaluarea argumentelor (validitatea argumentelor); erori de argumentare (pentru

rezolvarea cerințelor de la Subiectul I-A)
Un sofism este un raționament aparent corect, dar fals în substanța lui. Paralogismul este un
sofism involuntar (neintenționat).
Erorile formale iau naștere când nu sunt respectate regulile și constrângerile de corectitudinea
cărora depinde validitatea raționamentelor deductive.
1.Sofisme de limbaj:
-echivocația
-amfibolia
-accentul
-diviziunea
-compoziția
2.Sofismele circularitatii:
-argumentul circular
-expresiile circulare
-întrebarea complexă
-afirmarea repetată
3.Sofismele supozitiei neintemeiate:

- bifurcația
- falsa dilema
- inconsistența
4.Sofismele de relevanta:
-argumentum ad hominem
-argumentum ad ignorantiam
-argumentum ad vercundiam
-argumentum ad populum
-argumentum ad nisericordiam
16
-argumentum ad buculum
5.Sofismele dovezilor insuficiente:

-sofismul dovezilor insuficiente
-cauza falsa
- efecte comune
-efecte reciproce
-confruntarea cauzei si a conditiei
-confundarea cauzei si a efectului
17
Resurse online
Manual în format digital
http://admitere.politice.ro/sites/default/files/proba_concurs/Manual%20LOGICA%20CLS.%
20IX.pdf
Canal de youtube cu lecții de logică

https://www.youtube.com/channel/UCB9t1uvA2mXW9y6HyTE0wNw
Canal de youtube cu lectii de logică

https://www.youtube.com/channel/UCVkjOSNrFaop3Db0LPwJ_8w
Aplicație digitală – Pătratul lui Boethius

https://scratch.mit.edu/projects/3016025/
Concepte
http://www.ctalicuza.ro/mod/page/view.php?id=29
Clasificarea
https://www.youtube.com/watch?v=g1ab7wpLdJA
18
Exemple de itemi – Subiectul I - A
1. Dacă termenului film i se adaugă proprietatea biografic:

