Silogismul

Definire si caracterizare
Silogismul este rationamentul cu propozitii categorice, in care din doua premise care au un termen comun se deduce o
concluzie care uneste ceilalti doi termeni necomuni.
Silogismul este un tip de rationament deductiv (concluzia nu spune mai mult decat premisa).
Silogismul este un rationament mediat (concluzia este obtinuta din doua sau mai multe premise)

Structura silogismului
a. Subiectul concluziei (S): se numeste si termen minor (se regaseste la nivelul uneia dintre cele doua premise,
motv pentru care acesta se numeste premisa minora)
b. Predicatul concluziei (P): se numeste si termen major (premisa in care se regaseste P se numeste premisa
majora)
c. Termenul mediu (M): este termenul care face legatura intre S si P la nivelul premiselor, temenul M se regaseste
in ambele premise si nu apare in concluzie

M P
-ex: Toti elevii clasei a XII-a G sunt inteligenti. - premisa majora
S M
Andreea este eleva in clasa a XII-a G. -premisa minora
S P
Andreea este inteligenta. -concluzia
MaP
SaM
SaP

Figuri si moduri silogistice

Figuri silogistice:
Fig 1 Fig 2 Fig 3 Fig 4
M-P P-M M-P P-M
S-M S-M M-S M-S
S-P S-P S-P S-P
Moduri silogistice:
In fiecare figura silogistica se pot construi 64 de scheme de argumentare numite moduri silogistice rezultand 256 de
moduri in total.
Doar 24 de moduri sunt valabile, cate 6 de fiecare figura.
-ex: eae 1
1. prima litera “e” arata ca premisa majora este o propozitie universal negativa
2. a doua litera “a” arata ca premisa minora este o propozitie universal afirmativa
3. a treia litera “e” arata ca concluzia este o propozitie universal negativa
4. cifra “1” arata figura din care face parte acest mod silogistic
MeP
SaM
SeP
 Legile generale ale silogismului
A. Legi referitoare la termeni

1. Intr-un silogism valid exista trei si numai trei termeni

-ex: Leul este regele animalelor.
Moneda nationala a Romaniei este leul.
Moneda nationala a Romaniei este regele animalelor.
Acest exemplu de silogism este nevalid deoarece in premisa majora cuvantul “leu” reprezinta un animal, in timp ce in
premisa minora termenul “leu” se refera la o moneda, deci are alt inteles.
Termenul mediu trebuie sa ramana acelasi pe tot parcursul rationamentului (nu trebuie sa-si schimbe sensul).
2. In cel putin una din premise, termenul mediu trebuie sa fie distribuit, in caz contrat silogismul este nevalid
-ex: iai 2
Propozitii S P
PiM
SaP + -
SaM SeP + +
SiP SiP - -
SoP - +
3.
Oricare
din termenii extremi (S sau P) poate aparea distribuit in concluzie nu si daca el a fost distribuit in premisa
din care provine in caz contrar, silogismul e nevalid

-ex: aao 3
MaP
MaS
SoP

B. Legi referitoare la calitatea propozitiilor categorice

1. Din doua premise afirmative rezulta o concluzie afirmativa, in caz contrar silogismul e nevalid
-ex: MaP
SiM
SoP
In acest silogism din premise afirmative rezulta o concluzie negativa, deci silogismul e nevalid.

2. Intr-un silogism valid trebuie sa existe cel putin o premisa afirmativa in caz contrar silogismul e nevalid
-ex: MeP
SoM
SiP
3. Dintr-o premisa afirmativa si una negativa rezulta o concluzie negativa in caz contrar silogismul e nevalid

-ex: MaP
SeM
e sau o
 C. Legi referitoare la cantitatea propozitiilor categorice

1. Cel putin o premisa trebuie sa fie universala

2. Dintr-o premisa universala si una particulara rezulta o concluzie particulara
-ex: MaP
SiM
SiP

Moduri silogistice valide

I. Legile speciale ale figurii 1:
I.1. Premisa minora trebuie sa fie afirmativa
I.2. Premisa majora trebuie sa fie universala
-ex: Barbara – aaa 1 Darii – aii 1 Celaront – eao 1
Ferio – eio 1 Barbari – aai 1 Celarent – eae 1

II. Legile speciale ale figurii 2:

II.1. Una din premise trebuie sa fie negativa
II.2. Premisa majora trebuie sa fie universala
-ex: Camestres – aee 2 Baroco – aoo 2 Cesaro – eao 2
Camestrop – aeo 2 Cesare – eae 2 Festino – eio 2

III. Legile speciale ale figurii 3:

III.1. Premisa minora trebuie sa fie afirmativa
III.2. Concluzia trebuie sa fie particulara
-ex: Darapti – aai 3 Felapton – eao 3 Datisi – aii 3
Disamis – iai 3 Bocardo – oao 3 Ferision – eio 3

IV. Legile speciale ale figurii 4:

IV.1. Daca premisa majora este afirmativa, atunci minora este universala
IV.2. Daca una din premise este negativa, majora trebuie sa fie universala
-ex: Bramantip – aai 4 Fesapo – eao 4 Dimaris – iai 4
Camenes – aee 4 Camenop – aeo 4 Fresison – eio 4

Modurile “eao” si “eio” sunt valide in toate cele 4 figuri silogistice.

Modul “aaa” este valid doar in figura 1.