MINISTEUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII, TINERETULUI ŞI SPORTULUI

INSPECTORATUL ŞCOLAR AL JUDEŢULUI PRAHOVA

COLEGIUL NAŢIONAL „JEAN MONNET”, PLOIEŞTI

OLIMPIADA NAŢIONALĂ DE ŞTIINŢE SOCIO-UMANE

ETAPA NAȚIONALĂ
PLOIEȘTI, 17-21 APRILIE 2011
DISCIPLINA LOGICĂ, ARGUMENTARE ȘI COMUNICARE

Citiţi cu atenţie textul fiecărui subiect. În cazul utilizării de simboluri pentru termeni sau
propoziţii, se va specifica termenul, respectiv propoziţia corespunzătoare fiecărui simbol acceptat
în logică. În măsura în care vor fi utilizate alte simboluri decât cele prezente în manualele de logică,
precizaţi semnificaţia lor.
Răspunsurile vor fi redactate clar, citeţ şi fără ştersături, pe cât posibil în ordinea
subiectelor, cu menţionarea numărului de ordine al subiectului, fără a mai transcrie textul acestuia.

Subiectul I – 20 puncte
Elevii clasei a IX-a de la Liceul X, după rezultatele la învăţătură, se împart în trei categorii: elevi
cu medii peste 9; elevi cu medii între 8-9; elevi cu medii sub 8. Ei au diferite preferinţe faţă de
disciplinele de învăţământ. Cei pasionați de limba română au medii între 8-10. Cei buni la matematică
au numai medii peste 9, iar unii dintre ei sunt pasionați de limba română, însă toţi sunt buni şi la fizică.
Niciunul dintre cei care sunt buni la fizică nu are medii între 8-9, însă câţiva au medii sub 8. Toţi cei care
se pricep la logică sunt buni la matematică, iar unul dintre ei este pasionat și de limba română. În plus,
toţi elevii de la Liceul X sunt pasionaţi de informatică.
1). Identificaţi termenii prezenţi în textul de mai sus;
2). Reprezentaţi cu ajutorul diagramelor Euler, în cadrul unei singure figuri grafice, raporturile dintre
termenii identificaţi;
3). În baza reprezentării realizate:
(a) Construiţi în limbaj formal un sorit aristotelic (analitic), pornind de la raporturile dintre următorii termeni:
 „elevi care se pricep la  „elevi buni la fizică“
logică“  „elevi cu medii între 8-9“
 „elevi buni la matematică“
Reprezentaţi soritul aristotelic printr-o diagramă Euler.
(b) Construiţi în limbaj formal un sorit goclenian (sintetic), pornind de la raporturile dintre următorii termeni:
 „elevi care se pricep la  „elevii clasei a IX-a“
logică“  „elevii Liceului X
 „elevi buni la matematică“ pasionaţi de informatică“
 „elevi buni la fizică“
Reprezentaţi soritul goclenian printr-o diagramă Euler.

Subiectul II – 10 puncte
1). Fie termenul stol de lebede.
(a) Clasificaţi din punct de vedere intensional termenul stol;
(b) Clasificaţi din punct de vedere extensional termenul stol;
(c) Construiţi o definiţie a termenului stol care să încalce, în acelaşi timp, trei reguli ale definiţiei.
Precizaţi cele trei reguli încălcate şi explicaţi în ce constă încălcarea lor.
2). Fie următoarele elemente ale unei clasificări:
 obiectul clasificării: numere naturale
 criteriul: divizibilitatea cu 2
 clasele obţinute: numere naturale pare, numere naturale impare, numere naturale prime
 Analizaţi clasificarea obţinută şi precizaţi dacă aceasta este corectă sau nu. Dacă veţi conchide că este
corectă, argumentaţi-vă punctul de vedere. În caz contrar, numiţi regulile încălcate şi explicaţi în ce
constă încălcarea lor.

Subiectul III – 20 puncte

Câţiva elevi, discutând despre propoziţiile categorice, susţin următoarele puncte de vedere:
 Sergiu susţine că o propoziţie universal afirmativă adevărată este un temei suficient
pentru adevărul subcontrarei obversei conversei contrapusei parţiale a unei propoziţii
universal negative.
 Marian susţine că o propoziţie universal afirmativă falsă este un temei suficient pentru
adevărul conversei simple a supraalternei subcontrarei contrapusei parţiale a obversei
unei propoziţii particular afirmative.
 Dorin susţine că o propoziţie universal afirmativă falsă este un temei suficient pentru
falsitatea contrarei supraalternei conversei contrapusei parţiale a obversei unei
propoziţii particular afirmative.
 Matei susţine că o propoziţie universal afirmativă adevărată nu este un temei suficient
pentru adevărul obversei conversei contradictoriei contrapusei parţiale unei propoziţii
universal afirmative.
1). Formalizând demersul vostru, identificaţi propoziţiile categorice la care se referă elevii.
2). Precizaţi explicit care din cei patru elevi raţionează corect. Justificaţi-vă răspunsul.