a. intensiunea termenului scade
b. extensiunea termenului scade
c. intensiunea termenului rămâne neschimbată
d. extensiunea termenului creşte
2. Din punct de vedere intensional, termenul surd este:
a. negativ
b. abstract
c. pozitiv
d. relativ
3. Termenii vertebrat şi pasăre se află în raport de:
a. contrarietate
b. încrucişare
c. contradicţie
d. ordonare
4. Subiectul logic al propoziţiei ,,Toate sofismele de limbaj sunt erori de argumentare” este:
a. erori de argumentare
b. sofismele
c. sofismele de limbaj
d. toate sofismele
5. Propoziţia ,,Unii oameni nu sunt toleranţi” este:
a. universală afirmativă
b. particulară negativă
c. universală negativă
d. particulară afirmativă
6. În funcţie de corectitudinea logică, raţionamentele deductive se clasifică în:
a. valide şi mediate
b. tari şi slabe
c. valide şi nevalide
d. imediate şi mediate
7. Fundamentul demonstraţiei constă în:
a. propoziţia care urmează să fie demonstrată
b. procedeul de demonstrare
c. argumentele din care este dedusă teza
d. raţionamentele prin care este dedusă teza din premis
8. Singura formă de raţionament inductiv în care se obţin din premise adevărate numai
concluzii adevărate este:
a. inducţia incompletă
b. silogismul
c. obversiunea
d. inducţia completă
9. În cazul inducţiei incomplete se realizează trecerea de la:
a. premise adevărate la concluzii adevărate
b. general la particular
c. toate cazurile cercetate la unele cazuri cercetate
d. unele cazuri cercetate la toate cazurile existente
10. O clasificare respectă regula completitudinii atunci când:
19
a. este consistentă
b. nu lasă rest
c. este clară şi precisă
d. are în structura sa trei elemente
11. Extensiunea termenului elev este alcătuită din:
a. toți elevii
b. elevii din ciclul liceal
c. elevii din ciclul gimnazial
d. elevii din ciclul primar
12. Termenul bicicletă este, după intensiune:
a. nevid
b. distributiv
c. pozitiv
d. vag
13. Termenii român și profesor sunt în raport de:
a. contrarietate
b. încrucișare
c. ordonare
d. contradicție
14. Într-o propoziție categorică se exprimă:
a. două raporturi între doi termeni
b. un singur raport între trei termeni
c. două raporturi între trei termeni
d. un singur raport între doi termeni
15. Subiectul logic al propoziției „Unii elevi de liceu sunt orgolioși” este:
a. unii elevi
b. elevi
c. elevi de liceu
d. unii elevi de liceu
16. Contradictoria propoziţiei „Unele exerciții sunt dificile” este propoziţia:
a. Niciun exercițiu nu este dificil.
b. Unele exerciții nu sunt dificile.
c. Toate exercițiile sunt dificile.
d. Unele exerciții nu sunt accesibile.
17. Seria de termeni corect ordonaţi crescător, în funcţie de intensiunea lor, este:
a. argument deductiv mediat, argument deductiv, silogism, silogism valid
b. argument deductiv, argument deductiv mediat, silogism, silogism valid
c. silogism, silogism valid, argument deductiv mediat, argument deductiv
d. silogism valid, silogism, argument deductiv mediat, argument deductiv
18. Din punct de vedere intensional, termenul „nevinovat“ este:
a. absolut, concret, pozitiv, simplu
b. relativ, abstract, pozitiv, simplu
c. absolut, concret, negativ, simplu
d. relativ, concret, negativ, compus
19. Termenii „vertebrat“ şi „nevertebrat“ se află în raport de:
a. ordonare
b. contrarietate
c. contradicție
d. încrucișare
20. O propoziţie categorică exprimă:
a. o cunoștință
b. o întrebare
20
c. o exclamație
d. un ordin
21. Subiectul logic al propoziției „Toți pictorii renascentiști italieni au fost talentați“ este:
a. toți
b. toți pictorii
c. toți pictorii renascentiști italieni
d. pictorii renascentiști italieni
22. Contrara propoziției „Toate numerele pare sunt divizibile cu doi“este propoziția:
a. Unele numere pare nu sunt divizibile cu doi
b. Niciun număr par nu este divizibil cu doi
c. Niciun număr impar nu este divizibil cu doi
d. Unele numere pare sunt divizibile cu doi
23. Termenii elev şi tânăr se află în raport de:
a. identitate
b. încrucişare
c. ordonare
d. opoziție
24. Termenul de cutie de chibrituri este din punct de vedere extensional:
a. un termen vid
b. un termen singular
c. un termen colectiv
d. un termen vag
25. Predicatul logic al propoziției “Câțiva elevi sunt interesați de ceea ce se întâmplă” este:
a. interesați de ceea ce se întâmplă
b. sunt
c. sunt interesați
d. câțiva elevi
26. O propoziție particulară negativă este propoziția:
a. Mulți copaci sunt înfloriți
b. Cine sapă groapa altuia cade singur în ea
c. Unii oameni sunt artişti
d. Numai unii elevi nu sunt prezenți la ore
27. Din adevărul propoziției SeP se poate deduce falsitatea propoziției SiP, în baza raportului logic de:
a. subalternare
b. contradicție
c. subcontrarietate
d. contrarietate
28. Supraalterna propoziției ,,Unele silogisme sunt valide” este propoziția:
a. Niciun silogism nu este valid
b. Cel puțin un silogism nu este valid
c. Toate silogismele sunt valide
d. Unele silogisme nu sunt valide
29. Extensiunea unui termen se referă la:
a. proprietățile esențiale ale elementelor clasei reflectate
b. înțelesul termenului
c. o parte din elementele clasei la care se referă termenul
d. toate elementele clasei la care se referă termenul
30. Termenul roi de albine este, după extensiune:
a. simplu
b. vid
c. colectiv
d. negativ
21
31. Termenii mamifer si vertebrat se află în raport de:
a. încrucisare
b. ordonare
c. contrarietate
d. identitate
32. Subiectul logic al propoziției „Unele animale acvatice sunt nevertebrate” este:
a. unele
b. acvatice
c. animale acvatice
d. unele animale
33. Reprezintă o propoziție universal negativă:
a. Cine seamănă vânt, culege furtună.
b. Unii sportivi nu sunt olimpici.
c. Nimeni nu se naste învățat.
d. Există cel puțin o planetă locuită.
34. În funcție de gradul de generalitate al concluziei în raport cu premisele, raționamentele pot fi:
a. valide si nevalide
b. mediate si imediate
c. corecte si incorecte
d. deductive si inductive
35. Fundamentul demonstrației este reprezentat de:
a. propoziția care urmează să fie demonstrată
b. raționamentul prin care se deduce teza din premise
c. ansamblul de premise din care urmează să conchidem teza
d. teza de demonstrat
36. Inducția completă:
a. permite examinarea fiecărui element al clasei
b. are o concluzie probabilă dacă premisele sunt adevărate
c. se mai numeste si inducție amplificatoare
d. prezintă o concluzie cu un grad redus de generalitate în raport cu premisele
37. Inducția incompletă se caracterizează prin:
a. valoare de cunoastere redusă
b. concluzie probabilă
c. simpla enumerare a cazurilor analizate
d. aplicarea asupra unei clase cu număr mic de elemente
38. În funcție de corectitudinea logică argumentele deductive pot fi:
a. mediate si imediate
b. valide si nevalide
c. silogisme si polisilogisme
d. erori formale si erori materiale
39. Extensiunea termenului pix albastru înseamnă:
a. instrument de scris cu pasta de culoare albastră
b. cer albastru, mare albastră, floare albastră etc.
c. sintagma pix albastru
d. totalitatea pixurilor albastre
40. Termenul profesor exigent este:
a. absolut, concret, vid, precis
b. abstract, compus, general, distributiv
c. concret, negativ, nevid, general
d. absolut, compus, distributiv, general
41. Termenii stejar şi fag se află în raport de:
a. ordonare
22
b. contrarietate
c. contradicţie
d. încrucişare
42. Subiectul logic al propoziţiei Toţi elevii înscrişi la cercul de filosofie sunt olimpici este:
a. toţi elevii
b. elevii
c. elevii înscriși
d. elevii înscrişi la cercul de filosofie
43. Reprezintă o propoziţie particulară afirmativă:
a. Unii elevi sunt atenţi la ore.
b. Unele excursii nu sunt bine organizate.
c. Toate vitaminele sunt necesare organismului.
d. Unele numere impare nu sunt prime.
44. Raţionamentul deductiv în care concluzia se obţine dintr-o singură premisă este:
a. valid
b. imediat
c. slab
d. incomplet
45. Din structura demonstraţiei nu face parte:
a. teza de demonstrat
b. fundamentul demonstraţiei
c. criteriul demonstraţiei
d. procedeul de demonstrare
46. Inducţia completă este:
a. o generalizare într-o clasă infinită de obiecte
b. o generalizare într-o clasă finită de obiecte
c. o particularizare într-o clasă infinită de obiecte
d. o particularizare într-o clasă finită de obiecte
47. Raţionamentul Dacă unii elevi din clasă şi-au făcut tema, atunci toţi elevii din clasă şi-au
făcut tema este un exemplu de:
a. conversiune
b. obversiune
c. inducţie incompletă
d. inducţie completă
48. Printre elementele componente ale operaţiei de clasificare nu se află:
a. procedeul clasificării
b. clasele
c. elementele clasificării
d. criteriul clasificării
49. Una din regulile corectitudinii demonstrației, referitoare la teza de demonstrat, este:
a. teza de demonstrat să conțină termeni cu mai multe semnificații
b. teza de demonstrat să rămână aceeași pe tot parcursul demonstrației
c. teza de demonstrat să fie înlocuită cu alta printr-o reformulare aparent identică
d. teza de demonstrat să fie o propoziție care a fost infirmată
50. Raționamentul Dacă toți medicii sunt persoane oneste atunci unele persoane oneste sunt
medici este un raționament:
a. nedeductiv tare
b. inductiv incomplet
c. deductiv mediat
d. deductiv imediat
51. Termenii „stilou“ și „creion“ se află în raport de:
a. ordonare
23
b. contrarietate
c. contradicție
d. încrucișare
52. Subiectul logic al propoziției „Unii elevi pasionați de logică sunt premianți“, este:
a. elevi
b. elevi pasionați
c. elevi pasionați de logică
d. unii elevi
53. O operație de clasificare este corectă dacă:
a. între clasele obținute există raporturi de ordonare
b. pe aceeași treaptă este utilizat un criteriu unic
c. pe aceeași treaptă sunt utilizate mai multe criterii
d. între clasele obținute există raporturi de încrucisare
54. Din punct de vedere extensional, termenul „clasă de elevi“ este:
a. nevid, general, colectiv, precis
b. vid, singular, distributiv, precis
c. vid, general, colectiv, vag
d. nevid, singular, distributiv, vag
55. Inducția incompletă este o argumentare care presupune:
a. o clasă cu caracter finit, care permite examinarea fiecărui obiect al ei
b. o concluzie cu caracter cert
c. caracterul amplificator al concluziei în raport cu premisele
d. repetarea unor constatări si absența unui contraexemplu
56. Inducția completă este o argumentare care presupune:
a. o concluzie cu caracter probabil
b. examinarea unei clase cu un număr infinit de obiecte
c. trecerea de la un număr finit de cazuri la un număr infinit de cazuri
d. o concluzie cu caracter cert
57. Extensiunea este un element din structura unui termen care:
a. se referă la însusirile definitorii ale obiectelor reprezentate în plan ideal de acel termen
b. se referă la totalitatea obiectelor reprezentate în plan ideal de acel termen
c. reprezintă cuvântul sau grupul de cuvinte prin care se exprimă termenul
d. reprezintă componenta lingvistică a termenului
58. Propoziția „Nimeni nu este perfect“ este:
a. universală negativă
c. particulară afirmativă
d. universală afirmativă
59. Extensiunea termenului număr natural înseamnă:
a. sintagma număr natural
b. un număr întreg mai mare decât zero
c. totalitatea numerelor naturale
d. cifre, adunare, scădere etc.
60. Termenul religiozitate este:
a. concret, absolut, nevid, vag
b. negativ, compus, general, vid
c. abstract, simplu, nevid, general
d. relativ, pozitiv, distributiv, vid
61. Termenii bacalaureat şi examen se află în raport de:
a. ordonare
b. identitate
c. încrucişare
24
d. contrarietate
62. Predicatul logic al propoziţiei Unele animale vânate în mod necontrolat sunt pe cale de dispariţie
este:
a. pe cale de dispariţie
b. pe cale
c. sunt pe cale
d. sunt
a. Aproape toţi elevii nu şi-au făcut tema.
b. Doar unii elevi şi-au făcut tema.
c. Prea mulţi elevi nu şi-au făcut tema.
d. Niciun elev nu şi-a făcut tema.
64. Raţionamentul deductiv în care, din premise adevărate se obţin numai concluzii adevărate, este:
a. complet
b. nemijlocit
c. valid
d. tare
65. Nu se află printre elementele demonstraţiei:
a. fundamentul demonstraţiei
b. regulile demonstraţiei
c. teza de demonstrat
66. Raţionamentul Dacă fiecare elev din clasa a IX-a B este bun la chimie, atunci toţi elevii din clasa a
IX-a B sunt buni la chimie este un exemplu de:
a. obversiune
b. conversiune
67. Inducţia incompletă este:
a. o particularizare, pornind de la toate obiectele unei clase
b. o particularizare, pornind de la o parte din obiectele unei clase
c. o generalizare, pornind de la toate obiectele unei clase
d. o generalizare, pornind de la o parte din obiectele unei clase
68. Pe aceeaşi treaptă a unei clasificări corecte, între clasele obţinute trebuie să existe numai
raporturi de:
a. contrarietate
b. opoziţie
c. concordanţă
d. ordonare
69. Într-o demonstrație logic corectă, teza de demonstrat trebuie:
a. să conțină termeni cu semnificație multiplă
b. să fie cel puțin o propoziție probabilă
c. să fie o propoziție infirmată anterior
d. să fie înlocuită pe parcursul demonstrației cu altă teză
70. Raționamentul „Dacă felinele sunt mamifere, atunci unele mamifere sunt feline“, este:
a. o inducție completă
b. o obversiune
c. o conversiune simplă
d. o conversiune prin accident
71. Între termenii „leu“ și „leopard“, ca specii ale genului „felină“, există un raport logic de:
a. ordonare
b. contradicție
25
c. contrarietate
d. încrucișare
72. Predicatul logic al propoziției „Patrulaterele sunt figuri geometrice plane cu patru laturi“, este:
a. sunt figuri geometrice
b. sunt figuri geometrice plane
c. sunt figuri geometrice plane cu patru laturi
d. figuri geometrice plane cu patru laturi
73. Între clasele care rezultă pe aceeași treaptă a unei clasificări, trebuie să existe numai
raporturi logice de:
a. concordanță
b. opoziție
c. identitate
d. încrucișare
74. Termenul „atom de hidrogen“ este, din punct de vedere extensional:
a. nevid, general, distributiv, precis
b. nevid, singular, colectiv, precis
c. absolut, abstract, pozitiv, simplu
d. absolut, concret, pozitiv, compus
75. Inducția incompletă presupune:
a. un salt de la general la particular
b. o concluzie cu un caracter cert
c. verificarea tuturor cazurilor implicate
d. o generalizare în cadrul unei clase cu un număr infinit de elemente
76. În cazul inducției complete:
a. este examinat fiecare obiect al unei clase de obiecte
b. este examinat doar un obiect al unei clase de obiecte
c. este examinată doar o parte a unei clase de obiecte
d. este examinată o clasă infinită de obiecte
77. Extensiunea unui termen este reprezentată de:
a. proprietățile obiectelor care formează o clasă de obiecte
b. totalitatea obiectelor care formează o clasă de obiecte
c. cuvântul sau grupul de cuvinte prin care se exprimă un termen
d. înțelesul termenului care constituie conținutul termenului
78. Propoziția „Toate axiomele sunt adevăruri nedemonstrabile“, este o propoziție categorică:
a. particulară negativă
b. particulară afirmativă
c. universală afirmativă
d. universală negativă
79. Fundamentul demonstrației trebuie să fie alcătuit numai din propoziții:
a. universale
b. adevărate
c. false
d. particulare
80. Raționamentul Dacă toate tablourile sunt opere de artă, atunci unele opere de artă sunt
tablouri este:
a. inductiv mediat
b. inductiv imediat
c. deductiv mediat
d. deductiv imediat
81. Termenii bănuitor și suspicios se află în raport de:
a. identitate
b. contradicție
26
c. contrarietate
d. încrucișare
82. Predicatul logic al propoziției Toate albinele sunt insecte folositoare este:
a. sunt
b. sunt insecte
c. sunt insecte folositoare
d. insecte folositoare
83. O clasificare încalcă regula omogenității dacă între obiectele aflate în aceeași clasă:
a. asemănările sunt mai numeroase decât deosebirile
b. asemănările sunt mai importante decât deosebirile
c. deosebirile sunt mai importante decât asemănările
d. deosebirile sunt mai puțin numeroase decât asemănările
84. Termenul penar este, din punct de vedere extensional:
a. relativ, abstract, simplu, negativ
b. absolut, concret, compus, pozitiv
c. nevid, general, distributiv, precis
d. vid, singular, colectiv, vag
85. Într-o inducţie completă:
a. concluzia este întotdeauna probabilă
b. se obţine o concluzie adevărată din premise adevărate
c. concluzia este mai puțin generală decât premisele
d. concluzia este întotdeauna falsă
86. În cazul inducţiei incomplete:
a. se realizează trecerea de la general la particular
b. concluzia are un caracter cert
c. se realizează trecerea de la toate cazurile cercetate la unele cazuri cercetate
d. concluzia are un caracter amplificator
87. Dacă termenului înghețată i se adaugă însușirea de vanilie:
a. extensiunea crește, intensiunea scade
b. intensiunea crește, extensiunea scade
c. intensiunea și extensiunea cresc simultan
d. intensiunea și extensiunea scad simultan
88. Un paralogism este un raționament:
a. eronat, făcut cu intenție
b. eronat, făcut fără intenție
c. corect, făcut cu intenție
d. corect, făcut fără intenție
89. Teza de demonstrat:
a. poate fi o propoziție infirmată
b. poate fi înlocuită pe parcursul demonstrației
c. trebuie să fie clar și precis formulată
d. trebuie să contribuie la demonstrarea fundamentului
90. Raționamentul Dacă toți elevii sunt sportivi, atunci unii sportivi sunt elevi este :
a. deductiv imediat
b. deductiv mediat
c. inductiv imediat
d. inductiv mediat
91. Termenii fructe și caise se află în raport logic de:
a. identitate
b. ordonare
c. contrarietate
d. încrucișare
27
92. Subiectul logic al propoziției Unele flori de primăvară sunt albe este:
a. unele flori de primăvară
b. flori de primăvară
c. unele flori
d. flori
93. Pe aceeași treaptă a unei clasificări corecte, între clasele obținute trebuie să existe numai
a. opoziție
b. ordonare
c. identitate
d. încrucișare
94. Termenul pisică albă este, din punct de vedere intensional:
b. relativ, abstract, simplu, negativ
c. vid, singular, colectiv, vag
d. absolut, concret, compus, pozitiv
95. În cazul unei inducţii incomplete, concluzia este:
a. probabilă
b. mai puţin generală decât premisele
c. întotdeauna falsă
d. întotdeauna adevărată
97. Dacă termenului casă de vacanță i se elimină însușirea de vacanță, atunci:
a. intensiunea și extensiunea scad simultan
b. intensiunea și extensiunea cresc simultan
c. intensiunea crește, extensiunea scade
d. extensiunea crește, intensiunea scade
98. Un sofism este un raționament:
99.Una din regulile corectitudinii demonstrației, referitoare la teza de demonstrat este:
a.teza de demonstrat să conțină termeni cu mai multe semnificații
b.teza de demonstrat să rămână aceeași pe tot parcursul demonstrației
c.teza de demonstrat să fie înlocuită cu alta printr-o reformulare aparent identică
d.teza de demonstrat să fie o propoziție care a fost infirmată
100.Într-o inducție incompletă, concluzia are un grad de generalitate:
a.mai mare decât cel al premiselor
b.egal cu cel al premiselor
c.mai mic decât cel al premiselor
d.ce nu se raportează la cel al premiselor
101.Termenii fotbal și handbal sunt în raport de:
a.ordonare
b.identitate
b.contradicție
d.contrarietate
102.Predicatul logic al propoziției Elevii prezenți azi sunt o parte dintre cei care vor lipsi mâine este:
28
a.sunt
b.sunt o parte
c.o parte dintre cei care vor lipsi mâine
d.sunt o parte dintre cei care vor lipsi mâine
103.O operație de clasificare este corectă dacă:
a.nu apar toate speciile genului
b.apar toate speciile genului
c.apar specii străine care aparțin altui gen
d.între clasele obținute există raporturi de identitate
104.Este logic negativ următorul termen:
a.negustor
b.nepăsător
c.negociator
d.neurolog
105.Un exemplu de inducție incompletă este următorul raționament:
a.Dacă unii elevi sunt buni la logică, atunci toți elevii sunt buni la logică
b.Dacă toți elevii sunt buni la logică, atunci unii elevi sunt buni la logică
c.Dacă fiecare elev este bun la logică, atunci toți elevii sunt buni la logică
d.Dacă unii elevi sunt buni la logică, atunci alți elevi sunt slabi la logică
106.Un exemplu de inducție completă este următorul raționament:
a.Dacă unii dintre colegii mei sunt fericiți, atunci toți colegii mei sunt fericiți.
b.Dacă toți oamenii sunt fericiți, atunci unii oameni sunt fericiți.
c.Dacă unii oameni sunt fericiți, atunci alți oameni sunt nefericiți.
d.Dacă fiecare dintre colegii mei este fericit, atunci toți colegii mei sunt fericiți.
107.Seria de termeni corect ordonați crescător, în funcție de intensiunea lor, este:
a.vertebrat, pisică, mamifer, felină
b.vertebrat, felină, pisică, mamifer
c.vertebrat, mamifer, felină, pisică
d.pisică, felină, mamifer, vertebrat
108.Propoziția Toți elevii care au participat la olimpiadele școlare sunt merituoși este:
a.universală afirmativă
b.universală negativă
c.particulară afirmativă
d.particulară negativă
29
Rezolvările itemilor
1. Dacă termenului film i se adaugă proprietatea biografic:
a. intensiunea termenului scade
b. extensiunea termenului scade
c. intensiunea termenului rămâne neschimbată
d. extensiunea termenului creşte
2. Din punct de vedere intensional, termenul surd este:
a. negativ
b. abstract
c. pozitiv
d. relativ
3. Termenii vertebrat şi pasăre se află în raport de:
a. contrarietate
b. încrucişare
c. contradicţie
d. ordonare
4. Subiectul logic al propoziţiei ,,Toate sofismele de limbaj sunt erori de argumentare” este:
a. erori de argumentare
b. sofismele
c. sofismele de limbaj
d. toate sofismele
5. Propoziţia ,,Unii oameni nu sunt toleranţi” este:
d. particulară afirmativă
6. În funcţie de corectitudinea logică, raţionamentele deductive se clasifică în:
a. valide şi mediate
b. tari şi slabe
c. valide şi nevalide
d. imediate şi mediate
7. Fundamentul demonstraţiei constă în:
a. propoziţia care urmează să fie demonstrată
b. procedeul de demonstrare
c. argumentele din care este dedusă teza
d. raţionamentele prin care este dedusă teza din premis
8. Singura formă de raţionament inductiv în care se obţin din premise adevărate numai
concluzii adevărate este:
a. inducţia incompletă
b. silogismul
c. obversiunea
d. inducţia completă
9. În cazul inducţiei incomplete se realizează trecerea de la:
a. premise adevărate la concluzii adevărate
b. general la particular
c. toate cazurile cercetate la unele cazuri cercetate
d. unele cazuri cercetate la toate cazurile existente
10. O clasificare respectă regula completitudinii atunci când:
a. este consistentă
b. nu lasă rest
30
c. este clară şi precisă
d. are în structura sa trei elemente
11. Extensiunea termenului elev este alcătuită din:
a. toți elevii
b. elevii din ciclul liceal
c. elevii din ciclul gimnazial
d. elevii din ciclul primar
12. Termenul bicicletă este, după intensiune:
a. nevid
b. distributiv
c. pozitiv
d. vag
13. Termenii român și profesor sunt în raport de:
a. contrarietate
b. încrucișare
c. ordonare
d. contradicție
14. Într-o propoziție categorică se exprimă:
a. două raporturi între doi termeni
b. un singur raport între trei termeni
c. două raporturi între trei termeni
d. un singur raport între doi termeni
15. Subiectul logic al propoziției „Unii elevi de liceu sunt orgolioși” este:
a. unii elevi
b. elevi
c. elevi de liceu
d. unii elevi de liceu
16. Contradictoria propoziţiei „Unele exerciții sunt dificile” este propoziţia:
a. Niciun exercițiu nu este dificil.
b. Unele exerciții nu sunt dificile.
c. Toate exercițiile sunt dificile.
d. Unele exerciții nu sunt accesibile.
17. Seria de termeni corect ordonaţi crescător, în funcţie de intensiunea lor, este:
a. argument deductiv mediat, argument deductiv, silogism, silogism valid
b. argument deductiv, argument deductiv mediat, silogism, silogism valid
c. silogism, silogism valid, argument deductiv mediat, argument deductiv
d. silogism valid, silogism, argument deductiv mediat, argument deductiv
18. Din punct de vedere intensional, termenul „nevinovat“ este:
a. absolut, concret, pozitiv, simplu
b. relativ, abstract, pozitiv, simplu
c. absolut, concret, negativ, simplu
d. relativ, concret, negativ, compus
19. Termenii „vertebrat“ şi „nevertebrat“ se află în raport de:
a. ordonare
b. contrarietate
c. contradicție
d. încrucișare
20. O propoziţie categorică exprimă:
a. o cunoștință
b. o întrebare
c. o exclamație
d. un ordin
31
21. Subiectul logic al propoziției „Toți pictorii renascentiști italieni au fost talentați“ este:
a. toți
b. toți pictorii
c. toți pictorii renascentiști italieni
d. pictorii renascentiști italieni
22. Contrara propoziției „Toate numerele pare sunt divizibile cu doi“este propoziția:
a. Unele numere pare nu sunt divizibile cu doi
b. Niciun număr par nu este divizibil cu doi
c. Niciun număr impar nu este divizibil cu doi
d. Unele numere pare sunt divizibile cu doi
23. Termenii elev şi tânăr se află în raport de:
a. identitate
b. încrucişare
c. ordonare
d. opoziție
24. Termenul de cutie de chibrituri este din punct de vedere extensional:
a. un termen vid
b. un termen singular
c. un termen colectiv
d. un termen vag
25. Predicatul logic al propoziției “Câțiva elevi sunt interesați de ceea ce se întâmplă” este:
a. interesați de ceea ce se întâmplă
b. sunt
c. sunt interesați
d. câțiva elevi
26. O propoziție particulară negativă este propoziția:
a. Mulți copaci sunt înfloriți
b. Cine sapă groapa altuia cade singur în ea
c. Unii oameni sunt artişti
d. Numai unii elevi nu sunt prezenți la ore
27. Din adevărul propoziției SeP se poate deduce falsitatea propoziției SiP, în baza raportului logic de:
a. subalternare
b. contradicție
c. subcontrarietate
d. contrarietate
28. Supraalterna propoziției ,,Unele silogisme sunt valide” este propoziția:
a. Niciun silogism nu este valid
b. Cel puțin un silogism nu este valid
c. Toate silogismele sunt valide
d. Unele silogisme nu sunt valide
29. Extensiunea unui termen se referă la:
a. proprietățile esențiale ale elementelor clasei reflectate
b. înțelesul termenului
c. o parte din elementele clasei la care se referă termenul
d. toate elementele clasei la care se referă termenul
30. Termenul roi de albine este, după extensiune:
a. simplu
b. vid
c. colectiv
d. negativ
31. Termenii mamifer si vertebrat se află în raport de:
a. încrucisare
32
b. ordonare
c. contrarietate
d. identitate
32. Subiectul logic al propoziției „Unele animale acvatice sunt nevertebrate” este:
a. unele
b. acvatice
c. animale acvatice
d. unele animale
33. Reprezintă o propoziție universal negativă:
a. Cine seamănă vânt, culege furtună.
b. Unii sportivi nu sunt olimpici.
c. Nimeni nu se naste învățat.
d. Există cel puțin o planetă locuită.
34. În funcție de gradul de generalitate al concluziei în raport cu premisele, raționamentele pot fi:
a. valide si nevalide
b. mediate si imediate
c. corecte si incorecte
d. deductive si inductive
35. Fundamentul demonstrației este reprezentat de:
a. propoziția care urmează să fie demonstrată
b. raționamentul prin care se deduce teza din premise
c. ansamblul de premise din care urmează să conchidem teza
d. teza de demonstrat
36. Inducția completă:
a. permite examinarea fiecărui element al clasei
b. are o concluzie probabilă dacă premisele sunt adevărate
c. se mai numeste si inducție amplificatoare
d. prezintă o concluzie cu un grad redus de generalitate în raport cu premisele
37. Inducția incompletă se caracterizează prin:
a. valoare de cunoastere redusă
c. simpla enumerare a cazurilor analizate
d. aplicarea asupra unei clase cu număr mic de elemente
38. În funcție de corectitudinea logică argumentele deductive pot fi:
a. mediate si imediate
b. valide si nevalide
c. silogisme si polisilogisme
d. erori formale si erori materiale
39. Extensiunea termenului pix albastru înseamnă:
a. instrument de scris cu pasta de culoare albastră
b. cer albastru, mare albastră, floare albastră etc.
c. sintagma pix albastru
d. totalitatea pixurilor albastre
40. Termenul profesor exigent este:
a. absolut, concret, vid, precis
b. abstract, compus, general, distributiv
c. concret, negativ, nevid, general
d. absolut, compus, distributiv, general
41. Termenii stejar şi fag se află în raport de:
a. ordonare
b. contrarietate
c. contradicţie
33
d. încrucişare
42. Subiectul logic al propoziţiei Toţi elevii înscrişi la cercul de filosofie sunt olimpici este:
a. toţi elevii
b. elevii
c. elevii înscriși
d. elevii înscrişi la cercul de filosofie
a. Unii elevi sunt atenţi la ore.
b. Unele excursii nu sunt bine organizate.
c. Toate vitaminele sunt necesare organismului.
d. Unele numere impare nu sunt prime.
44. Raţionamentul deductiv în care concluzia se obţine dintr-o singură premisă este:
a. valid
b. imediat
c. slab
d. incomplet
45. Din structura demonstraţiei nu face parte:
a. teza de demonstrat
b. fundamentul demonstraţiei
c. criteriul demonstraţiei
47. Raţionamentul Dacă unii elevi din clasă şi-au făcut tema, atunci toţi elevii din clasă şi-au
făcut tema este un exemplu de:
a. conversiune
b. obversiune
48. Printre elementele componente ale operaţiei de clasificare nu se află:
a. procedeul clasificării
b. clasele
c. elementele clasificării
d. criteriul clasificării
49. Una din regulile corectitudinii demonstrației, referitoare la teza de demonstrat, este:
a. teza de demonstrat să conțină termeni cu mai multe semnificații
b. teza de demonstrat să rămână aceeași pe tot parcursul demonstrației
c. teza de demonstrat să fie înlocuită cu alta printr-o reformulare aparent identică
d. teza de demonstrat să fie o propoziție care a fost infirmată
50. Raționamentul Dacă toți medicii sunt persoane oneste atunci unele persoane oneste sunt
medici este un raționament:
a. nedeductiv tare
c. deductiv mediat
d. deductiv imediat
51. Termenii „stilou“ și „creion“ se află în raport de:
a. ordonare
b. contrarietate
c. contradicție
34
d. încrucișare
52. Subiectul logic al propoziției „Unii elevi pasionați de logică sunt premianți“, este:
a. elevi
b. elevi pasionați
c. elevi pasionați de logică
d. unii elevi
53. O operație de clasificare este corectă dacă:
a. între clasele obținute există raporturi de ordonare
b. pe aceeași treaptă este utilizat un criteriu unic
c. pe aceeași treaptă sunt utilizate mai multe criterii
d. între clasele obținute există raporturi de încrucisare
54. Din punct de vedere extensional, termenul „clasă de elevi“ este:
b. vid, singular, distributiv, precis
c. vid, general, colectiv, vag
d. nevid, singular, distributiv, vag
55. Inducția incompletă este o argumentare care presupune:
a. o clasă cu caracter finit, care permite examinarea fiecărui obiect al ei
c. caracterul amplificator al concluziei în raport cu premisele
d. repetarea unor constatări si absența unui contraexemplu
a. o concluzie cu caracter probabil
b. examinarea unei clase cu un număr infinit de obiecte
c. trecerea de la un număr finit de cazuri la un număr infinit de cazuri
d. o concluzie cu caracter cert
57. Extensiunea este un element din structura unui termen care:
a. se referă la însusirile definitorii ale obiectelor reprezentate în plan ideal de acel termen
b. se referă la totalitatea obiectelor reprezentate în plan ideal de acel termen
c. reprezintă cuvântul sau grupul de cuvinte prin care se exprimă termenul
d. reprezintă componenta lingvistică a termenului
58. Propoziția „Nimeni nu este perfect“ este:
a. universală negativă
59. Extensiunea termenului număr natural înseamnă:
a. sintagma număr natural
b. un număr întreg mai mare decât zero
c. totalitatea numerelor naturale
d. cifre, adunare, scădere etc.
60. Termenul religiozitate este:
a. concret, absolut, nevid, vag
b. negativ, compus, general, vid
c. abstract, simplu, nevid, general
d. relativ, pozitiv, distributiv, vid
61. Termenii bacalaureat şi examen se află în raport de:
a. ordonare
b. identitate
c. încrucişare
d. contrarietate
35
62. Predicatul logic al propoziţiei Unele animale vânate în mod necontrolat sunt pe cale de dispariţie
este:
a. pe cale de dispariţie
b. pe cale
c. sunt pe cale
d. sunt
a. Aproape toţi elevii nu şi-au făcut tema.
b. Doar unii elevi şi-au făcut tema.
c. Prea mulţi elevi nu şi-au făcut tema.
d. Niciun elev nu şi-a făcut tema.
64. Raţionamentul deductiv în care, din premise adevărate se obţin numai concluzii adevărate, este:
a. complet
b. nemijlocit
c. valid
d. tare
65. Nu se află printre elementele demonstraţiei:
a. fundamentul demonstraţiei
b. regulile demonstraţiei
c. teza de demonstrat
66. Raţionamentul Dacă fiecare elev din clasa a IX-a B este bun la chimie, atunci toţi elevii din clasa a
IX-a B sunt buni la chimie este un exemplu de:
a. obversiune
b. conversiune
68. Pe aceeaşi treaptă a unei clasificări corecte, între clasele obţinute trebuie să existe numai
raporturi de:
a. contrarietate
b. opoziţie
c. concordanţă
d. ordonare
a. să conțină termeni cu semnificație multiplă
b. să fie cel puțin o propoziție probabilă
70. Raționamentul „Dacă felinele sunt mamifere, atunci unele mamifere sunt feline“, este:
a. o inducție completă
b. o obversiune
c. o conversiune simplă
d. o conversiune prin accident
71. Între termenii „leu“ și „leopard“, ca specii ale genului „felină“, există un raport logic de:
a. ordonare
b. contradicție
c. contrarietate
36
d. încrucișare
72. Predicatul logic al propoziției „Patrulaterele sunt figuri geometrice plane cu patru laturi“, este:
a. sunt figuri geometrice
b. sunt figuri geometrice plane
c. sunt figuri geometrice plane cu patru laturi
d. figuri geometrice plane cu patru laturi
73. Între clasele care rezultă pe aceeași treaptă a unei clasificări, trebuie să existe numai
a. concordanță
b. opoziție
c. identitate
d. încrucișare
74. Termenul „atom de hidrogen“ este, din punct de vedere extensional:
b. nevid, singular, colectiv, precis
c. absolut, abstract, pozitiv, simplu
d. absolut, concret, pozitiv, compus
75. Inducția incompletă presupune:
a. un salt de la general la particular
b. o concluzie cu un caracter cert
c. verificarea tuturor cazurilor implicate
d. o generalizare în cadrul unei clase cu un număr infinit de elemente
76. În cazul inducției complete:
a. este examinat fiecare obiect al unei clase de obiecte
b. este examinat doar un obiect al unei clase de obiecte
c. este examinată doar o parte a unei clase de obiecte
d. este examinată o clasă infinită de obiecte
77. Extensiunea unui termen este reprezentată de:
a. proprietățile obiectelor care formează o clasă de obiecte
b. totalitatea obiectelor care formează o clasă de obiecte
c. cuvântul sau grupul de cuvinte prin care se exprimă un termen
d. înțelesul termenului care constituie conținutul termenului
78. Propoziția „Toate axiomele sunt adevăruri nedemonstrabile“, este o propoziție categorică:
79. Fundamentul demonstrației trebuie să fie alcătuit numai din propoziții:
a. universale
b. adevărate
c. false
d. particulare
80. Raționamentul Dacă toate tablourile sunt opere de artă, atunci unele opere de artă sunt
tablouri este:
a. inductiv mediat
b. inductiv imediat
c. deductiv mediat
d. deductiv imediat
81. Termenii bănuitor și suspicios se află în raport de:
a. identitate
b. contradicție
c. contrarietate
37
d. încrucișare
82. Predicatul logic al propoziției Toate albinele sunt insecte folositoare este:
a. sunt
b. sunt insecte
c. sunt insecte folositoare
d. insecte folositoare
83. O clasificare încalcă regula omogenității dacă între obiectele aflate în aceeași clasă:
a. asemănările sunt mai numeroase decât deosebirile
b. asemănările sunt mai importante decât deosebirile
c. deosebirile sunt mai importante decât asemănările
d. deosebirile sunt mai puțin numeroase decât asemănările
84. Termenul penar este, din punct de vedere extensional:
a. relativ, abstract, simplu, negativ
b. absolut, concret, compus, pozitiv
c. nevid, general, distributiv, precis
d. vid, singular, colectiv, vag
85. Într-o inducţie completă:
a. concluzia este întotdeauna probabilă
b. se obţine o concluzie adevărată din premise adevărate
c. concluzia este mai puțin generală decât premisele
d. concluzia este întotdeauna falsă
86. În cazul inducţiei incomplete:
a. se realizează trecerea de la general la particular
b. concluzia are un caracter cert
c. se realizează trecerea de la toate cazurile cercetate la unele cazuri cercetate
d. concluzia are un caracter amplificator
87. Dacă termenului înghețată i se adaugă însușirea de vanilie:
a. extensiunea crește, intensiunea scade
c. intensiunea și extensiunea cresc simultan
d. intensiunea și extensiunea scad simultan
88. Un paralogism este un raționament:
a. poate fi o propoziție infirmată
b. poate fi înlocuită pe parcursul demonstrației
c. trebuie să fie clar și precis formulată
d. trebuie să contribuie la demonstrarea fundamentului
90. Raționamentul Dacă toți elevii sunt sportivi, atunci unii sportivi sunt elevi este :
a. deductiv imediat
b. deductiv mediat
c. inductiv imediat
d. inductiv mediat
91. Termenii fructe și caise se află în raport logic de:
a. identitate
b. ordonare
c. contrarietate
d. încrucișare
92. Subiectul logic al propoziției Unele flori de primăvară sunt albe este:
38
a. unele flori de primăvară
b. flori de primăvară
c. unele flori
d. flori
93. Pe aceeași treaptă a unei clasificări corecte, între clasele obținute trebuie să existe numai
a. opoziție
b. ordonare
c. identitate
d. încrucișare
94. Termenul pisică albă este, din punct de vedere intensional:
b. relativ, abstract, simplu, negativ
c. vid, singular, colectiv, vag
d. absolut, concret, compus, pozitiv
95. În cazul unei inducţii incomplete, concluzia este:
a. probabilă
b. mai puţin generală decât premisele
c. întotdeauna falsă
d. întotdeauna adevărată
97. Dacă termenului casă de vacanță i se elimină însușirea de vacanță, atunci:
a. intensiunea și extensiunea scad simultan
b. intensiunea și extensiunea cresc simultan
c. intensiunea crește, extensiunea scade
d. extensiunea crește, intensiunea scade
98. Un sofism este un raționament:
99.Una din regulile corectitudinii demonstrației, referitoare la teza de demonstrat este:
a.teza de demonstrat să conțină termeni cu mai multe semnificații
b.teza de demonstrat să rămână aceeași pe tot parcursul demonstrației
c.teza de demonstrat să fie înlocuită cu alta printr-o reformulare aparent identică
d.teza de demonstrat să fie o propoziție care a fost infirmată
100.Într-o inducție incompletă, concluzia are un grad de generalitate:
a.mai mare decât cel al premiselor
b.egal cu cel al premiselor
c.mai mic decât cel al premiselor
d.ce nu se raportează la cel al premiselor
101.Termenii fotbal și handbal sunt în raport de:
a.ordonare
b.identitate
b.contradicție
d.contrarietate
102.Predicatul logic al propoziției Elevii prezenți azi sunt o parte dintre cei care vor lipsi mâine este:
a.sunt
39
b.sunt o parte
c.o parte dintre cei care vor lipsi mâine
d.sunt o parte dintre cei care vor lipsi mâine
103.O operație de clasificare este corectă dacă:
a.nu apar toate speciile genului
b.apar toate speciile genului
c.apar specii străine care aparțin altui gen
d.între clasele obținute există raporturi de identitate
104.Este logic negativ următorul termen:
a.negustor
b.nepăsător
c.negociator
d.neurolog
105.Un exemplu de inducție incompletă este următorul raționament:
a.Dacă unii elevi sunt buni la logică, atunci toți elevii sunt buni la logică
b.Dacă toți elevii sunt buni la logică, atunci unii elevi sunt buni la logică
c.Dacă fiecare elev este bun la logică, atunci toți elevii sunt buni la logică
d.Dacă unii elevi sunt buni la logică, atunci alți elevi sunt slabi la logică
106.Un exemplu de inducție completă este următorul raționament:
a.Dacă unii dintre colegii mei sunt fericiți, atunci toți colegii mei sunt fericiți.
b.Dacă toți oamenii sunt fericiți, atunci unii oameni sunt fericiți.
c.Dacă unii oameni sunt fericiți, atunci alți oameni sunt nefericiți.
d.Dacă fiecare dintre colegii mei este fericit, atunci toți colegii mei sunt fericiți.
107.Seria de termeni corect ordonați crescător, în funcție de intensiunea lor, este:
a.vertebrat, pisică, mamifer, felină
b.vertebrat, felină, pisică, mamifer
c.vertebrat, mamifer, felină, pisică
d.pisică, felină, mamifer, vertebrat
108.Propoziția Toți elevii care au participat la olimpiadele școlare sunt merituoși este:
a.universală afirmativă
b.universală negativă
c.particulară afirmativă
d.particulară negativă
40
Model de rezolvare pentru subiectele I-B, II, III
SUBIECTUL I
B. Fie termenii A,B,C, D și E, astfel încât A este intersectat cu D și supraordonat pentru

