Informatii relevante:

1. Este al şapte-lea din cei 11 copii ai căminarului Gheorge Eminovici, provenit dintr-o familie de
ţărani români din nordul Moldovei şi al Ralucăi Eminovici
5. A vrut să se călugărească 
Eminescu i-a cerut lui Maiorescu, pe 23 iunie 1883, să intre la o mănăstire din Bucureşti şi să fie
acceptat în rândurile călugărilor. La ce mănăstire și-ar fi dorit să ajungă, nu știe nimeni însă.

6. Citea cu voce tare

Eminescu citea cu glas tare ceea ce îi plăcea, mai ales poeziile. Când scria, se plimba prin
cameră, declama, bătea cu pumnul în masă, făcea gălăgie şi se lua la harţă cu toată lumea
care îl întrerupea.
7. Se încuia în cameră, zile şi nopţi întregi, ca să citească În zilele şi nopţile în care Eminescu
se încuia în cameră pentru a citi, nimeni nu putea să-i tulbure liniştea. Uita noţiunea timpului şi
mai ales a lucrurilor gospodăreşti. Nu acorda atenţie nevoilor personale şi aceasta a fost, în
opinia lui Slavici, cel mai mare păcat al geniului distrus timpuriu.

8. Salutul lui Eminescu: „Trăiască naţia!” Printre lucrurile mai puţin cunoscute despre Eminescu
se numără şi formula sa originală de salut, dar şi modul cum ştia să le răspundă prietenilor. Cu
oricine se întâlnea, Eminescu îl saluta cu „Trăiască naţia!”

9. „Eminescu avea o voce blândă, calină şi un zâmbet liniştitor, molipsitor. Asta o spun toţi cei
care l-au cunoscut. În ciuda tonului de revoltă din poezia sa, era un om foarte blând, care
degaja multă căldură în jurul lui. Avea o voce de aur”, spunea Istoricul botoşănean Gheorghe
Median
10. ii placea sa fumeze=Fuma enorm. De fapt, atunci când vorbea, fuma ţigară după ţigară şi
bea cafele”, precizează Median.

Apariţia ,,Scrisorilor” constituie un moment de cotitură revelatoare în creaţia poetică

eminesciană. Ele aparţin acestei perioade de maturitate artistică deplină a poetului,
când geniul său creator evoluează vertiginos către ,,Luceafăr”.

,,Scrisorile” eminesciene I, II, III, IV, V) sunt epistole literare cu un puternic caracter
satiric, ce continuă drumul deschis în literatura noastră în veacul trecut de către Grigore
Alexandrescu şi Costache Negruzzi. Primele patru ,,Scrisori” sunt publicate între 1 februarie şi 1
septembrie 1881 în ,,Convorbiri litereare”, iar ultima, fragmentar în 1886 şi integral în 1890.
,Scrisoarea I” abordează, în cadrul mai larg al relaţiei omului de geniu cu timpul şi
societatea umană, teoria naşterii, evoluţiei şi a unei stingeri previzibile a sistemului cosmic.
Din perspectiva evidenţierii miturilor, ,,Scrisoarea I” constiuie valorificarea artistică
strălucită a primelor trei mituri fundamentale (mitul naşterii şi stingerii universului,
mitul istoriei, fundamentat pe opoziţia bine-rău, mitul magului).
 Scisoarea II” pune în lumină concepţia lui Eminescu despre menirea în lume a poeziei şi
a poetului

,,Scrisoarea III” concretizează, mai mult decât celelalte creaţii, revolta poetului faţă de
politicienii vremii sale, care trădaseră cu totul idealurile revoluţiei paşoptiste, degenerând într-un
liberalism mercantil şi demagogic

,,Scrisoarea IV” şi ,,Scrisoarea V (Dalila)”, izvorâte din aspiraţia neistovită a poetului

către o iubire ideală, satirizează şi deplâng înjosirea sentimentului de iubire, lipsa de sinceritate
în manifestarea acestui sentiment nobil, pe care femeia superficială şi frivolă îl degradează

1. poezia scrisa intre 1866-1870

-este dominant modelul poeziei pasoptiste
-modelul propriu nu este inca dezvoltat
-creatia are la baza influentele scriitorilor ca Dimitrie Bolintineanu, Ion Heliade-Radulescu,
Vasile Alecsandri.
-14 poezii antume (odele ‘La mormantul lui Aron Pumnul’, ‘La Heliade’, ‘La Moartea Principelui
Ştirbey’, ‘La moartea lui Neamtu’, etc)
-la nivel stilistic, se remarca ‘Ce-ti doresc eu tie, dulce Romanie’, marcata de un stil retoric.

2. 1870-1876
-epoca ieseana
-poezia care deschide aceasta etapa – ‘Venere si Madona’
-o etapa a romantismului inalt
-structura antitetica a poemelor, acumulari retorice in toate compartimentele stilului
-sunt folosite interogatii, exclamatii retorice, multe mijloace si procedee romantice
-se observa un romantism tumultuos, patetic, cu multe epitete folosite
-poeme foarte ample (‘Calin’, ‘Fat-Frumos din tei’, ‘Memento Mori’, etc)
-intalnim, ca teme, iubirea si natura

3. 1876-1883
-o noua etapa – reclasicizarea expresiei poetice intr-o viziune proprie
-majoritatea poeziilor au o forma in care s-a renuntat la figurile de stil, in special la epitet in
favoarea metaforei, creandu-se asocieri inedite de termeni
-perioada in care Eminescu a cultivat poezia cu forma fixa sau forme complexe de versificatie:
sonetele, glosa, oda in metrul antic.
-genialitatea este abordata ca tema