Subiectul IV – 16 puncte
Fie perechile de moduri silogistice valide din aceeaşi figură, care îndeplinesc simultan următoarele
condiţii:
 premisele majore sunt identice;
 premisele minore sunt contrare;
1). Identificaţi, prezentând explicit demersul vostru, toate perechile de moduri silogistice valide, aflate în
aceeaşi figură silogistică, având ca termeni aceleaşi noţiuni şi care îndeplinesc simultan condiţiile de
mai sus;
2). Identificaţi perechea de moduri silogistice valide, prezentând explicit demersul vostru, dacă pentru
modurile găsite la punctul (a) se pune condiţia ”concluziile sunt subcontrare”.

Subiectul V – 24 puncte
După ora de fizică, unde s-au dezbătut problemele mecanicii cuantice legate de caracterul dual –
corpuscular şi ondulatoriu – al materiei, are loc o dispută între câţiva elevi, fiecare susţinând propriul
argument:
Cornel: „Dacă materia este corpuscul şi, în acelaşi timp, este şi undă, este valabilă ecuaţia lui
Schrödinger. Oamenii de ştiinţă au acceptat valabilitatea ecuaţiei lui Schrödinger, aşadar este
real caracterul dual al materiei – corpuscul şi undă“;
Viorel: „Fie materia este corpuscul sau undă, fie materia este şi corpuscul şi undă. Dar experimentele
ştiinţifice au infirmat faptul că materia este corpuscul sau are caracter de undă. Prin urmare,
materia are o dublă natură – corpuscul şi undă.“;
Mircea: „Dacă materia este corpuscul şi, în acelaşi timp, este şi undă, este valabilă ecuaţia lui
Schrödinger. Însă nu este adevărat că materia este în același timp și corpuscul și undă, prin
urmare nu este valabilă ecuaţia lui Schrödinger.“;
Adrian: „Dacă materia este corpusculară, este valabilă ecuaţia lui Schrödinger, iar dacă materia are un
comportament de undă, este, deasemenea, valabilă ecuaţia lui Schrödinger. Însă materia este
corpuscul sau undă. Aşadar, este valabilă ecuaţia lui Schrödinger“.
1). Transcrieţi raţionamentele celor patru elevi în limbajul formal al logicii propozițiilor.
2). Verificaţi, prin oricare metodă cunoscută, validitatea celor patru raţionamente, precizând explicit care
din cei patru elevi raţionează corect,
3). Numiţi pentru fiecare raţionament tipul de argument valid sau de eroare formală de argumentare.
Notă: - Toate subiectele sunt obligatorii
- 10 puncte se acordă din oficiu
- Timp de lucru: 3 ore

BAREM

Subiectul I – 20 p:
1). 4 puncte pentru identificarea termenilor din text, câte 0,5 puncte pentru fiecare termen identificat: A
= elevi din clasa a IX-a cu medii peste 9, B = elevi din clasa a IX-a cu medii între 8-9, C = elevi
din clasa a IX-a cu medii sub 8, D = elevi pasionați de limba română, E = elevi buni la
matematică, F = elevi buni la fizică, G = elevi care se pricep la logică, H = elevii Liceului X
pasionaţi de informatică;
2). 6 puncte pentru reprezentarea grafică corectă (se acordă punctaj numai pentru reprezentarea grafică
integral corectă, indiferent de notaţia utilizată):

G B
E

H
3).
(a) 5 puncte:
- 3 puncte pentru construirea soritului aristotelic; 2 puncte pentru diagrama Euler:
G = „elevi care se pricep la logică“ GaE
E = „elevi buni la matematică“ EaF B
F
F = „elevi buni la fizică“ FeB
B = „elevi cu medii între 8-9“ GeB
E
G