B și C, E este subordonat atât intersecției dintre B și D cât și intersecției dintre A și D, B și
C se află în raport de contrarietate, ca specii ale lui A, iar C și D se află în raport de
opoziție.
1. Reprezentaţi, prin metoda diagramelor Euler, pe o diagramă comună, raporturile logice

dintre cei cinci termeni. 2 puncte
2. Stabiliţi, pe baza raporturilor existente între termenii A,B, C, D, E, care dintre

următoarele propoziţii sunt adevărate şi care sunt false (notaţi propoziţiile adevărate cu
litera A, iar propoziţiile false cu litera F):
a. Unii A nu sunt B. - A
b. Toţi C sunt A. - A
c. Niciun C nu este E. - A
d. Unii A sunt E. - A
e. Niciun D nu este A. - F
f. Unii A sunt C. - A
g. Toți E sunt D. - A
h. Unii B nu sunt D. - A
8 puncte
SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)
Se dau următoarele propoziţii:
1. Nicio ceas nu este un nor.

2. Unele persoane binevoitoare sunt creatori de succes.
3. Unele televizoare nu sunt creații originale.
4. Toți munții sunt forme de relief.
A. Construiţi, atât în limbaj formal cât şi în limbaj natural, subalterna propoziției 1,

contradictoria propoziției 2, subcontrara propoziției 3 și contrara propoziției 4.
8 puncte
41
Subalterna propoziției SeP este SoP. Unele ceasuri nu sunt nori.
Contradictoria propoziției SiP este SeP. Nicio persoană binevoitoare nu este creator de
succes.
Subcontrara propoziției SoP este SiP. Unele televizoare sunt creații originale.
Contrara propoziției SaP este SeP. Niciun munte nu este formă de relief.
B. Aplicaţi explicit operaţiile de conversiune şi obversiune, pentru a deriva conversa şi
obversa corecte ale fiecăreia dintre propoziţiile 2 şi 4, atât în limbaj formal, cât şi în
limbaj natural.
8 puncte
SiP-c->PiS Unii creatori de succes sunt persoane binevoitoare.
SiP-o->So~P Unele persoane binevoitoare nu sunt non-creatori de succes.
SaP-c->PiS Unele forme de relief sunt munți.
SaP-o->Se~P Toți munții nu sunt non-forme de relief.
C. Construiţi, atât în limbaj formal cât şi în limbaj natural, conversa obversei supraalternei
propoziției 3, respectiv, obversa subalternei propoziției 1.
6 puncte
Conversa obversei supraalternei propoziției SoP - Unele televizoare nu sunt creații
originale.
Supraalterna lui SoP este SeP.
Obversa lui SeP este Sa~P
Conversa lui Sa~P este ~PiS.
~PiS = Unele non-creații originale sunt televizoare.
Obversa subalternei propoziției SeP - Nicio ceas nu este un nor.

Subalterna lui SeP este SoP.
Obversa lui SoP este Si~P.
Si~P = Unele ceasuri sunt non-nori.
D. Doi elevi, X şi Y, opinează astfel:

X: Dacă toți elevii clasei a XII-a sunt majori, atunci unii majori sunt elevi în clasa a XII-a.
Y: Dacă unii elevi ai clasei a XII-a nu sunt majori, atunci unii majori nu sunt elevi ai clasei a
XII-a.
Pornind de la această situație:
a. scrieți, în limbaj formal, opiniile celor doi elevi;
4 puncte
X: SaP-c->PiS
Y: SoP->PoS
b. precizați corectitudinea/incorectitudinea logică a raționamentelor formalizate;
2 puncte
X formulează un raționament deductiv imediat corect, o conversiune
Y formulează un raționament eronat
3 explicați corectitudinea/incorectitudinea logică a raționamentului elevului Y.
2 puncte
Y formulează un raționament incorect, care încalcă legea distribuirii termenilor.
-SoP+ -> -PoS+
Termenul S este distribuit în concluzie fără a fi distribuit și în premisă.
42
SUBIECTUL al III-lea (30 de
puncte)
A. Fie următoarele două moduri silogistice: aio-1, aee-4.
1. Scrieţi schema de inferenţă corespunzătoare fiecăruia dintre cele două moduri

silogistice date şi construiţi, în limbaj natural, un silogism care să corespundă uneia dintre
cele două scheme de inferenţă.
8 puncte
MaP Toți pacienții sunt stresați de boală.
aio-1 SiM Unii doctori sunt pacienți
SoP Unii doctori nu sunt stresați de boală.
PaM Toți halterofilii sunt masivi.

aee-4 MeS Niciun masiv nu este sensibil.
SeP Niciun sensibil nu este halterofil.
2. Verificaţi explicit, prin metoda diagramelor Venn, validitatea fiecăruia dintre

cele două moduri silogistice date, precizând totodată decizia la care aţi ajuns.
6 puncte
B. Construiţi, atât în limbaj formal cât şi în limbaj natural, un silogism valid, prin care să
justificaţi propoziţia “Unele situații de conflict sunt generatore de creații artistice.”
6 puncte
Modul aii-1 (Darii) – Pentru că propoziția dată este o concluzie de tip i.
MaP Toate situațiile care inspirăM) sunt generatoare de creații artistice (P)
SiM Unele situații de conflict (S) sunt situații care inspiră (M).
SiP Unele situații de conflict (S) sunt generatoare de creații artistice (P).
C. Fie următorul silogism: Deoarece unele postări populare sunt fotografii cu pisici, unele
fotografii cu mai mult de 100.000 de like-uri sunt fotografii cu pisici, având în vedere că toate
postările populare sunt fotografii cu mai mult de 100.000 de like-uri.
Pornind de la silogismul dat, stabiliţi care dintre următoarele propoziţii sunt adevărate şi care
sunt false (notaţi propoziţiile adevărate cu litera A, iar propoziţiile false cu litera F):
1. Termenul mediu este distribuit în ambele premise.
43
2. Predicatul logic al concluziei este reprezentat de termenul „fotografii cu pisici”.
3. Concluzia silogismului este o propoziție particular negativa.
4. Subiectul logic al concluziei este distribuit în premisă, dar este nedistribuit în concluzie.
4 Puncte
Pasul 1: identific concluzia
Unele fotografii cu mai mult de 100.000 de like-uri (S) sunt fotografii cu pisici (P).
Cum am identificat-o? Am eliminat propozițiile care începeau cu indicatori de premise:
deoarece, avand in vedere.
Pasul 2: identific premisa majoră (cea care conține predicatul concluziei)
Unele postări populare(M) sunt fotografii cu pisici(P).
Pasul 3: identific premisa minoră (cea care conține subiectul concluziei)
Toate postările populare(M) sunt fotografii cu mai mult de 100.000 de like-uri(S).
Pasul 4: Reconstitui silogismul așezând în ordine propozițiile
Unele postări populare(M) sunt fotografii cu pisici(P).
Toate postările populare(M) sunt fotografii cu mai mult de 100.000 de like-uri(S).
Unele fotografii cu mai mult de 100.000 de like-uri (S) sunt fotografii cu pisici (P).
Pasul 5: Identific modul și figura: iai-3
Pasul 6: Scriu schema de inferență, identific distribuirea termenilor, stabilesc
tipurile propozițiilor
-MiP- Particular-afirmativă
+MaS- Universal-afirmativă
-SiP- Particular-afirmativă
Pasul 7: verific valoarea de adevăr a propozițiilor date
Termenul mediu este distribuit în ambele premise. Fals
Predicatul logic al concluziei este reprezentat de termenul „fotografii cu pisici”. Adevărat
Concluzia silogismului este o propoziție particular negativa. Fals
Subiectul logic al concluziei este distribuit în premisă, dar este nedistribuit în concluzie. Fals
D. Fie următoarea definiţie:

