Temă

2. „...La Neculce se descoperă o tehnică încheiată a portretului în care intră câteva note tipice: o însuşire sau
o anomalie fizică, starea intelectului, predispoziţia etică; o însuşire sau o scădere morală, un tic, o manie, un
obicei, totul dozat , ritmat şi rotit în jurul unei virtuţi sau diformităţi substanţiale. Portretul niculcian stă la mijloc
între caricatură şi tablou.”

3. Dimitire Cantemir (n. 26 octombrie 1673, m. 21 august 1723)

 carturar umanist si domn al Moldovei (prima oara in martie-aprilie 1693=26 de zile; a doua oara in noiembrie
1710-1711);

 va incheia in mod secret, in aprilie 1711, un tratat de prietenie si alianta militara cu Petru cel Mare, tarul
Rusiei, in speranta eliberarii tarii de sub dominatia otomana;

 scrie pentru Academia de stiinte din Berlin doua opere in limba latina: Descriptio Moldaviae(1716, constituie
intaia monografie geografica romaneasca, aducand pretioase informatii privitoare la religie si obiceiuri) si
Incrementa atque decrementa Aulae Othomanicae (Istoria cresterii si descresterii Imperiului Otoman,
reprezinta una dintre primele lucrari istorice despre Imperiul otoman, fiind tradusa in engleza, franceza si in
germana.

 este numit senator intim al lui Petru I, apoi senator imperial; duce o viata de curtean devotat, ajutandla
opera de ridicare a Rusiei;

 moare bolnav de diabet

Opere: Divanul sau galceava inteleptului cu lumea sau giudetul sufletului cu trupul (Iasi, 1698, considerat
intaiul eseu filozofic din literatura noastra)

Istoria ieroglifica sau lupta dintre inorog si corb (scrisa in romaneste intre anii 1704-1705, un valoros
roman alegoric istoric si social, inspirat de vrajba dintre cele doua familii domnitoare, Brancovenii si
Cantimerestii)

Hronicul vechimii romano-moldo-vlahilor (redactat pe la 1717, in care incearca sa lamureasca

problema originii latine a poporului roman.)

4. CUVANTUL FANARIOT -,, FANAR” cartier din Constantinopol de unde au fost alesi domni de la a doua
jumtate a sec. XVIII din randul functionarilor otomani , numiti dragomani.

Se consideră că epoca fanariotă, în Moldova, începe în anul 1711, iar în Ţara Românească, în anul
1716.

Cauze: in ce priveşte cauzele instaurării acestui regim, de asemenea, s-au dat explicaţii diferite. Unii
istorici au afirmat că principala cauză a introducerii acestui regim de către otomani a fost neîncrederea în
domnii locali, în boierimea locală, care se ridica la luptă pentru înlăturarea suzeranităţii otomane. Alţii au
afirmat că principala cauză a constat în faptul că datorită condiţiilor vitrege, boierimea locală s-a ruinat şi,
ducând lipsă de bani, ea nu mai putea participa la lupta din Istanbul pentru scaunul domnesc, care era din ce
în ce mai scump.
 Consecinte: instabilitate politica din cauza deselor schimbari de domnie, ocupatii militare, jafuri,
distrugeri, pierderi teritoriale, grecizarea populatiei, reducerea autonomiei, cresterea obigatiilor materiale fata
de poarte