(b) 5 puncte:
H
- 3 puncte pentru construirea soritului goclenian; 2 puncte pentru diagrama Euler:
G = „elevi care se pricep la logică“ IaH
I
E = „elevi buni la matematică“ FaI
F = „elevi buni la fizică“ EaF F
I = „elevii clasei a IX-a“ {Notăm (A U B U C) = I} GaE E
H = „elevii Liceului X pasionaţi de informatică“ GaH G
Subiectul II – 10 puncte:
1). 6 puncte:
(a) Clasificare intensională: termen absolut, concret, pozitiv, simplu – 1 punct
(b) Clasificare extensională: termen nevid, general, colectiv, imprecis – 1 punct
(c) De exemplu, Stol =df stol de păsări migratoare care nu se deplasează pe uscat – 1 punct;
Câte 0,5 puncte pentru precizarea fiecărei reguli încălcate (3 x 0,5 puncte) şi câte 0,5 puncte
pentru justificare în fiecare caz (3 x 0,5 puncte) – 3 puncte;
2). 4 puncte:
1 punct pentru precizarea: clasificarea nu este corectă, sunt încălcate 3 reguli:
 regula completitudinii: clasificarea este prea abundentă = apar elemente străine obiectului
clasificării (numere naturale impare; numere naturale prime) – 1 punct (0,5 p. pentru precizare şi
0,5 p. pentru justificare);
 regula raportului de opoziţie între clase: între clasele obţinute există raporturi de încrucişare:
numere naturale pare-numere naturale prime; numere naturale impare-numere naturale prime – 1
punct (0,5 p. pentru precizare şi 0,5 p. pentru justificare);
 regula criteriului unic: criteriul divizibilităţii cu 2 şi criteriul divizibilităţii cu sine şi cu 1 – 1
punct (0,5 p. pentru precizare şi 0,5 p. pentru justificare).

Subiectul III – 20 puncte:

1). 12 puncte:
Sergiu: SaP; contrapusa parţială a lui SeP este ~PiS; conversa lui ~PiS este Si~P; obversa lui Si~P
este SoP; subcontrara lui SoP este SiP; – 3 puncte
Marian: SaP; obversa lui SiP este So~P; contrapusa parţială a lui So~P este PiS; subcontrara lui PiS
este PoS; supraalterna lui PoS este PeS; conversa simplă a lui PeS este SeP; – 3 puncte
Dorin: SaP; obversa lui SiP este So~P; contrapusa parţială a lui So~P este PiS; conversa lui PiS este
SiP; supraalterna lui SiP este SaP; contrara lui SaP este SeP; – 3 puncte
Matei: SaP; contrapusa parţială a lui SaP este ~PeS; contradictoria lui ~PeS este ~PiS; conversa lui
~PiS este Si~P; obversa lui Si~P este SoP; – 3 puncte
2). 8 puncte:
Sergiu raţionează corect: el susţine că (SaP = 1) → (SiP = 1), ceea ce este adevărat: (SaP = 1) →
(SiP = 1) – adică din adevărul supraalternei rezultă adevărul subalternei – 2 puncte
Marian nu raţionează corect: el susţine că (SaP = 0) → (SeP = 1), ceea ce nu este adevărat pentru
că: (SaP=0) → (SeP=?) – din falsitatea unei propoziţii categorice universale nu rezultă nici adevărul,
nici falsitatea contrarei ei – 2 puncte
Dorin nu raţionează corect: el susţine că (SaP = 0) → (SeP = 0), ceea ce nu este adevărat pentru că:
(SaP=0) → (SeP=?) – din falsitatea unei propoziţii categorice universale nu rezultă nici adevărul, nici
falsitatea contrarei ei – 2 puncte
Matei nu raţionează corect: el susţine că nu este adevărat că (SaP = 1) → (SoP = 0), ceea ce este
fals pentru că: (SaP = 1) → (SoP =0) – din adevărul unei propoziţii categorice universale rezultă
falsitatea contradictoriei sale – 2 puncte.

Subiectul IV – 16 puncte
1). 10 puncte:
prezentarea demersului de identificare – 6 puncte;
perechile de moduri silogistice valide: aee-4 (Camenes) şi aai-4 (Bramantip), aeo-4 (Camenop) şi
aai-4 (Bramantip) – 4 puncte;
2). 6 puncte:
prezentarea demersului de identificare – 4 puncte;
perechea de moduri silogistice valide: aeo-4 (Camenop) şi aai-4 (Bramantip) – 2 puncte;
Subiectul V – 24 puncte
1). Cornel: {[(p & q) → r] & r)} → (p & q) - 2 puncte
Viorel: {[(p V q) W (p & q)] & ~(p V q)} → (p & q) - 2 puncte
Mircea: {[(p & q) → r] & ~(p & q)} → ~r - 2 puncte
Adrian: [(p → r) & (q → r) & (p V q)] → r - 2 puncte
2). argument nevalid – Cornel nu raţionează corect - 2 puncte
argument valid – Viorel raţionează corect - 2 puncte
argument nevalid – Mircea nu raţionează corect - 2 puncte
argument valid – Adrian raţionează corect - 2 puncte
3). Cornel: argument eronat numit „eroarea afirmării consecventului“ - 2 puncte
Viorel: argument valid cu două premise numit „modus tollendo-ponens“ - 2 puncte
Mircea: argument eronat numit „eroarea negării antecedentului“ - 2 puncte
Adrian: argument valid cu trei premise numit „dilemă constructivă simplă“ - 2 puncte