Cuvântul este o unitate de bază a vocabularului care reprezintă asocierea sensului de
turist și a unui complex sonor.
1. Menţionaţi o regulă de corectitudine pe care o încalcă definiţia dată.
2 puncte
Regula adecvării definitorului la conținutul definitului. Definiția este îngustă.
2. Precizați o altă regulă de corectitudine a definirii, diferită de regula identificată la punctul
a. şi construiţi o definiţie care să o încalce, având ca definit termenul „cuvânt”.
4 puncte
Regula caracterului afirmativ.
Cuvânt nu reprezintă nici tractor, nici bicicletă.
alternative
Regula circularității
Cuvântul este un element lingvistic numit cuvânt.
Regula clarității și preciziei.
Cuvânt este divinul ce se ascunde în vibrațiile aerului, în respirații, în inimi și
memorii.
44
Ministerul Educaţiei Naționale
Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare
Examenul de bacalaureat național 2020

Proba E. d)
Logică, argumentare și comunicare
Model
Profilul umanist din filiera teoretică, profilul servicii din filiera tehnologică şi toate profilurile şi
specializările din filiera vocaţională, cu excepţia profilului militar
• Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă 10 puncte din oficiu.

• Timpul de lucru efectiv este de 3 ore.
SUBIECTUL I (30 de puncte)

A. Scrieţi pe foaia de examen litera corespunzătoare răspunsului corect, pentru fiecare dintre
enunțurile de mai jos. Este corectă o singură variantă de răspuns.
a. să fie cel puțin o propoziție probabilă
b. să conțină termeni cu semnificație multiplă
2. Raționamentul Dacă unele produse de uz casnic sunt poluante, atunci unele produse
poluante sunt de uz casnic este un exemplu de argument:
a. inductiv complet
b. silogistic
c. deductiv imediat
d. deductiv mediat
3. Termenii suliță și sabie, ca specii ale termenului armă, se află în raport de:
a. identitate
b. contrarietate
c. ordonare
d. contradicție
4. Subiectul logic al propoziției Unele strategii de rezolvare a problemelor sunt procedee
euristice este:
a. unele strategii
b. strategii de rezolvare
c. rezolvare a problemelor
d. strategii de rezolvare a problemelor
5. Una din regulile de corectitudine ale operației de clasificare este aceea conform căreia, pe
aceeași treaptă a clasificării, între clasele obținute trebuie să existe numai raporturi logice de:
a. identitate
b. opoziție
c. ordonare
d. încrucișare
6. Din punct de vedere intensional, termenul sportiv de performanță, este un termen:
a. precis
b. simplu
c. concret
d. abstract
7. Un raționament inductiv incomplet nu se caracterizează prin:
a. caracterul amplificator al concluziei
c. concluzie certă
d. concluzie mai generală decât premisele
Probă scrisă la logică, argumentare și comunicare Model

Pagina 1 din 3
8. Un raționament inductiv complet presupune:

a. obținerea unei concluzii cu un caracter probabil
b. o clasă cu un număr infinit de elemente
c. o generalizare în cadrul unei clase cu un număr finit de elemente
d. o particularizare
9. Dacă termenului familie tradițională i se elimină proprietatea tradițională atunci:

a. extensiunea scade, iar intensiunea crește
b. intensiunea nu se modifică
c. extensiunea rămâne constantă
d. extensiunea crește, iar intensiunea scade
10. Propoziția Toate firmele de exercițiu sunt ateliere de gândire creativă este:
b. universală negativă
d. particulară negativă
20 de puncte
B. Fie termenii A, B, C, D, şi E astfel încât termenul A se află în raport de încrucișare cu termenul
B, termenul C se află în raport de opoziție cu termenul B și în raport de încrucișare cu termenul
A, iar termenul D este subordonat termenului C, fiind totodată și specie a termenului A. Termenul
E este specie a termenului B și se află în raport de încrucișare cu termenul A.
1. Reprezentaţi, prin metoda diagramelor Euler, pe o diagramă comună, raporturile logice dintre
cei cinci termeni. 2 puncte
2. Stabiliţi, pe baza raporturilor existente între termenii A, B, C, D, E care dintre următoarele
propoziţii sunt adevărate şi care sunt false (notaţi propoziţiile adevărate cu litera A, iar
propoziţiile false cu litera F):
a. Unii C nu sunt A.
b. Toţi B sunt D.
c. Nici un C nu este D.
d. Unii A sunt B.
e. Toți D sunt A.
f. Unii A sunt C.
g. Niciun E nu este A.
h. Toți B sunt E.
8 puncte
1. Toate realizările umane sunt acțiuni bazate pe eforturi consecvente.
2. Unele indicatoare rutiere sunt importante în timpul traficului nocturn.
3. Nicio idee radicală nu este acceptată în absența argumentelor.
4. Unele articole vestimentare nu sunt comode.
A. Construiţi, atât în limbaj formal cât şi în limbaj natural, subalterna propoziției 1, contradictoria
propoziției 2, contrara propoziției 3 și subcontrara propoziției 4. 8 puncte
B. Aplicaţi explicit operaţiile de conversiune şi obversiune, pentru a deriva conversa şi obversa
corecte ale fiecăreia dintre propoziţiile 1 şi 3, atât în limbaj formal, cât şi în limbaj natural.
8 puncte
C. Construiţi, atât în limbaj formal cât şi în limbaj natural, conversa obversei supraalternei
propoziției 4, respectiv, conversa subalternei propoziției 1. 6 puncte
X: Dacă toate persoanele oneste sunt respectate în societate, atunci toate persoanele
respectate în societate sunt oneste.
Y: Dacă unii tineri sunt responsabili, atunci unii tineri nu sunt iresponsabili.

Pagina 2 din 3

a. scrieți, în limbaj formal, opiniile celor doi elevi; 4 puncte
b. precizați corectitudinea/incorectitudinea logică a raționamentelor formalizate; 2 puncte
c. explicați corectitudinea/incorectitudinea logică a raționamentului elevului X. 2 puncte
SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)

A. Fie următoarele două moduri silogistice: aii-1, aai-4.
1. Scrieţi schema de inferenţă corespunzătoare fiecăruia dintre cele două moduri silogistice
date şi construiţi, în limbaj natural, un silogism care să corespundă uneia dintre cele două
scheme de inferenţă. 8 puncte
2. Verificaţi explicit, prin metoda diagramelor Venn, validitatea fiecăruia dintre cele două moduri
silogistice date, precizând totodată decizia la care aţi ajuns. 6 puncte
B. Construiţi, atât în limbaj formal cât şi în limbaj natural, un silogism valid prin care să justificați
propoziţia “Unele dezbateri pe teme sociale nu sunt generatoare de conflict”. 6 puncte
C. Fie următorul silogism: Dacă unele evenimente sportive sunt partide de șah, rezultă că unele
partide de șah sunt urmărite cu interes, deoarece toate evenimentele sportive sunt urmărite cu
interes.
Pornind de la silogismul dat, stabiliţi care dintre următoarele propoziţii sunt adevărate şi care sunt
false (notaţi propoziţiile adevărate cu litera A, iar propoziţiile false cu litera F):
1. Termenul mediu este nedistribuit în ambele premise.
2. Subiectul logic al concluziei este reprezentat de termenul „partide de șah”.
3. Concluzia silogismului este o propoziție particulară afirmativă.
4. Predicatul logic al concluziei este distribuit în premisă, dar este nedistribuit în concluzie.
4 puncte
Acizii sunt compuși chimici care nu sunt nici baze, nici săruri.
a. Menţionaţi o regulă de corectitudine pe care o încalcă definiţia dată. 2 puncte
b. Precizați o altă regulă de corectitudine a definirii, diferită de regula identificată la punctul a.
şi construiţi o definiţie care să o încalce, având ca definit termenul „acizi”. 4 puncte

Pagina 3 din 3

Proba E. d)
BAREM DE EVALUARE ŞI DE NOTARE

Model
Profilul umanist din filiera teoretică, profilul servicii din filiera tehnologică şi toate profilurile şi specializările din
filiera vocaţională, cu excepţia profilului militar
• Se punctează oricare alte formulări/ modalităţi de rezolvare corectă a cerinţelor.

• Nu se acordă punctaje intermediare, altele decât cele precizate explicit prin barem. Nu se
acordă fracţiuni de punct.
• Se acordă 10 puncte din oficiu. Nota finală se calculează prin împărţirea punctajului total
acordat pentru lucrare la 10.

A. câte 2 puncte pentru fiecare răspuns corect, astfel:
1-a, 2-c, 3-b, 4-d, 5-b, 6-c, 7-c, 8-c, 9-d, 10-a 10x2p= 20 puncte
B.
1. reprezentarea corectă, prin metoda diagramelor Euler, pe o diagramă comună, a raporturilor
logice dintre cei cinci termeni 2 puncte
2. câte 1 punct pentru fiecare răspuns corect, astfel:
a-A, b-F, c-F, d-A, e-A, f-A, g-F, h-F 8x1p= 8 puncte
SUBIECTUL al II -lea (30 de puncte)

A. - câte 1 punct pentru construirea, în limbaj formal, a subalternei propoziției 1 (SiP), a
contradictoriei propoziției 2 (SeP), a contrarei propoziției 3 (SaP) și a subcontrarei propoziției 4
(SiP) 4x1p= 4 puncte
- câte 1 punct pentru construirea, în limbaj natural, a subalternei propoziției 1, a contradictoriei
propoziției 2, a contrarei propoziției 3 și a subcontrarei propoziției 4 4x1p= 4 puncte
B. - câte 1 punct pentru aplicarea explicită a operaţiilor de conversiune şi obversiune, pentru a
deriva conversa şi obversa corecte ale fiecăreia dintre propozițiile 1 și 3, în limbaj formal
2x2x1p= 4 puncte
- câte 1 punct pentru derivarea, în limbaj natural, a conversei fiecăreia dintre propozițiile 1 și 3
2x1p= 2 puncte
- câte 1 punct pentru derivarea, în limbaj natural, a obversei fiecăreia dintre propoziţiile 1 şi 3
2x1p= 2 puncte
C. - câte 1 punct pentru construirea, în limbaj formal, a conversei obversei supraalternei
propoziției 4 (~PiS), respectiv, a conversei subalternei propoziției 1 (PiS) 2x1p= 2 puncte
- câte 2 puncte pentru construirea, în limbaj natural, a conversei obversei supraalternei
propoziției 4, respectiv, a conversei subalternei propoziției 1 2x2p= 4 puncte
D. a. câte 2 puncte pentru scrierea, în limbaj formal, a fiecăreia dintre opiniile celor doi elevi
(X: SaP→PaS, respectiv Y: SiP→So~P) 2x2p= 4 puncte
b. câte 1 punct pentru precizarea corectitudinii/ incorectitudinii logice a fiecăruia dintre cele
două raţionamente formalizate (de exemplu, X:SaP→PaS, conversiune nevalidă, Y:SiP→So~P
obversiune validă) 2x1p= 2 puncte
c. explicarea corectitudinii/ incorectitudinii logice a raționamentului elevului X (de exemplu, X:
SaP→PaS conversiune nevalidă, se încalcă legea distribuirii termenilor, termenul P apare distribuit
în concluzie dar nu este distribuit în premisă) 2 puncte

Barem de evaluare şi de notare
Pagina 1 din 2

A.
1. - câte 2 puncte pentru scrierea schemei de inferenţă corespunzătoare fiecăruia dintre cele două
moduri silogistice date, astfel:
MaP PaM
SiM MaS
SiP SiP 2x2p= 4 puncte
- construirea, în limbaj natural, a unui silogism care să corespundă oricăreia dintre cele două
scheme de inferenţă 4 puncte
2. - câte 2 puncte pentru reprezentarea grafică, prin intermediul diagramelor Venn, a fiecăruia
dintre cele două moduri silogistice date 2x2p= 4 puncte
- câte 1 punct pentru precizarea deciziei privind validitatea fiecărui mod silogistic reprezentat
grafic: aii-1 - mod silogistic valid, aai-4 - mod silogistic valid 2x1p= 2 puncte
Notă: Punctajul se acordă numai în situația în care decizia privind validitatea fiecărui mod silogistic
rezultă din reprezentarea grafică a acestuia.
B.
- construirea, în limbaj formal, a silogismului valid care să justifice propoziţia dată 3 puncte
- construirea, în limbaj natural, a silogismului valid care să justifice propoziţia dată 3 puncte
C.
câte 1 punct pentru fiecare răspuns corect, astfel:
1-F, 2-A, 3-A, 4-F 4x1p= 4 puncte
D.
a. menţionarea oricărei reguli de corectitudine pe care o încalcă definiţia dată 2 puncte
b. - precizarea oricărei alte reguli de corectitudine a definirii, diferită de regula de la punctul a.
2 puncte
- construirea definiţiei cerute, având ca definit termenul „acizi” 2 puncte

Pagina 2 din 2
Ministerul Educaţiei și Cercetării

Proba E. d)
Test 1


1. Fundamentul demonstrației se referă la:
a. regulile de corectitudine prin care formulăm teza de demonstrat
b. tipul de raționament prin care ajungem de la premise la concluzie
c. ansamblul de premise din care derivăm teza de demonstrat
d. propoziția la care ajungem în cadrul demonstrației
2. Raționamentul Unele decizii sunt morale, deci unele decizii nu sunt imorale este un exemplu
de:
a. silogism
b. inducție
c. conversiune
d. obversiune
3. Un raport logic de ordonare se stabilește între termenii:
a. savarină - amandină
b. zăpadă - omăt
c. floare - floare de colț
d. drept - nedrept
4. Subiectul logic al propoziției Nicio persoană mincinoasă nu este curajoasă este:
a. nicio persoană
b. nicio persoană mincinoasă
c. curajoasă
d. persoană mincinoasă
5. Nu se află printre componentele unei operații de clasificare:
a. criteriul sau fundamentul clasificării
b. teza
c. clasele
d. elementele clasificării
6. Din punct de vedere intensional, termenul pasăre migratoare este:
a. abstract, absolut, pozitiv, compus
b. relativ, concret, pozitiv, compus
c. absolut, concret, pozitiv, compus
d. concret, relativ, negativ, simplu
7. Un profesor raționează astfel: Din totalul de 25 de lucrări, 7 corectate până acum au avut
note cuprinse între 8 și 10; prin urmare, probabil toate lucrările vor avea note cuprinse între 8
și 10. Raționamentul profesorului este:
a. o inducție incompletă
b. o inducție completă
c. o conversiune
d. o obversiune
Probă scrisă la logică, argumentare și comunicare Test 1

Pagina 1 din 3
8. Alegeți caracteristica ce nu corespunde inducției complete:

a. clasa de obiecte trebuie să fie finită
b. fiecare element al clasei poate fi examinat individual
c. concluzia are un caracter amplificator
d. concluzia are un caracter sigur/cert
9. Dacă termenului păcat originar i se elimină proprietatea originar, atunci:
a. intensiunea scade, extensiunea scade
c. intensiunea scade, extensiunea crește
d. extensiunea crește, intensiunea crește
10. Eroarea de argumentare făcută cu intenție se numește:

a. paralogism
b. silogism
c. sofism
d. orfism
20 de puncte
B. Fie termenii A, B, C, D şi E, astfel încât A și B se află în raport de încrucișare, C este specie a
intersecției dintre A și B, iar D este specie a termenului B, fiind în raport de încrucișare cu A, dar
de opoziție cu C. Termenul E se află în raport de opoziție cu termenul B, fiind specie a
termenului A.
2. Stabiliţi, pe baza raporturilor existente între termenii A, B, C, D, E, care dintre următoarele
b. Toţi B sunt D.
c. Niciun C nu este D.
d. Unii A sunt B.
e. Toți D sunt B.
f. Unii A sunt C.
g. Toți A sunt E.
h. Niciun C nu este E.
8 puncte
Se dau următoarele propoziții:
1. Toate abaterile disciplinare sunt fapte condamnabile.
2. Unii poeți sunt persoane cu temperament melancolic.
3. Niciun elev premiant nu este sancționat disciplinar.
4. Unele proiecte de lege nu sunt transpuse în acte normative.
A. Precizaţi formulele logice corespunzătoare propoziţiilor 3 și 4. 2 puncte
B. Construiţi, atât în limbaj formal cât şi în limbaj natural, contrara propoziției 1, supraalterna
propoziției 2, subalterna propoziției 3 și contradictoria propoziției 4. 8 puncte
C. Aplicaţi explicit operaţiile de conversiune şi obversiune, pentru a deriva conversa şi obversa
corecte ale fiecăreia dintre propozițiile 2 şi 3, atât în limbaj formal, cât şi în limbaj natural.
8 puncte
D. Construiţi, atât în limbaj formal cât şi în limbaj natural, obversa conversei propoziției 1.
4 puncte
E. Doi elevi, X şi Y, opinează astfel:
X: Dacă unele petreceri nu sunt reușite, atunci unele petreceri sunt nereușite.
Y: Dacă unii tineri nu sunt pasionați de literatură, atunci unii dintre cei pasionați de literatură nu
sunt tineri.

Pagina 2 din 3

c. explicați corectitudinea/incorectitudinea logică a raționamentului elevului Y. 2 puncte

A. Fie următoarele două moduri silogistice: aee-1, aai-4.
B. Construiţi, atât în limbaj formal cât şi în limbaj natural, un silogism valid, prin care să justificaţi
propoziţia “Unele figuri geometrice nu sunt dreptunghiuri”. 6 puncte
C. Fie următorul silogism: Toate subiectele de bacalaureat sunt subiecte de dificultate medie, prin
urmare unele întrebări de tip grilă sunt subiecte de bacalaureat, întrucât unele întrebări de tip
grilă sunt subiecte de dificultate medie.
2. Predicatul logic al concluziei este reprezentat de termenul „întrebări de tip grilă”.
3. Concluzia silogismului este o propoziție universală afirmativă.
4. Subiectul logic al concluziei este nedistribuit atât în premisă, cât și în concluzie. 4 puncte
Pictura este simfonia culorilor.
şi construiţi o definiţie care să o încalce, având ca definit termenul „pictură”. 4 puncte

Pagina 3 din 3

Proba E. d)

Test 1


1-c, 2-d, 3-c, 4-d, 5-b, 6-c, 7-a, 8-c, 9-c, 10-c 10x2p= 20 puncte
B.
a-F, b-F, c-A, d-A, e-A, f-A, g-F, h-A 8x1p= 8 puncte

A. câte 1 punct pentru precizarea formulelor logice corespunzătoare propozițiilor date: 3-SeP, 4-
SoP 2x1p= 2 puncte
B. - câte 1 punct pentru construirea, în limbaj formal, a contrarei propoziției 1 (SeP), a supraalternei
propoziției 2 (SaP), a subalternei propoziției 3 (SoP) și a contradictoriei propoziției 4 (SaP)
4x1p= 4 puncte
- câte 1 punct pentru construirea, în limbaj natural, a contrarei propoziției 1, a supraalternei
propoziției 2 , a subalternei propoziției 3 și a contradictoriei propoziției 4 4x1p= 4 puncte
C. - câte 1 punct pentru aplicarea explicită a operaţiilor de conversiune şi obversiune, pentru a
2x2x1p= 4 puncte
2x1p= 2 puncte
2x1p= 2 puncte
D. - construirea, în limbaj formal, a obversei conversei propoziției 1 (Po~S) 2 puncte
- construirea, în limbaj natural, a obversei conversei propoziției 1 2 puncte
E. a. câte 2 puncte pentru scrierea, în limbaj formal, a fiecăreia dintre opiniile celor doi elevi
(X: SoP→Si~P, respectiv Y: SoP→PoS) 2x2p= 4 puncte
două raţionamente formalizate (de exemplu, X: SoP→Si~P, obversiune validă, Y: SoP→PoS
conversiune nevalidă) 2x1p= 2 puncte
c. explicarea corectitudinii/ incorectitudinii logice a raționamentului elevului Y (de exemplu, Y:
SoP→PoS conversiune nevalidă, se încalcă legea distribuirii termenilor, termenul S apare distribuit
în concluzie dar nu este distribuit în premisă) 2 puncte

Pagina 1 din 2

A.
MaP PaM
SeM MaS
SeP SiP 2x2p= 4 puncte
grafic: aee-1 - mod silogistic nevalid, aai-4 - mod silogistic valid 2x1p= 2 puncte
B.
C.
1-A, 2-F, 3-F, 4-A 4x1p= 4 puncte
D.
2 puncte
- construirea definiţiei cerute, având ca definit termenul „pictură” 2 puncte

Pagina 2 din 2

Proba E. d)
Test 2


a. poate să se modifice pe parcursul demonstrației
b. poate fi cel puțin o propoziție probabilă
c. poate fi o propoziție neclar formulată
d. poate să țină loc de fundament al propriei demonstrări
2. Raționamentul Dacă toți oamenii sunt ființe inteligente, atunci unele ființe inteligente sunt
oameni este un exemplu concret de raționament:
a. inductiv mediat
b. inductiv imediat
c. deductiv mediat
d. deductiv imediat
3. Un raport logic de identitate se stabilește între termenii:

a. fotbalist - sportiv
b. inginer - bărbat
c. soldat - ostaș
d. vertebrat - tigru
4. Subiectul logic al propoziției Unele animale de companie nu sunt prietenoase cu străinii este:
a. unele animale de companie
b. unele animale
c. animale de companie
d. animale
5. Una din regulile de corectitudine ale operației de clasificare precizează că, pe aceeași
treaptă, între clasele obținute trebuie să existe numai raporturi de:
a. ordonare
b. identitate
c. concordanță
d. opoziție
6. Din punct de vedere intensional, termenul tort de ciocolată este:

a. absolut, concret, compus, pozitiv
b. relativ, abstract, compus, pozitiv
c. abstract, simplu, absolut, negativ
d. concret, pozitiv, relativ, negativ


Pagina 1 din 3

a. simpla repetare a unor constatări și absența unui contra-exemplu
c. o clasă cu un număr infinit de obiecte
d. o concluzie probabilă
9. Extensiunea termenului elev conștiincios este formată din:

a. însușirea unor elevi de a învăța sistematic
b. totalitatea elevilor conștiincioși
c. carnete de elevi cu note mari
d. participări și premii la olimpiade
10. Propoziția Unele probleme de matematică sunt interesante este:

d. particulară negativă
20 de puncte
B. Fie termenii A, B, C, D şi E, astfel încât termenul A se află în raport de încrucișare cu termenul

B, termenul C este subordonat față de intersecția lui A cu B, iar termenul D este specie a
termenului B, fiind în raport de opoziție cu A. Termenul E este subordonat lui A, fiind în raport de
încrucișare cu B, dar în raport de opoziție cu C.
a. Toți A sunt C.
b. Toţi D sunt B.
c. Unii C sunt D.
d. Unii A sunt B.
e. Unii B sunt C.
f. Niciun A nu este D.
g. Niciun B nu este E.
h. Unii C sunt E.
8 puncte
1. Unele vertebrate nu sunt mamifere.
2. Toate bijuteriile sunt obiecte scumpe.
3. Niciun număr impar nu este divizibil cu doi.
4. Unii pictori sunt români.

B. Construiţi, atât în limbaj formal cât şi în limbaj natural, subcontrara propoziției 1, contrara
propoziției 2, subalterna propoziției 3 și supraalterna propoziției 4. 8 puncte
8 puncte
D. Construiţi, atât în limbaj formal cât şi în limbaj natural, obversa conversei propoziției 3.
4 puncte
X: Dacă unii oameni curajoși nu sunt prudenți, atunci unii oameni prudenți nu sunt curajoși.
Y: Dacă toate hotărârile legale sunt corecte, atunci unele hotărâri corecte sunt legale.

Pagina 2 din 3

b. precizați corectitudinea/incorectitudinea logică a raționamentelor formalizate. 2 puncte

A. Fie următoarele două moduri silogistice: eae-1, aii-3.
propoziţia “Unele inferențe valide sunt raţionamente deductive mediate”. 6 puncte
C. Fie următorul silogism: Daca unele știri false sunt acțiuni de dezinformare, atunci unele știri
false sunt manipulări ale opiniei publice, având în vedere că toate acțiunile de dezinformare
sunt manipulări ale opiniei publice.
1. Termenul major nu este distribuit în premisa majoră.
2. Termenul mediu al silogismului este reprezentat de termenul „acțiuni de dezinformare”.
3. Premisa minoră a silogismului este o propoziție particulară afirmativă.
4. Subiectul logic al concluziei este distribuit în premisa minoră. 4 puncte
Delta este o formă de relief.
şi construiţi o definiţie care să o încalce, având ca definit termenul „deltă”. 4 puncte

Pagina 3 din 3

Proba E. d)

Test 2


1-b, 2-d, 3-c, 4-c, 5-d, 6-a, 7-d, 8-b, 9-b, 10-c 10x2p= 20 puncte
B.
a-F, b-A, c-F, d-A, e-A, f-A, g-F, h-F 8x1p= 8 puncte

A. câte 1 punct pentru precizarea formulelor logice corespunzătoare propozițiilor date: 2-SaP, 4-SiP
2x1p= 2 puncte
B. - câte 1 punct pentru construirea, în limbaj formal, a subcontrarei propoziției 1 (SiP), a contrarei
propoziției 2 (SeP), a subalternei propoziției 3 (SoP) și a supraalternei propoziției 4 (SaP)
4x1p= 4 puncte
- câte 1 punct pentru construirea, în limbaj natural, a subcontrarei propoziției 1, a contrarei
propoziției 2, a subalternei propoziției 3 și a supraalternei propoziției 4 4x1p= 4 puncte
2x2x1p= 4 puncte
2x1p= 2 puncte
2x1p= 2 puncte
D. - construirea, în limbaj formal, a obversei conversei propoziției 3 (Pa~S/Pi~S) 2 puncte
- construirea, în limbaj natural, a obversei conversei propoziției 3 2 puncte
(X: SoP→PoS, respectiv Y: SaP→PiS) 2x2p= 4 puncte
două raţionamente formalizate (de exemplu, X: SoP→PoS, conversiune nevalidă, Y: SaP→PiS
conversiune validă) 2x1p= 2 puncte
în concluzie, dar nu este distribuit în premisă) 2 puncte

Pagina 1 din 2

A.
MeP MaP
SaM MiS
SeP SiP 2x2p= 4 puncte
grafic: eae-1 - mod silogistic valid, aii-3 - mod silogistic valid 2x1p= 2 puncte
B.
C.
1-A, 2-A, 3-A, 4-F 4x1p= 4 puncte
D.
2 puncte
- construirea definiţiei cerute, având ca definit termenul „deltă” 2 puncte

Pagina 2 din 2

Proba E. d)
Test 3


1. Una din regulile de corectitudine a demonstrației, referitoare la teza de demonstrat,
precizează că aceasta trebuie:
a. să fie înlocuită pe parcursul demonstrației
b. să conțină termeni cu semnificație dublă
c. să conțină termeni vagi
d. să rămână aceeași pe tot parcursul demonstrației
2. Raționamentul „Dacă toate mamiferele sunt vertebrate, iar unele animale acvatice nu sunt
vertebrate, atunci unele animale acvatice nu sunt mamifere“ este:
a. o inducție incompletă
b. un silogism
c. o obversiune
d. o conversiune simplă
3. Termenii „pisică“ și „leopard“, ca specii ale genului felină, se află în raport de:
a. încrucișare
b. identitate
c. contrarietate
d. ordonare
4. Predicatul logic al propoziției „Toate infracțiunile sunt fapte condamnabile“ este:
a. fapte condamnabile
b. sunt
c. sunt fapte
d. sunt fapte condamnabile
5. Una din regulile de corectitudine ale operației de clasificare este aceea conform căreia, pe
aceeași treaptă a clasificării, între clasele obținute trebuie să existe numai raporturi logice de:
a. identitate
b. opoziție
c. ordonare
d. încrucișare
6. Termenul „clasă de elevi“ este din punct de vedere extensional:
b. nevid, general, distributiv, imprecis
c. vid, singular, distributiv, imprecis
d. vid, singular, colectiv, precis
7. Inducţia completă:
a. permite examinarea fiecărui element al unei clase
b. are o concluzie probabilă, dacă premisele sunt adevărate
c. se mai numeşte şi inducţie amplificatoare
d. are o concluzie cu un grad redus de generalitate în raport cu premisele

Pagina 1 din 3
8. Inducţia incompletă se caracterizează prin:

a. valoare de cunoaştere redusă
c. concluzie certă
d. aplicarea asupra unei clase cu un număr mic de elemente
9. Dacă termenului „tigru“ i se adaugă proprietatea „siberian“, atunci:

a. intensiunea crește, extensiunea scade
b. intensiunea scade, extensiunea crește
c. intensiunea scade, extensiunea scade
d. intensiunea crește, extensiunea crește
10. Propoziția „Toți oamenii sunt ființe libere“ este:

a. particulară afirmativă
20 de puncte
B. Fie termenii A, B, C, D şi E, astfel încât termenii A şi B sunt în raport de încrucişare, iar
termenul C este subordonat intersecţiei dintre termenii A şi B. Termenul D se află în raport de
încrucişare cu termenul B, dar în raport de opoziţie cu termenul A. Termenul E este specie a
termenului D, fiind în raport de încrucișare cu B.
a. Toţi A sunt C.
b. Toţi B sunt C.
c. Toţi C sunt B.
d. Niciun A nu este C.
e. Unii B nu sunt D.
f. Unii C sunt D.
g. Niciun E nu este C.
h. Unii A sunt E.
8 puncte

1. Unele fenomene climatice sunt imprevizibile.
2. Niciun război de agresiune nu este un act just.
3. Unele acțiuni intenționate nu sunt acte benefice.
4. Toți magistrații sunt responsabili de deciziile lor.

B. Construiţi, atât în limbaj formal cât şi în limbaj natural, subcontrara propoziției 1, contrara
propoziției 2, supraalterna propoziției 3 și subalterna propoziției 4. 8 puncte
8 puncte
D. Construiţi, atât în limbaj formal cât şi în limbaj natural, conversa obversei propoziției 2.
4 puncte
X: Dacă unele mamifere nu sunt animale acvatice, atunci unele animale acvatice nu sunt
mamifere.
Y: Dacă toate acțiunile bune sunt planificate, atunci nicio acțiune bună nu este neplanificată.

Pagina 2 din 3

b. precizați corectitudinea/incorectitudinea logică a raționamentelor formalizate. 2 puncte

A. Fie următoarele două moduri silogistice: oao-3, aai-4.
propoziţia “Unele ore de logică sunt experiențe memorabile”. 6 puncte
C. Fie următorul silogism: Toate războaiele sunt acte de agresiune inacceptabile, deoarece toate
războaiele sunt evenimente soldate cu pierderi de vieți omenești, iar unele evenimente soldate
cu pierderi de vieți omenești sunt acte de agresiune inacceptabile.
2. Subiectul logic al concluziei este reprezentat de termenul „războaie”.
3. Concluzia silogismului este o propoziție universală negativă.
4. Premisa minoră este o propoziție particulară. 4 puncte
Crizantema este o floare colorată.
şi construiţi o definiţie care să o încalce, având ca definit termenul „crizantemă”. 4 puncte

Pagina 3 din 3

Proba E. d)

Test 3


1-d, 2-b, 3-c, 4-a, 5-b, 6-a, 7-a, 8-b, 9-a, 10-c 10x2p= 20 puncte
B.
a-F, b-F, c-A, d-F, e-A, f-F, g-A, h-F 8x1p= 8 puncte

A. câte 1 punct pentru precizarea formulelor logice corespunzătoare propozițiilor date: 1-SiP, 4-
SaP 2x1p= 2 puncte
B. - câte 1 punct pentru construirea, în limbaj formal, a subcontrarei propoziției 1 (SoP), a contrarei
propoziției 2 (SaP), a supraalternei propoziției 3 (SeP) și a subalternei propoziției 4 (SiP)
4x1p= 4 puncte
- câte 1 punct pentru construirea, în limbaj natural, a subcontrarei propoziției 1, a contrarei
propoziției 2, a supraalternei propoziției 3 și a subalternei propoziției 4 4x1p= 4 puncte
2x2x1p= 4 puncte
2x1p= 2 puncte
2x1p= 2 puncte
D. - construirea, în limbaj formal, a conversei obversei propoziției 2 (~PiS) 2 puncte
- construirea, în limbaj natural, a conversei obversei propoziției 2 2 puncte
(X: SoP→PoS, respectiv Y: SaP→Se~P) 2x2p= 4 puncte
b. câte 1 punct pentru precizarea corectitudinii / incorectitudinii logice a fiecăruia dintre cele
două raţionamente formalizate (de exemplu, X: SoP→PoS este o conversiune nevalidă, Y:
SaP→Se~P este o obversiune validă) 2x1p= 2 puncte
c. explicarea corectitudinii / incorectitudinii logice a raţionamentului elevului X (de exemplu, X:
SoP→PoS este o conversiune simplă nevalidă, se încalcă legea distribuirii termenilor, termenul
S apare distribuit în concluzie, dar nu este distribuit în premisă)
2 puncte

Pagina 1 din 2
A.
MoP PaM
MaS MaS
SoP SiP 2x2p= 4 puncte
grafic: oao-3 - mod silogistic valid, aai-4 - mod silogistic valid 2x1p= 2 puncte
B.
C.
1-A, 2-A, 3-F, 4-F 4x1p= 4 puncte
D.
2 puncte
- construirea definiţiei cerute, având ca definit termenul „crizantemă” 2 puncte

Pagina 2 din 2

Proba E. d)
Test 4

1. Una dintre regulile corectitudinii demonstrației precizează că:
a. teza de demonstrat este o propoziție neclar formulată
b. argumentele demonstrației trebuie să fie propoziții false
c. teza de demonstrat este cel puțin o propoziție probabilă
d. teza de demonstrat trebuie să fie o propoziție adevărată
2. Raționamentul Unele persoane politicoase sunt timide, deoarece toate persoanele
politicoase sunt rezervate, iar toate persoanele rezervate sunt timide este un exemplu de
raționament:
a. inductiv mediat
b. deductiv imediat
c. deductiv mediat
d. inductiv imediat
3. Între termenii pisică și felină există un raport de:
a. ordonare
b. contrarietate
c. intersectare
d. identitate
4. Predicatul logic al propoziției Unii elevi de liceu sunt buni la logică este:
a. sunt buni
b. elevi de liceu
c. sunt buni la logică
d. buni la logică
5. Clasificarea este operația logică, cu termeni, prin care:
a. recompunem genul din speciile sale
b. descompunem genul în speciile sale
c. descompunem speciile în genurile lor
d. recompunem speciile din genurile lor
6. Termenul inel cu diamant este:
a. abstract, nevid, colectiv, vag
b. concret, vid, singular, distributiv
c. absolut, pozitiv, general, precis
d. relativ, negativ, distributiv, compus
7. Concluzia raționamentului Dacă unii elevi de liceu sunt pasionați de logică, atunci toți elevii
de liceu sunt pasionați de logică este:
a. adevărată
b. falsă
c. probabilă
d. certă

Pagina 1 din 3
8. Clasa de obiecte la care face referire o inducție completă este:

a. cunoscută parțial, unele elemente nu pot fi cercetate
b. infinită, elementele nu pot fi cercetate integral
c. necunoscută
d. finită, fiecare element poate fi cercetat
9. Extensiunea termenului magazin este dată de:

a. totalitatea obiectelor de îmbrăcăminte și încălțăminte
b. totalitatea produselor alimentare și nealimentare
c. totalitatea magazinelor
d. locul în care se expun și se vând diverse mărfuri
10. Sofismul este un argument eronat făcut:

a. din neatenție
b. cu intenție
c. din greșeală
d. cu complicitatea interlocutorului
20 de puncte
B. Fie termenii A, B, C, D și E astfel încât termenii A și B sunt în raport de intersectare, C este

subordonat lui A, dar în raport de intersectare cu B; E, o specie a lui B, este în raport de opoziție
cu A și C, iar D este o specie a intersecției dintre A și B, fiind în raport de opoziție cu ceilalți
termeni.
a. Unii C sunt A.
b. Toţi D sunt B.
d. Unii A sunt B.
e. Toți A sunt D.
f. Unii A nu sunt C.
g. Niciun B nu este C.
h. Toți B sunt E.
8 puncte

1. Toate romanele de aventuri sunt produse ale imaginației.
2. Unele vertebrate sunt mamifere acvatice.
3. Nicio operă de artă celebră nu este ignorată de colecționari.
4. Unele animale de companie nu sunt apreciate de musafiri.
A. Construiți, atât în limbaj formal cât şi în limbaj natural, contrara propoziției 1, subcontrara
propoziției 2, subalterna propoziției 3 și supraalterna propoziției 4. 8 puncte
B. Aplicați explicit operațiile de conversiune şi obversiune, pentru a deriva conversa şi obversa
8 puncte
C. Construiți, atât în limbaj formal cât şi în limbaj natural, conversa obversei supraalternei
propoziției 2, respectiv, conversa contradictoriei propoziției 4. 6 puncte

Pagina 2 din 3

X: Dacă unele boli contagioase nu sunt viroze respiratorii, atunci unele viroze respiratorii nu
sunt boli contagioase.
Y: Dacă niciun automobil electric nu este poluant, atunci toate automobilele electrice sunt
nepoluante.

A. Fie următoarele două moduri silogistice: eao-1, aee-3.
propoziţia „Unii pictori sunt artiști renumiți”. 6 puncte
C. Fie următorul silogism: Unele persoane nedemne de încredere sunt oameni indiscreți, deoarece
unii oameni indiscreți sunt prea vorbăreți și toate persoanele prea vorbărețe sunt persoane
nedemne de încredere.
1. Termenul mediu este distribuit în premisa minoră.
2. Subiectul logic al concluziei este reprezentat de termenul „oameni indiscreți”.
4. Predicatul logic al concluziei este nedistribuit în premisă și în concluzie. 4 puncte
Școala este fabrica umanității.
1. Menţionaţi o regulă de corectitudine pe care o încalcă definiţia dată. 2 puncte
2. Precizați o altă regulă de corectitudine a definirii, diferită de regula identificată la punctul 1.
şi construiţi o definiţie care să o încalce, având ca definit termenul „școală”. 4 puncte

Pagina 3 din 3

Proba E. d)

Test 4


1-c, 2-c, 3-a, 4-d, 5-a, 6-c, 7-c, 8-d, 9-c, 10-b 10x2p= 20 puncte
B.
a-A, b-A, c-A, d-A, e-F, f-A, g-F, h-F 8x1p= 8 puncte

A. - câte 1 punct pentru construirea, în limbaj formal, a contrarei propoziției 1 (SeP), a subcontrarei
propoziției 2 (SoP), a subalternei propoziției 3 (SoP) și a supraalternei propoziției 4 (SeP)
4x1p= 4 puncte
- câte 1 punct pentru construirea, în limbaj natural, a contrarei propoziției 1, a subcontrarei
propoziției 2, a subalternei propoziției 3 și a supraalternei propoziției 4 4x1p= 4 puncte
B. - câte 1 punct pentru aplicarea explicită a operațiilor de conversiune şi obversiune, pentru a
2x2x1p= 4 puncte
2x1p= 2 puncte
2x1p= 2 puncte
propoziției 2 (~PeS/~PoS), respectiv, a conversei contradictoriei propoziției 4 (PiS)
2x1p= 2 puncte
propoziției 2, respectiv, a conversei contradictoriei propoziției 4 2x2p= 4 puncte
(X: SoP→PoS, respectiv Y: SeP→Sa~P) 2x2p= 4 puncte
două raţionamente formalizate (de exemplu, X:SoP→PoS, conversiune nevalidă, Y: SeP→Sa~P

Pagina 1 din 2

A.
MeP MaP
SaM MeS
SoP SeP 2x2p= 4 puncte
grafic: eao-1 - mod silogistic valid, aee-3 - mod silogistic nevalid 2x1p= 2 puncte
B.
C.
1-A, 2-F, 3-F, 4-A 4x1p= 4 puncte
D.
1. menţionarea oricărei reguli de corectitudine pe care o încalcă definiţia dată 2 puncte
2. - precizarea oricărei alte reguli de corectitudine a definirii, diferită de regula de la punctul 1.
2 puncte
- construirea definiţiei cerute, având ca definit termenul „școală” 2 puncte

Pagina 2 din 2

Proba E. d)
Test 5

1. Orice demonstrație se compune din:

a. teza de demonstrat, concluzia demonstrației, argumentele demonstrației
b. teza de demonstrat, relația de demonstrare, procesul de demonstrare
c. teza de demonstrat, fundamentul demonstrației, procesul de demonstrare
d. teza de demonstrat, argumentele demonstrației, premisele demonstrației
2. Raționamentul Dacă unii oameni nu sunt informați, putem spune că unii oameni sunt
neinformați este un exemplu de:
a. inducție completă
b. inducție incompletă
c. deducție mediată
d. deducție imediată
3. Se află în raport de încrucișare următorii termeni:

a. carte – carte de colorat
b. carte de matematică – carte de bucate
c. carte de filosofie – carte scrisă în limba germană
d. carte – non-carte
4. Cuantorul unei propoziții categorice poate fi:

a. afirmativ sau negativ
b. universal sau particular
c. mediat sau imediat
d. inductiv sau deductiv
5. Într-o clasificare incorectă se încalcă:

a. legea distribuirii termenilor
b. regula criteriului unic
c. regula prevenirii viciului circularității
d. regula concordanței dintre clase
6. Din punct de vedere extensional, termenul prăjitură delicioasă este:

a. absolut, concret, pozitiv, compus
b. compus, pozitiv, precis, nevid
c. nevid, general, distributiv, vag
d. nevid, singular, colectiv, precis
7. Concluzia unei inducții incomplete:

a. are un grad de generalitate egal cu cel al premiselor
b. are un grad de generalitate mai mic decât cel al premiselor
c. are un grad de generalitate mai mare decât cel al premiselor
d. are un grad de generalitate egal, mai mic sau mai mare decât cel al premiselor

Pagina 1 din 3
8. Concluzia raționamentului Dacă fiecare număr par este divizibil cu 2, atunci toate numerele
pare sunt divizibile cu 2 este:
a. certă
b. probabilă
c. amplificatoare
d. falsă
9. Seria corectă de termeni ordonați descrescător din punct de vedere extensional este:
a. profesor de logică timișorean, om, profesor de logică, profesor
b. om, profesor, profesor de logică, profesor de logică timișorean
c. profesor de logică timișorean, profesor de logică, profesor, om
d. om, profesor, profesor de logică timișorean, profesor de logică
10. Diferența dintre sofism și paralogism este dată de:

a. intenția emițătorului
b. intenția spectatorului
c. atenția spectatorului
d. intenția receptorului
20 de puncte
B. Fie termenii A, B, C, D și E astfel încât termenul D este subordonat termenului B, termenul A
se află în raport de contrarietate cu D, dar de încrucişare cu B, termenul C este subordonat
termenului A şi, în acelaşi timp, se află în raport de încrucişare cu B. E este intersectat simultan
cu A,B și C, dar în opoziție cu D.
b. Toţi B sunt D.
d. Unii A sunt B.
e. Toți D sunt A.
f. Unii A sunt C.
h. Unii D nu sunt E.
8 puncte
1. Unele personaje literare nu sunt modele de urmat în viață.
2. Toți elevii de liceu sunt interesați de examenul de bacalaureat.
3. Unele idei constructive sunt consecințe ale discuțiilor în contradictoriu.
4. Niciun politician de succes nu este o persoană timidă.
A. Construiți, atât în limbaj formal cât şi în limbaj natural, subcontrara propoziției 1, contradictoria
propoziției 2, supraalterna propoziției 3 și subalterna propoziției 4. 8 puncte
8 puncte
C. Construiți, atât în limbaj formal cât şi în limbaj natural, obversa conversei subcontrarei
propoziției 1, respectiv, obversa supraalternei propoziției 3. 6 puncte
X: Dacă toate antibioticele sunt medicamentele recomandate de medici, atunci toate
medicamentele recomandate de medici sunt antibiotice.
Y: Dacă unele activități nu sunt recomandate cardiacilor, atunci unele activități sunt
nerecomandate cardiacilor.

Pagina 2 din 3


A. Fie următoarele două moduri silogistice: aai-3, eae-4.
propoziţia Niciun om nu este nemuritor”. 6 puncte
C. Fie următorul silogism: Dacă toate animalele de pradă sunt lipsite de sensibilitate, atunci niciun
animal de pradă nu este cățel, având în vedere că niciun cățel nu este lipsit de sensibilitate.
2. Predicatul logic al concluziei nu este reprezentat de termenul „cățel”.
3. Concluzia silogismului este o propoziție universală negativă.
4. Subiectul logic al concluziei este distribuit în premisă, dar este nedistribuit în concluzie.
4 puncte
Adunarea este operația prin care nu se scad numere.
1. Menţionaţi o regulă de corectitudine pe care o încalcă definiţia dată. 2 puncte
2. Precizați o altă regulă de corectitudine a definirii, diferită de regula identificată la punctul 1.
şi construiţi o definiţie care să o încalce, având ca definit termenul „adunare”. 4 puncte

Pagina 3 din 3

Proba E. d)

Test 5


1-c, 2-d, 3-c, 4-b, 5-b, 6-c, 7-c, 8-a, 9-b, 10-a 10x2p= 20 puncte
B.
a-F, b-F, c-A, d-A, e-F, f-A, g-F, h-A 8x1p= 8 puncte

A. - câte 1 punct pentru construirea, în limbaj formal, a subcontrarei propoziției 1 (SiP), a
contradictoriei propoziției 2 (SoP), a supraalternei propoziției 3 (SaP) și a subalternei propoziției 4
(SoP) 4x1p= 4 puncte
- câte 1 punct pentru construirea, în limbaj natural, a subcontrarei propoziției 1, a contradictoriei
propoziției 2, a supraalternei propoziției 3 și a subalternei propoziției 4 4x1p= 4 puncte
2x2x1p= 4 puncte
2x1p= 2 puncte
- câte 1 punct pentru derivarea, în limbaj natural, a obversei fiecăreia dintre propozițiile 2 şi 4
2x1p= 2 puncte
C. - câte 1 punct pentru construirea, în limbaj formal, a obversei conversei subcontrarei propoziției
2 (Po~S), respectiv, a obversei supraalternei propoziției 3 (Se~P) 2x1p= 2 puncte
- câte 2 puncte pentru construirea, în limbaj natural, a obversei conversei subcontrarei
propoziției 2, respectiv, a obversei supraalternei propoziției 3 2x2p= 4 puncte
(X: SaP→PaS, respectiv Y: SoP→Si~P) 2x2p= 4 puncte
două raţionamente formalizate (de exemplu, X:SaP→PaS, conversiune nevalidă, Y: SoP→Si~P

Pagina 1 din 2

A.
MaP PeM
MaS MaS
SiP SeP 2x2p= 4 puncte
grafic: aai-3 - mod silogistic valid, eae-4 - mod silogistic nevalid 2x1p= 2 puncte
B.
C.
1-F, 2-F, 3-A, 4-F 4x1p= 4 puncte
D.
1. menţionarea oricărei reguli de corectitudine pe care o încalcă definiţia dată 2 puncte
2. - precizarea oricărei alte reguli de corectitudine a definirii, diferită de regula de la punctul 1.
2 puncte
- construirea definiţiei cerute, având ca definit termenul „adunare” 2 puncte

Pagina 2 din 2

Proba E. d)
Test 6


1. O regulă cu privire la fundamentul demonstrației precizează că:

a. argumentele trebuie să fie propoziții false
b. argumentele pot fi propoziții adevărate
c. argumentele trebuie să fie propoziții adevărate
d. argumentele pot fi propoziții probabile
2. Un argument inductiv este tare dacă concluzia lui:

a. are o mare probabilitate să fie probabilă
b. are o mare probabilitate să fie adevărată
c. are o mare probabilitate să fie falsă
d. este mai puțin generală decât premisele
3. Între termenii vară și anotimp există un raport logic de:

a. încrucișare
b. ordonare
c. contrarietate
d. identitate
4. Predicatul logic al propoziției Unii spectatori sunt greu de impresionat este:

a. greu de impresionat
b. sunt greu de impresionat
c. sunt greu
d. sunt
5. Clasificarea care încalcă regula completitudinii poate fi:

a. prea abundentă
b. prea largă
c. prea îngustă
d. prea largă și prea îngustă simultan
6. Din punct de vedere extensional, termenul argument deductiv este:

a. nevid, singular
b. colectiv, vag
c. distributiv, nevid
d. general, vid
7. Raționamentul Dacă unele boli sunt contagioase, rezultă că toate bolile sunt contagioase
este un exemplu de:
a. inducție completă
b. inducție incompletă
c. deducție imediată
d. deducție mediată

Pagina 1 din 3
8. În cazul unei inducții complete, concluzionăm că:

a. o mare parte din clasa de obiecte are o anumită proprietate
b. o mică parte din clasa de obiecte are o anumită proprietate
c. întreaga clasă de obiecte are o anumită proprietate
d. aproximativ întreaga clasă de obiecte are o anumită proprietate
9. Seria de termeni corect ordonați crescător din punct de vedere intensional este:
a. floare, plantă, trandafir, trandafir roz
b. trandafir roz, trandafir, floare, plantă
c. trandafir, trandafir roz, floare, plantă
d. plantă, floare, trandafir, trandafir roz
10. Propoziția categorică Toți urșii sunt mamifere omnivore este:

20 de puncte
B. Fie termenii A, B, C, D şi E, astfel încât B și E sunt în raport de încrucișare, C este specie a

intersecției dintre A și B, A și E sunt în raport de opoziție, iar D este în raport de încrucișare cu A
și B, dar în opoziție cu C și E.
b. Niciun B nu este D.
c. Unii C nu sunt E.
d. Toți A sunt B.
e. Toți D sunt E.
f. Unii A sunt C.
h. Toți B sunt E.
8 puncte

1. Toate cetaceele sunt animale acvatice.
2. Unii români nu sunt supraponderali.
3. Nicio caracatiță nu este animal vertebrat.
4. Unii filosofi sunt scriitori talentați.
A. Construiţi, atât în limbaj formal cât şi în limbaj natural, contrara propoziției 1, subcontrara
8 puncte
C. Construiţi, atât în limbaj formal cât şi în limbaj natural, conversa obversei contradictoriei
propoziției 4, respectiv, obversa subalternei propoziției 3. 6 puncte
X: Dacă unii artiști plastici nu sunt pictori, atunci unii pictori nu sunt artiști plastici.
Y: Dacă toți adulții sunt responsabili, atunci niciun adult nu este iresponsabil.

Pagina 2 din 3


A. Fie următoarele două moduri silogistice: aeo-1, iai-3.
propoziţia “Unele bunuri economice sunt inaccesibile unei părți a populației”. 6 puncte
C. Fie următorul silogism: Unele sporturi sunt activități ce întăresc spiritul de competiție, deoarece
toate întrecerile individuale sunt activități ce întăresc spiritul de competiție, iar unele sporturi
sunt întreceri individuale.
2. Termenul minor al silogismului este reprezentat de termenul întreceri individuale.
3. Atât termenul minor, cât și termenul major al silogismului sunt distribuiți în concluzie.
4. Premisa majoră a silogismului este o propoziție universală afirmativă.
4 puncte
Școala este instituția în care învață școlarii.
şi construiţi o definiţie care să o încalce, având ca definit termenul „școală”. 4 puncte

Pagina 3 din 3

Proba E. d)

Test 6
• Se punctează oricare alte formulări / modalităţi de rezolvare corectă a cerinţelor.


1-c, 2-b, 3-b, 4-a, 5-a, 6-c, 7-b, 8-c, 9-d, 10-d 10x2p= 20 puncte
B.
a-F, b-F, c-A, d-F, e-F, f-A, g-A, h-F 8x1p= 8 puncte

A. - câte 1 punct pentru construirea, în limbaj formal, a contrarei propoziției 1 (SeP), a subcontrarei
propoziției 2 (SiP), a subalternei propoziției 3 (SoP) și a contradictoriei propoziției 4 (SeP)
4x1p= 4 puncte
- câte 1 punct pentru construirea, în limbaj natural, a contrarei propoziției 1, a subcontrarei
propoziției 2, a subalternei propoziției 3 și a contradictoriei propoziției 4 4x1p= 4 puncte
2x2x1p= 4 puncte
2x1p= 2 puncte
- câte 1 punct pentru derivarea, în limbaj natural, a obversei fiecăreia dintre propozițiile 1 și 4
2x1p= 2 puncte
C. - câte 1 punct pentru construirea, în limbaj formal, a conversei obversei contradictoriei
propoziției 4 (~PiS), respectiv, a obversei subalternei propoziției 3 (Si~P) 2x1p= 2 puncte
- câte 2 puncte pentru construirea, în limbaj natural, a conversei obversei contradictoriei
propoziției 4, respectiv, a obversei subalternei propoziției 3 2x2p= 4 puncte
(X: SoP→PoS, respectiv Y: SaP→Se~P) 2x2p= 4 puncte
b. câte 1 punct pentru precizarea corectitudinii/incorectitudinii logice a fiecăruia dintre cele două
raţionamente formalizate (de exemplu, X: SoP→PoS, conversiune nevalidă, Y: SaP→Se~P
c. explicarea corectitudinii/incorectitudinii logice a raționamentului elevului X (de exemplu, X:

Pagina 1 din 2

A.
MaP MiP
SeM MaS
grafic: aeo-1 - mod silogistic nevalid, iai-3 - mod silogistic valid 2x1p= 2 puncte
B.
C.
1-F, 2-F, 3-F, 4-A 4x1p= 4 puncte
D.
2 puncte
- construirea definiţiei cerute, având ca definit termenul „școală” 2 puncte

Pagina 2 din 2

Proba E. d)
Test 7


1. O regulă cu privire la teza de demonstrat precizează că:

a. teza de demonstrat trebuie să fie o propoziție adevărată
b. teza de demonstrat trebuie să fie o propoziție falsă
c. teza de demonstrat este cel puțin o propoziție adevărată
d. teza de demonstrat este cel puțin o propoziție probabilă
2. O inferență deductivă este raționamentul în care:

a. premisele sunt mai puțin generale decât concluzia
b. concluzia este mai generală decât premisele
c. concluzia este la fel de generală sau mai puțin generală decât premisele
d. concluzia este mai generală decât premisele sau la fel de generală ca acestea
3. Între termenii avion și vapor, ca specii ale genului mijloc de transport, există un raport de:
a. ordonare
b. contrarietate
c. încrucișare
d. contradicție
4. Subiectul logic al propoziției Toate mamiferele terestre sunt vertebrate:

a. toate mamiferele
b. toate mamiferele terestre
c. mamiferele terestre
d. mamiferele
5. În structura clasificării regăsim:

a. elementele clasificării, clasele, relația de clasificare
b. elementele clasificării, clasele, criteriul clasificării
c. clasificat, clasificator, relația de clasificare
d. elementele clasificării, clasificator, relația de definire
6. Din punct de vedere intensional, termenul urs polar este:

a. absolut, concret
b. nevid, precis
c. abstract, simplu
d. distributiv, compus
7. Concluzia raționamentului Dacă unele păsări zboară, atunci toate păsările zboară este:
a. adevărată
b. corectă
c. certă
d. probabilă

Pagina 1 din 3
8. Clasa de obiecte la care se referă o inducție completă este:

a. vagă
b. finită
c. infinită
d. nedefinită
9. Seria de termeni corect ordonați descrescător din punct de vedere extensional este:
a. fructe, cireșe, cireșe amare
b. cireșe amare, cireșe, fructe
c. fructe, cireșe amare, cireșe
d. cireșe amare, fructe, cireșe
10. Propoziției categorice Toate pisicile sunt mamifere îi corespunde formula:

a. SiP
b. SeP
c. SoP
d. SaP
20 de puncte
B. Fie termenii A, B, C, D şi E, astfel încât A și B sunt în raport de contrarietate, C este gen

pentru A și B, E este subordonat lui D și în opoziție cu termenii A,B,C, iar D este în raport de
încrucișare cu C, fiind în opoziție cu A și B.
a. Toți C sunt A.
b. Niciun B nu este D.
d. Unii A nu sunt B.
e. Unii A sunt C.
f. Toți D sunt A.
g. Unii E sunt A.
h. Unii B nu sunt E.
8 puncte

1. Unii magistrați sunt pasionați de logică.
2. Niciun absolvent de liceu nu este lipsit de cultură generală.
3. Toate faptele ilegale sunt imorale.
4. Unii oameni nu sunt preocupați de aspectele materiale ale vieții.
A. Construiţi, atât în limbaj formal cât şi în limbaj natural, supraalterna propoziției 1, contrara
8 puncte
C. Construiţi, atât în limbaj formal cât şi în limbaj natural, obversa conversei contradictoriei
propoziției 4, respectiv, conversa supraalternei propoziției 1. 6 puncte
X: Dacă unele explicații științifice nu sunt ușor de înțeles, atunci unele explicații științifice sunt
greu de înțeles.
Y: Dacă toți fluturii sunt insecte, atunci toate insectele sunt fluturi.

Pagina 2 din 3


A. Fie următoarele două moduri silogistice: aae-2, eio-4.
propoziţia “Toți navigatorii sunt oameni curajoși”. 6 puncte
C. Fie următorul silogism: Unii oameni nu sunt sociabili, având în vedere că unii oameni sunt
melancolici, iar niciun melancolic nu este sociabil.
2. Temenul major al silogismului este reprezentat de termenul sociabil.
3. Subiectul logic al concluziei este distribuit în premisa minoră.
4. Premisa majoră a silogismului este o propoziție particulară afirmativă.
4 puncte
Ploaia este un fenomen meteorologic.
şi construiţi o definiţie care să o încalce, având ca definit termenul „ploaie”. 4 puncte

Pagina 3 din 3

Proba E. d)

Test 7


1-d, 2-c, 3-b, 4-c, 5-b, 6-a, 7-d, 8-b, 9-a, 10-d 10x2p= 20 puncte
B.
a-F, b-A, c-F, d-A, e-A, f-F, g-F, h-A 8x1p= 8 puncte

A. - câte 1 punct pentru construirea, în limbaj formal, a supraalternei propoziției 1 (SaP), a contrarei
propoziției 2 (SaP), a subalternei propoziției 3 (SiP) și a contradictoriei propoziției 4 (SaP)
4x1p= 4 puncte
- câte 1 punct pentru construirea, în limbaj natural, a supraalternei propoziției 1, a contrarei
propoziției 2, a subalternei propoziției 3 și a contradictoriei propoziției 4 4x1p= 4 puncte
2x2x1p= 4 puncte
2x1p= 2 puncte
2x1p= 2 puncte
C. - câte 1 punct pentru construirea, în limbaj formal, a obversei conversei contradictoriei
propoziției 4 (Po~S), respectiv, a conversei supraalternei propoziției 1 (PiS) 2x1p= 2 puncte
- câte 2 puncte pentru construirea, în limbaj natural, a obversei conversei contradictoriei
propoziției 4, respectiv, a conversei supraalternei propoziției 1 2x2p= 4 puncte
(X: SoP→Si~P, respectiv Y: SaP→PaS) 2x2p= 4 puncte
raţionamente formalizate (de exemplu, X: SoP→Si~P, obversiune validă, Y: SaP→PaS,
c. explicarea corectitudinii/incorectitudinii logice a raționamentului elevului Y (de exemplu, Y:

Pagina 1 din 2

A.
PaM PeM
SaM MiS
SeP SoP 2x2p= 4 puncte
grafic: aae-2 - mod silogistic nevalid, eio-4 - mod silogistic valid 2x1p= 2 puncte
B.
C.
1-F, 2-A, 3-F, 4-F 4x1p= 4 puncte
D.
2 puncte
- construirea definiţiei cerute, având ca definit termenul „ploaie” 2 puncte

Pagina 2 din 2

Proba E. d)
Test 8


1. În cazul unei demonstrații corecte, teza de demonstrat nu poate fi o propoziție:

a. probabilă
b. infirmată
c. adevărată
d. cel puțin probabilă
2. Raționamentul Niciun om nu este perfect, deci nicio ființă perfectă nu este om este:
a. deductiv imediat
b. deductiv mediat
c. inductiv complet
d. inductiv incomplet
3. Se stabilește un raport logic de ordonare între termenii:

a. mamifer și animal acvatic
b. pește și delfin
c. pește și mamifer
d. delfin și mamifer
4. Cuantorul propoziției Nicio persoană pasionată de logică nu este incoerentă în gândire este:
a. nicio persoană
b. nicio
c. nicio persoană pasionată
d. nicio persoană pasionată de logică
5. Rezultatul operației logice de clasificare îl reprezintă:

a. elementele clasificării
b. criteriul
c. clasele
d. fundamentul clasificării
6. Termenul cerc pătrat este:

a. logic vid
b. factual vid
c. nevid
d. empiric vid
7. În cazul inducției incomplete, concluzia:

a. este mai puțin generală decât premisele din care a fost obținută
b. are același grad de generalitate ca premisele
c. este întotdeauna certă/sigură
d. este mai generală decât premisele din care a fost obținută

Pagina 1 din 3
8. Inducția completă presupune existența unei clase de obiecte:

a. infinită
b. vastă
c. finită
d. amplificatoare
9. Dintre termenii elev, vertebrat, mamifer, om, cea mai mare intensiune o are termenul:
a. vertebrat
b. elev
c. om
d. mamifer
10. Într-un silogism în care termenul mediu are înțeles diferit în cele două premise, se produce
eroarea logică numită:
a. amfibolie
b. diviziune
c. echivocație
d. compoziție
20 de puncte
B. Fie termenii A, B, C, D şi E, astfel încât termenul A se află în raport de contrarietate cu

termenul E, ambii fiind specii ale termenului B; termenul C este subordonat termenului A;
termenul D se află în raport de încrucișare atât cu termenul A, cât și cu termenul B, dar în raport
de opoziție cu termenii C și E.
a. Unii B sunt A.
b. Toți C sunt A.
c. Unii D sunt C.
d. Niciun E nu este A.
e. Unii C nu sunt B.
f. Niciun A nu este D.
g. Unii B nu sunt E.
h. Toți A sunt C.
8 puncte

1. Nicio intenție bună nu este suficientă pentru a realiza ceva.
2. Unele critici venite din partea celor dragi sunt constructive.
3. Unele zvonuri nu sunt adevărate.
4. Toate activitățile extrașcolare sunt plăcute elevilor.
A. Construiţi, atât în limbaj formal cât şi în limbaj natural, contrara propoziției 1, contradictoria
propoziției 2, subcontrara propoziției 3 și subalterna propoziției 4. 8 puncte
8 puncte
C. Construiţi, atât în limbaj formal cât şi în limbaj natural, obversa conversei supraalternei
propoziției 3, respectiv, conversa subalternei propoziției 4. 6 puncte

Pagina 2 din 3

X: Dacă unele produse de calitate nu sunt scumpe, atunci niciun produs scump nu este de
calitate.
Y: Din faptul că toți tinerii sunt interesați de propriul viitor, putem deduce că niciun tânăr nu este
neinteresat de propriul viitor.

A. Fie următoarele două moduri silogistice: eae-1, aoo-3.
propoziţia “Unii olimpici la logică sunt elevi care oferă soluții originale la subiecte”. 6 puncte
C. Fie următorul silogism: Unele discipline școlare nu sunt îndrăgite de elevi, deoarece unele
discipline școlare nu sunt predate prin intermediul metodelor activ-participative, iar toate
disciplinele îndrăgite de elevi sunt predate prin intermediul metodelor activ-participative.
1. Termenul mediu este distribuit doar în premisa minoră.
2. Subiectul logic al concluziei este reprezentat de termenul unele discipline școlare.
3. Concluzia silogismului este o propoziție particulară negativă.
4. Termenul major este distribuit în concluzie, dar nedistribuit în premisă.
4 puncte
Reclama este sufletul comerțului.
şi construiţi o definiţie care să o încalce, având ca definit termenul „reclamă”. 4 puncte

Pagina 3 din 3

Proba E. d)

Test 8


1-b, 2-a, 3-d, 4-b, 5-c, 6-a, 7-d, 8-c, 9-b, 10-c 10x2p= 20 puncte
B.
a-A, b-A, c-F, d-A, e-F, f-F, g-A, h-F 8x1p= 8 puncte

A. - câte 1 punct pentru construirea, în limbaj formal, a contrarei propoziției 1 (SaP), a contradictoriei
propoziției 2 (SeP), a subcontrarei propoziției 3 (SiP) și a subalternei propoziției 4 (SiP)
4x1p= 4 puncte
- câte 1 punct pentru construirea, în limbaj natural, a contrarei propoziției 1, a contradictoriei
propoziției 2, a subcontrarei propoziției 3 și a subalternei propoziției 4 4x1p= 4 puncte
2x2x1p= 4 puncte
2x1p= 2 puncte
- câte 1 punct pentru derivarea, în limbaj natural, a obversei fiecăreia dintre propoziţiile 1 și 2
2x1p= 2 puncte
C. - câte 1 punct pentru construirea, în limbaj formal, a obversei conversei supraalternei
propoziției 3 (Pa~S), respectiv, a conversei subalternei propoziției 4 (PiS) 2x1p= 2 puncte
- câte 2 puncte pentru construirea, în limbaj natural, a obversei conversei supraalternei
propoziției 3, respectiv, a conversei subalternei propoziției 4 2x2p= 4 puncte
(X: SoP→PeS, respectiv Y: SaP→Se~P) 2x2p= 4 puncte
raţionamente formalizate (de exemplu, X: SoP→PeS, conversiune nevalidă, Y: SaP→Se~P
c. explicarea corectitudinii/incorectitudinii logice a raționamentului elevului X (de exemplu, X:
SoP→PeS conversiune nevalidă, se încalcă legea distribuirii termenilor, termenul S apare distribuit

Pagina 1 din 2

A.
MeP MaP
SaM MoS
SeP SoP 2x2p= 4 puncte
grafic: eae-1 - mod silogistic valid, aoo-3 - mod silogistic nevalid 2x1p= 2 puncte
B.
C.
1-A, 2-F, 3-A, 4-F 4x1p= 4 puncte
D.
2 puncte
- construirea definiţiei cerute, având ca definit termenul „reclamă” 2 puncte

Pagina 2 din 2

Proba E. d)
Test 9


1. În cazul unei demonstrații corecte, argumentele/premisele ce formează fundamentul
demonstrației trebuie să reprezinte pentru teza de demonstrat un temei:
a. doar necesar
b. probabil
c. suficient
d. nici necesar, nici suficient
2. Raționamentul Toți oamenii sunt muritori, iar Aristotel este om; prin urmare, Aristotel este
muritor este:
a. inductiv complet
c. deductiv imediat
d. deductiv mediat
3. Termenii carte și carte de povești se află în raport de:

a. ordonare
b. contrarietate
c. încrucișare
d. identitate
4. Cuantorul propoziției Unii turiști nu sunt pretențioși este:

a. unii turiști
b. nu sunt
c. nu sunt pretențioși
d. unii
5. Clasificarea animalelor, în funcție de prezența/absența coloanei vertebrale, în vertebrate și

nevertebrate:
a. este incompletă
b. este corectă
c. este prea abundentă
d. încalcă regula raportului de opoziție între clase
6. Este distributiv termenul:

a. clasă de elevi
b. pădure
c. copac
d. echipă de fotbal
7. În cazul inducției incomplete, premisele:

a. sunt mai puțin generale decât concluzia
b. au același grad de generalitate ca și concluzia
c. sunt mai generale decât concluzia

Pagina 1 din 3
d. reprezintă un temei suficient pentru concluzie
8. Concluzia unei inducții complete este:

a. probabilă
b. certă/sigură
c. validă
d. amplificatoare
9. Dintre termenii floare, trandafir, trandafir alb, plantă, cea mai mică extensiune o are termenul:
a. plantă
b. floare
c. trandafir
d. trandafir alb
10. Argumentul relativ la ignoranță/apelul la ignoranță este o eroare din categoria sofismelor:
a. de limbaj
b. de relevanță
c. circularității
d. dovezilor insuficiente
20 de puncte
B. Fie termenii A, B, C, D şi E, astfel încât termenul E este specie a termenului A, iar termenul B
este gen pentru termenul A; termenul D este subordonat termenului B, dar se află în raport de
încrucișare cu termenii A și E; termenul C este în raport de încrucișare cu termenul B, însă în
raport de opoziție cu ceilalți trei termeni.
a. Toți A sunt E.
b. Unii C nu sunt B.
c. Niciun A nu este C.
d. Unii D sunt C.
e. Unii E nu sunt D.
f. Niciun B nu este A.
g. Unii C sunt E.
h. Toți D sunt B.
8 puncte

1. Unii scriitori nu sunt apreciați în timpul vieții lor.
2. Toate cărțile de dezvoltare personală sunt interesante pentru tineri.
3. Unele obiecte din casă sunt cu valoare sentimentală.
4. Niciun bun orator nu este emotiv.
A. Construiţi, atât în limbaj formal cât şi în limbaj natural, subcontrara propoziției 1, subalterna
propoziției 2, contradictoria propoziției 3 și contrara propoziției 4. 8 puncte
8 puncte
C. Construiţi, atât în limbaj formal cât şi în limbaj natural, conversa obversei subalternei propoziției
4, respectiv, conversa supraalternei propoziției 1. 6 puncte

Pagina 2 din 3

X: Unele discuții cu colegii de clasă nu sunt interesante; prin urmare, unele discuții cu colegii de
clasă sunt neinteresante.
Y: Dacă unii profesori sunt iubitori de muzică clasică, atunci toți iubitorii de muzică clasică sunt
profesori.

A. Fie următoarele două moduri silogistice: oao-2, eio-4.
propoziţia “Unele gesturi frumoase sunt făcute din inimă”. 6 puncte
C. Fie următorul silogism: Toate alimentele bio sunt produse sănătoase; așadar, unele produse
sănătoase sunt comercializate în magazinele din țară, dat fiind că unele alimente bio sunt
comercializate în magazinele din țară.
2. Subiectul logic al concluziei este reprezentat de termenul produse sănătoase.
4. Termenul major este nedistribuit, atât în concluzie cât și în premisă.
4 puncte
Răbdarea este puterea omului de a suporta multe greutăți.
şi construiţi o definiţie care să o încalce, având ca definit termenul „răbdare”. 4 puncte

Pagina 3 din 3

Proba E. d)

Test 9


1-c, 2-d, 3-a, 4-d, 5-b, 6-c, 7-a, 8-b, 9-d, 10-b 10x2p= 20 puncte
B.
a-F, b-A, c-A, d-F, e-A, f-F, g-F, h-A 8x1p= 8 puncte

A. - câte 1 punct pentru construirea, în limbaj formal, a subcontrarei propoziției 1 (SiP), a subalternei
propoziției 2 (SiP), a contradictoriei propoziției 3 (SeP) și a contrarei propoziției 4 (SaP)
4x1p= 4 puncte
- câte 1 punct pentru construirea, în limbaj natural, a subcontrarei propoziției 1, a subalternei
propoziției 2, a contradictoriei propoziției 3 și a contrarei propoziției 4 4x1p= 4 puncte
2x2x1p= 4 puncte
2x1p= 2 puncte
- câte 1 punct pentru derivarea, în limbaj natural, a obversei fiecăreia dintre propoziţiile 2 și 3
2x1p= 2 puncte
C. - câte 1 punct pentru construirea, în limbaj formal, a conversei obversei subalternei propoziției
4 (~P i S), respectiv, a conversei supraalternei propoziției 1 (PeS) 2x1p= 2 puncte
- câte 2 puncte pentru construirea, în limbaj natural, a conversei obversei subalternei
propoziției 4, respectiv, a conversei supraalternei propoziției 1 2x2p= 4 puncte
(X: SoP→Si~P, respectiv Y: SiP→PaS) 2x2p= 4 puncte
raţionamente formalizate (de exemplu, X: SoP→Si~P, obversiune validă, Y: SiP→PaS
SiP→PaS conversiune nevalidă, se încalcă legea distribuirii termenilor, termenul P apare distribuit

Pagina 1 din 2

A.
PoM PeM
SaM MiS
SoP SoP 2x2p= 4 puncte
grafic: oao-2 - mod silogistic nevalid, eio-4 - mod silogistic valid 2x1p= 2 puncte
B.
C.
1-F, 2-A, 3-F, 4-A 4x1p= 4 puncte
D.
2 puncte
- construirea definiţiei cerute, având ca definit termenul „răbdare” 2 puncte

Pagina 2 din 2

Proba E. d)
Test 10


1. Într-o demonstrație, teza de demonstrat este:

a. un ansamblu de premise din care urmează să conchidem teza
b. o propoziție concretă pe care o propunem și pe care urmează să o argumentăm
c. raționamentul prin care deducem teza din premise
d. ansamblul de raționamente prin care deducem teza din premise
2. Raționamentul Unele argumente deductive sunt silogisme, deoarece toate silogismele sunt
argumente deductive este:
a. un silogism
b. o conversiune simplă
c. o conversiune prin accident
d. o obversiune
3. Termenii elevi de liceu teoretic și elevi de clasa a IX-a se află în raport de:
a. încrucișare
b. contrarietate
c. contradicție
d. ordonare
4. Subiectul logic al propoziției Satelitul natural al Terrei este Luna este:

a. Luna
b. satelitul
c. satelitul natural
d. satelitul natural al Terrei
5. Una din regulile de corectitudine ale operației logice de clasificare este:

a. regula celor trei criterii
b. regula criteriului dual
c. regula criteriului unic
d. regula absenței oricărui criteriu
6. Termenul echipă de fotbal este, din punct de vedere extensional:

a. nevid, general, distributiv, imprecis
b. nevid, general, colectiv, precis
c. vid, singular, colectiv, precis
d. vid, singular, distributiv, imprecis
7. Un exemplu de inducție incompletă este următorul raționament:

a. Dacă unele inferențe deductive sunt valide, atunci unele inferențe deductive nu sunt valide
b. Dacă toate inferențele deductive sunt valide, atunci unele inferențe valide sunt deductive
c. Dacă toate inferențele deductive sunt valide, atunci unele inferențe deductive sunt valide
d. Dacă unele inferențe deductive sunt valide, atunci toate inferențele deductive sunt valide

Pagina 1 din 3
8. Un exemplu de inducție completă este următorul raționament:

a. Dacă unii elevi din clasa a XII-a A învață, atunci toți elevii din clasa a XII-a A învață
b. Dacă unii elevi din clasa a XII-a A învață, atunci unii elevi din clasa a XII-a A nu învață
c. Dacă fiecare elev din clasa a XII-a A învață, atunci toți elevii din clasa a XII-a A învață
d. Dacă toți elevii din clasa a XII-a A învață, atunci unii elevi care învață sunt din clasa a XII-a A
9. Dacă termenului manual i se adaugă proprietatea de logică, atunci:

a. intensiunea crește, extensiunea scade
b. intensiunea scade, extensiunea crește
c. intensiunea crește, extensiunea crește
d. intensiunea scade, extensiunea scade
10. Propoziția Niciun silogism nu este raționament nedeductiv este

20 de puncte
B. Fie termenii A, B, C, D şi E astfel încât termenul A se află în raport de încrucișare cu termenul

B, termenul C este subordonat atât termenului A, cât și termenului B. Termenul D se află în
raport de încrucișare cu termenii A, B și C. Termenul E este specie a termenului D și se află în
raport de opoziție cu termenul C, dar în raport de încrucișare cu termenii A și B, astfel încât
termenii A, B și E au câteva elemente în comun.
a. Toți A sunt C.
b. Toţi C sunt E.
c. Unii D sunt A.
d. Unii E sunt C.
e. Niciun E nu este C.
f. Toți E sunt D.
g. Toți B sunt C.
h. Unii A nu sunt B.
8 puncte

1. Toate fructele sunt bogate în vitamine.
2. Unii șerpi sunt veninoși.
3. Niciun număr divizibil cu 4 nu este număr prim.
4. Unii oameni nu sunt blonzi.
A. Construiți, atât în limbaj formal cât şi în limbaj natural, subalterna propoziției 1, subcontrara
propoziției 2, contrara propoziției 3 și supraalterna propoziției 4. 8 puncte
corecte ale fiecăreia dintre propozițiile 1 și 3, atât în limbaj formal, cât și în limbaj natural.
8 puncte
C. Construiți, atât în limbaj formal cât și în limbaj natural, conversa obversei supraalternei
propoziției 2, respectiv, conversa subcontrarei propoziției 4. 6 puncte

Pagina 2 din 3

X: Dacă unele erori de argumentare sunt erori formale, atunci unele erori de argumentare nu
sunt erori neformale.
Y: Dacă unele propoziții adevărate nu sunt propoziții științifice, atunci unele propoziții științifice
nu sunt propoziții adevărate.

A. Fie următoarele două moduri silogistice: eao-3, iai-4.
propoziţia „Nicio felină nu este animal erbivor“. 6 puncte
C. Fie următorul silogism: Toți peștii sunt animale acvatice, deci unele animale acvatice sunt
păstrăvi, deoarece unii pești sunt păstrăvi.
1. Termenul mediu este distribuit în premisa minoră și nedistribuit în premisa majoră.
3. Predicatul logic al concluziei este reprezentat de termenul animale acvatice.
4. Subiectul logic al concluziei este nedistribuit în premisă, dar este distribuit în concluzie.
4 puncte
Cercul nu este nici pătrat, nici triunghi.
şi construiţi o definiţie care să o încalce, având ca definit termenul „pătrat“. 4 puncte

Pagina 3 din 3

Proba E. d)

Test 10


1-b, 2-c, 3-a, 4-d, 5-c, 6-b, 7-d, 8-c, 9-a, 10-b 10x2p= 20 puncte
B.
a-F, b-F, c-A, d-F, e-A, f-A, g-F, h-A 8x1p= 8 puncte

A. - câte 1 punct pentru construirea, în limbaj formal, a subalternei propoziției 1 (SiP), a subcontrarei
propoziției 2 (SoP), a contrarei propoziției 3 (SaP) și a supraalternei propoziției 4 (SeP)
4x1p= 4 puncte
- câte 1 punct pentru construirea, în limbaj natural, a subalternei propoziției 1, a subcontrarei
propoziției 2, a contrarei propoziției 3 și a supraalternei propoziției 4 4x1p= 4 puncte
2x2x1p= 4 puncte
2x1p= 2 puncte
2x1p= 2 puncte
propoziției 2 (~PeS), respectiv, a conversei subcontrarei propoziției 4 (PiS) 2x1p= 2 puncte
propoziției 2, respectiv, a conversei subcontrarei propoziției 4 2x2p= 4 puncte
(X: SiP So~P, respectiv Y: SoP PoS) 2x2p= 4 puncte
raţionamente formalizate (de exemplu, X: SiP So~P, obversiune validă, Y: SoP PoS
SoP PoS conversiune nevalidă, se încalcă legea distribuirii termenilor, termenul S apare
distribuit în concluzie, dar nu este distribuit în premisă) 2 puncte

Pagina 1 din 2

A.
MeP PiM
MaS MaS
grafic: eao-3 - mod silogistic valid, iai-4 - mod silogistic valid 2x1p= 2 puncte
B.
C.
1-A, 2-F, 3-F, 4-F 4x1p= 4 puncte
D.
2 puncte
- construirea definiţiei cerute, având ca definit termenul „pătrat” 2 puncte

Pagina 2 din 2

Ghid Logica BAC2020

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Ghid Logica BAC2020

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

MINISTERUL EDUCAȚIEI ȘI CERCETĂRII

INSPECTORATUL ȘCOLAR JUDEȚEAN CĂLĂRAȘI

1. Programa examenului de bacalaureat 2020 ________________3

În cadrul examenului de Bacalaureat 2020, disciplina Logică, argumentare şi comunicare are

II. COMPETENŢE DE EVALUAT

• Utilizarea adecvată a conceptelor, operaţiilor şi instrumentelor specifice logicii în

I. Societate, comunicare şi argumentare

▪ Argumentarea şi structura argumentării; analiza logică a argumentelor

II. Tipuri de argumentare

• A. Deductivă: argumente/raţionamente imediate cu propoziţii categorice (conversiunea

III. Societate, comunicare şi argumentare corectă

• A. Evaluarea argumentelor (validitatea argumentelor); erori de argumentare

NOTĂ: Programa de examen este realizată în conformitate cu prevederile programelor şcolare

I. Societate, comunicare şi argumentare

▪ Argumentarea şi structura argumentării; analiza logică a argumentelor

Absolut (cal) Relativ (calul vecinului) – presupune o relație

b) Din punct de vedere al extensiunii (elementelor din realitate)

Vizi (pătrat rotund, Zâna măseluță) Nevizi (cal, praștie)

Termenii care desemneaza elemente comune in realitate (care au extensiuni

Există trei raporturi de concordanță

2. Ordonare (când extensiunea unui termen este cuprinsa cu totul in extensiunea

3. Incrucișare (când extensiunile au elemente comune, dar și necomune)

Termenii care nu au elemente comune în extensiunile lor se afla in reporturi de

Imoral ~Cal / Cal

B. Propoziţii: caracterizare generală (definire, structură); tipuri de propoziţii

Universal – toti/toate/niciun Afirmativă: este

Particular – unii, unele

3. Tipurile propozițiilor categorice iau naștere din combinarea cuantorilor și copulelor

SaP Contrarietate SeP

SiP Subcontrarietate SoP

Cercurile semnifică extensiunile termenilor

Se hașurează zonele în care se pot găsi

Metoda diagramelor Venn - concepută de către matematicianul, filosoful și logicianul

SaP – Toți S sunt P. SeP – Toți S nu sunt P. Niciun S nu este P.

SiP – Unii S sunt P. SoP – Unii S nu sunt P.

Cercurile semnifică extensiunile termenilor. Se hașurează zonele vide (fără elemente). Se

DEFINIREA (pentru rezolvarea cerințelor de la Subiectul I-A, Subiectul III-D)

CLASIFICAREA (pentru rezolvarea cerințelor de la Subiectul I-A)

II. Tipuri de argumentare

• A. Deductivă: argumente/raţionamente imediate cu propoziţii categorice (conversiunea

În cazul obversiunilor, poziția termenilor nu se schimbă, nu se schimbă nici cantitatea (universalele

Cele patru obversiuni

S si P se pot inlocui cu orice termeni. Dacă premisa va fi adevărată, concluzia va fi cu necesitate

Premisa: Toți elevii sunt inteligenți. (SaP)

Premisa: Unele prune sunt coapte.(SiP)

Concluzia: Unele coapte nu sunt non-prune. (Po~S)

+SaP- -c-> -PiS- (Exprimare în limbaj formal cu distribuirea termenilor)

-SoP+ -> -PoS+ (Exprimare în limbaj formal cu distribuirea termenilor)

2. Silogismul (pentru rezolvarea cerințelor de la Subiectul I-A, Subiectul III-A, B, C)

a. Definitie: Silogismul este un raționament deductiv mediat (are două premise,

PaM – Toți elevii sunt ființe raționale.

1. Cele 8 legi generale ale silogismului (pentru rezolvarea cerințelor de la

Modul eio-3 se verifică astfel

Pasul 1. Se reprezinta schema de inferență, se stabilește distribuirea termenilor, se menționează

L1  exista 3 termeni si fiecare apare de două ori L5  nu se încalcă legea

L2  M este distribuit în prima premisă L6  concluzia urmează premisa negativă

L3  P este distribuit în concluzie, dar și în premisă L7  premisa majoră este universală

L4  premisa minoră este afirmativă L8  concluzia urmează premisa particulară

2. Metoda diagramelor Venn (a se vedea sectiunea cu reprezentări Venn de mai

3. Demonstrația (pentru rezolvarea cerințelor de la Subiectul I-A)

Regulile unei demonstratii corecte:

• B. Nedeductivă: inducţia completă; inducţia incompletă (pentru rezolvarea cerințelor de

Caracteristicile argumentelor inductive: