Silogismul ca demonstratie si argumentare

Prof. Alexandru Surdu

Gogosanu Bogdan-Ionut Comunicare si argumentare TCIPS, Anul I, Sem 2, Master

Silogismul si structura lui

CARACTERIZARE GENERALA Deseori numit silogism categoric", silogismul este tipul fundamental de inferenfa deductiva mediata alcatuita din numai trei propozitii categorice, din care doua sunt premise, iar a treia este concluzie. Denumirea de ,.inferenta mediata" corespunde faptului ca pentru justificarea concluziei se apeleaza la mai mult de o premisa, iar aceea de silogism i-a fost data de catre cel mai mare ganditor al antichitatii, Aristotel (38 -3!! i.e.n."# care a descoperit si a analizat pe larg acest tip de rationament si care, ca autor al primului tratat de logica, intitulat Organon, este considerat fondatorul stiintei logicii. Datorita rolului sau deose$it in argumentare, silogismul i-a preocupat constant si pe logicienii romani contemporani - dintre care %. &utugan ('()8'(*)", +. ,otezatu ('(''-'(8'" si -. Didilescu ('()*-'(8." au adus contri$utii importante la dez/oltarea sistematizarea silogisticii clasice si la fundarea silogisticii moderne. STRUCTURA SILOGISMULUI -n rationamentul &oate elementele transuranice sunt radioacti/e +lutoniul este element transuranic +lutoniul este radioacti/ A/em un e0emplu de silogism, redat intr-o forma de e0primare standard. +ropozitiile de deasupra liniei reprezinta premisele, iar propozitia asezata su$ linie este concluzia. -n alcatuirea silogismului apar trei si numai trei notiuni, numite termenii silogismului". +entru a descoperi functiile acestor notiuni, /om porni de la

concluzie. 1oncluzia este o propozitie uni/ersala afirmati/a careia ii corespunde formula 2a+. in care S=plutoniu, iar P=element radioactiv. 2u$iectul concluziei, numit "termen minor", reapare la ni/elul premiselor# in e0emplul de aici el apare tot ca su$iect logic al celei de-a doua premise, moti/, pentru care aceasta se numeste "+remisa minora". 3a randul sau, predicatul concluziei, numit "termen major", reapare in cealalta premisa (in e0emplul nostru tot ca predicat logic", moti/. pentru care aceasta premisa se numeste "+remisa majora". Din analiza premiselor, care in e0emplul nostru sunt tot propozitii uni/ersal affirmati/e, reiese ca in arara termenilor minor si major, care impreuna sunt numiti "termeni e0trcmi", in silogism apare si o a treia notiune, comuna am$elor premise si numita "termen mediu", deoarece are functia de a pune in e/identa (de a mijloci" raportul dintre termenii e0tremi, raport pe care concluzia silogismului il reda e0plicit. Din acest moti/., termenul mediu. redat sim$olic prin litera "4", apare e0clusi/ la ni/elul premiselor. -n e0emplul nostru, M=element transuranic apare ca su$iect logic al premisei majore si ca predicat al minorei, in aceste conditii, schema de inferenta din dreapta reda structura logica a silogismului analizat, iar reprezentarea grafica alaturata ei, construita dupa metoda 5uler, reda e0plicit raportul dintre termenii acestui silogism. Din diagrama se poate o$ser/a ca la ni/elul silogismului regasim un raport special intre notiuni, raportul gen-specie.

FIGURI SI MODURI SILOGISTICE 2chema de inferenta de mai sus nu corespunde oricarui e0emplu de silogism. De fapt, silogismele cunosc o mare /arietate si ele pot fi clasificate dupa doua criterii distincte, dar care se completeaza reciproc. +rimul dintre aceste criterii, pozitia celor trei termeni ai silogismului in premise, ne permite sa deose$im patru scheme de inferenta fundamentale, numite figuri silogistice# dupa cum reiese si din schemele alaturate in care prima formula corespunde premisei majore, cea de-a doua premisei minore, iar cea dea treia (cu aceeasi constructie in toate cele patru figuri silogistice" corespunde concluziei.

Dintre aceste patru figuri silogistice, prima a fost numita figura perfecta, pentru urmatoarele moti/e6 - este figura silogistica in care pot fi demonstrate, su$ forma de concluzie, oricare dintre cele patru tipuri de propozitii categorice# - numai in aceasta figura silogistica, termenul mediu este gen pentru termenul minor si specie pentru termenul major, ceea ce face ca numai in aceasta figura cei trei termeni sa corespunda e0plicit rolului lor in silogism. 1el de-al doilea criteriu, calitatea si cantitatea propozitiilor categorice cu rol de premise si de concluzie intr-un silogism oarecare, ne permite sa diferentiem cate * de /ariante de silogism numite moduri silogistice in fiecare figura silogistica luata separat.

De pilda, schema de inferenta la care s-a redus e0emplul de silogism analizat, reprezinta un mod silogistic din figura intai, care ar putea fi redat si printr-o succesiune de sim$oluri de forma aaa - ', unde cele trei litere "a" arata ca in acest mod silogistic premisa majora, premisa minora si concluzia sunt, toate, propozitii uni/ersal affirmati/e, iar cifra ' arata ca acest mod silogistic face parte din prima figura silogistica# in acelasi fel, formula eio - ! corespunde unui mod silogistic din cea de-a doua figura, a carei schema de inferenta este redata in dreapta, iar formula aii - 3 corespunde unui mod silogistic de figura a treia, redat e0plicit de schema de inferenta ce urmeaza.

7umarul modurilor silogistice este mult mai mare decat cel al figurilor silogistice. Din moment ce in fiecare figura silogistica e0ista * de moduri silogistice, inscamna ca in cele figuri silogistice, luate impreuna e0ista, in total. !8* de moduri silogisticc. dar dintre acestea doar ! sunt logiccorecte (/alide" - cate * in ficeare figura silogistica. LEGILE GENERALE ALE SILOGISMULUI CATEGORIC -. 359- :5%5:-&;A:5 3A D-2&:-,<-:5A &5:457-3;: 3'. +entru ca un silogism s= fie /alid este necesar ca termenul mediu s= fie distri$uit >n cel pu?in una din premise. (un silogism >n care 4 nu este m=car o dat= distri$uit nu poate fi /alid". 3!. 7ici unul din termenii e0tremi ai silogismului nu poate fi distri$uit >n concluzie dec@t dac= este distri$uit Ai >n premisa >n care apare. --. 359- :5%5:-&;A:5 3A 1A3-&A&5A +:54-253;: B- A 1;713<C-533. Dac= am$ele premise sunt afirmati/e, concluzia (presupun@nd c= se poate e0trage /reuna" nu poate fi dec@t afirmati/=. 3 . 1el pu?in o premis= tre$uie s= fie afirmati/= (sau6 un silogism cu dou= premise negati/e nu poate fi /alid". 38. Dintr-o premis= afirmati/= Ai alta negati/= nu poate rezulta dec@t o concluzie negati/=. ---. 359- :5%5:-&;A:5 3A 1A7&-&A&5A +:54-253;: B- A 1;713<C-53*. 1el pu?in una dintre premise tre$uie s= fie uni/ersal= (sau6 un silogism format din dou= premise particulare nu poate fi /alid".

3.. Dintr-o premis= uni/ersal= Ai una particular= nu se poate e0trage dec@t o concluzie particular=. MODURI SILOGISTICE VALIDE +entru a sta$ili cele ! de moduri /alide, ca si repartizarea lor pe cele patru figuri silogistice, cate * in fiecare figura, se procedeaza dupa cum urmeaza6 -" +entru fiecare figura in parte, se determina conditiile speciale pc care ea tre$uie sa le indeplineasca .pentru a fi asigurata respectarea tuturor legilor generale ale silogismului, fara e0ceptie. Aceste conditii poarta numele de "legi speciale" ale respecti/ei figuri. %ie, drept e0emplu, prima figura, care il contine pe 4 ca su$iect al majorei si ca predicat al minorei. 2-a aratat ca atunci cand lucram cu scheme formale, se presupune ca legea (-" este respectata prin insasi definitia silogismului si, deci, /om considera mai intai legea (!". +entru ca in figura intai 4 sa apara ca termen distri$uit in cel putin una din premise, a/em doua si numai doua /ariante6 (i" majora esle universala, sau cel putin (ii" minora este negativa. 2e pune intre$area6 in figura intai, este posi$ila oricare din aeeste /arianteD 2e o$ser/a ca /arianta (ii" antreneaza automat legea (*", in sensul ca daca minora este negati/a, atunci concluzia este cu necesitate tot negati/a. De aici, daca respectarea legii (!" s-ar face in $aza /ariantei (ii", + ar aparea in concluzie ca termen distri$uit, si, pcntru a nu fi incalcata legea (3", + tre$uie sa apara ca termen distri$uit si in majora. Dar, intrucat in majora +are functia de predicat, pentru a fi distri$uit si aici, majora ar fi cu necesitate o propozitie negali/a. +rin urmare, daca in figura intai minora este negati/a, majora ar tre$ui sa fie si ea tot negati/a, fapt imposi$il insa prin legea (8". :ezulta6 In figura intai, minora este afirmativa, iar majora este universala, deoarece numai aslfel poale fi respeclata legea (!". (!" ; data sta$ilite legile speciale ale figurii, cu ajutorul lor se determina ce com$inatii de propozitii A, 5, - si ; pot aparea ca premise in figura respecti/a. Astfel, daca in figura intai majora este uni/ersala, ea nu poate fi decat o propozitie A sau 5, iar daca minora este afirmati/a, ea nu poate fi decat o

propozitie A sau 3 De aici, pentru premisele primei figuri nu putem a/ea decat urmatoarele patru com$inatii6 (i" aa, (ii" ea, (iii" ai si (i/" ei. (3" ; data sta$ilite com$inatiile de premise admise de o figura, cu ajutorul legilor generale sunt determinate concluziile care rezulta din acesle premise. +entru figura intai, din com$inatia (i", conform legii ( ", concluzia este cu necesitate o propozitie afirmati/a, deci de tip A sau -# in cazul com$inatiei (ii". conform legii (*", concluzia este cu necesitate o propozitie negati/a, deci de tip 5 sau ;# in cazul com$inatiei (iii", conform legilor ( " si (8", concluzia este cu necesitate ; particular afirmati/a, deci o propozitie de tip -# in sfarsit, in cazul com$inatiei (i/", conform legilor (*" si (8", concluzia este cu necesitate particular ncgati/a, deci o propozitie de tip ;. :ezumand, in figura intai a/em urmatoarele sase moduri /alide6 ('" aaa-', ('" aai-', (!" eae-', (!" eao-', (3" aii-' si ( " eio'. 4odurile (-E" si (!E" se numesc su$alterne", deoarece concluziile lor 2unt su$alternele concluziilor modurilor (-" si respecti/ (!". -n cazul figurii a treia, procedura de determinare a modurilor /alide sufera o modificare neesentiala6 la punctul (!", in loc de am$ele premise, se sta$ilesc premisa minora si concluzia si, drept urmare.la punctul (3" legile generale sunt folosite pentru sta$ilirea premisei majore. METODE DE PRO ARE A VALIDITATII SILOGlSMELOR 50ista mai multe metode pentru a sta$ili /aliditatea, respecti/ ne/aliditatea unui mod silogistic, printre cele mai simple fiind metoda diagramelor Venn si metoda demonstratiei prin reducere la a surd. -n cazul e0emplelor de silogism, inainte insa de a trece la aplicarea unei asemenea metode, sunt o$ligatorii aducerea silogismului concret la forma de e!primare standard si, pe aceasta $aza, precizarea schemei de inferenta si a modului care ii corespund. Astfel, argumentul silogistic dupa care nici un numar divizi il "u ( nu este prim pentru ca toate nulmerele divizi ile cu '8 sunt divizi ile si cu (, dar nici un numar prim nu este divizi il cu #$, ii corespunde urmatoarea e0primare standard6

PeM MaS SeP

Nici u! !umar "rim !u este #i$i%i&il cu '( Toate !umerele #i$i%i&ile cu '( su!t #i$i%i&ile cu ) Nici u! !umar #i$i%i&il cu ) !u este !umar "rim

si schema de inferenta din stanga sa. ('" 4etoda diagramelor Fenn. +entru aplicarea acestei metode, se construieste mai intai o diagrama alcatuita din trei cercuri intersectate, fiecare cere reprezentand unul din cei trei termeni ai silogismului. +e aceasta diagrama, sunt reprezentate grafic, in maniera cunoscuta, e!clusiv premisele% modul silogistic corespunzator este /alid daca si numai daca prin reprezentarea grafica doar a premiselor a rezultat automat reprezentarea grafica a concluziei.

1onform diagramei alaturate, care este un e0emplu de aplicare a metodei diagramelor Fenn in cazul silogismului dat, reiese ca din simpla reprezentare a premiselor acestui silogism nu a rezultat reprezentarea grafica a concluziei sale6 fiind o propozitie de forma SeP* concluziei ii corespunde, dupa metoda Fenn, hasurarea totala a portiunii de intersectie a cercurilor 2 si +. +rin urmare, diagrama do/edeste ca silogismul dat nu este /alid (ii corespunde o schema de inferenta ne/alida, respecti/ un mod ne/alid de figura a patra".

-ata si un e0emplu de mod silogistic /alid. %ie modul aii-', csruia ii

corespunde schema de inferenta din dreapta, alaturi de care apare diagrama rezultata prin aplicarea metodei Fenn. Din aceasta diagrama se o$ser/a ca, reprezentand e0clusi/ premisele modului dat, a rezultat automat reprezentarea concluziei sale6 concluzia este o propozitie de forma SiP careia, dupa metoda Fenn, ii corespunde un ! plasat in portiunea de intersectie dintre 2 si +. 2e do/edeste astfel ca orice silogism care se reduce la modul aii-' este /alid. +entru a nu intampina dificultati in aplicarea metodei diagramelor Fenn, se /a tine seama de unnatoarele precizari6 (a" +entru realizarea reprezentarii grafice a unei premise, se iau in consideratie numai cercurile care corespund notiunilor prezente in structura acelei premise# ($" Daca una din premise este o propozitie particulara, aplicarea metodei Fenn incepe o$ligatoriu prin reprezentarea grafica a premisei uni/ersale# (c" Daca am$ele premise sunt uni/ersale, iar concluzia este o particulara, dupa ce a fost realizata reprezentarea grafica a am$elor premise si inainte de a incerca sa citim concluzia in portiunea de intersectie a celor trei termeni ramasa nehasurata se inscrie o$ligatoriu un ! pentru a arata ca sfera de coincidenta a celor trei termeni nu este /ida.

1orespunzator schemei de inferenta alaturata ei, diagrama din dreapta este un e0emplu de utilizare a acestei precizari, in cazul modului aai-3. 50ista si situatii cand reprezentarea grafica a premiselor are ca rezultat hasurarea completa a intersectiei dintre 4 si +. -ntr-un astfel de caz, ! se inscrie in portiunea ramasa nehasurata din intersectia lui 4 cu 2 aratand astfel ca, in orice caz, sfera de coincidenta dintre 4 si 2 este ne/ida.

Diagrama de mai, jos, corespunzatoare schemei de inferenta alaturata ei este o ilustrare, pe e0emplul modului eao- , pentru aplicarea metodei Fenn intr-o astfel de situatie. Din felul in care au fost construite ultimele doua diagrame rezulta ca, fara respectarea precizarii (c", pro$area /aliditatii modurilor aai-3 si eao- n-ar fi fost posi$ila prin metoda diagramelor Fenn. !" Demonstratia prin reducere la a$surd. Aceasta metoda de demonstratie se $azeaza pe unul sau mai multe ade/aruri deja demonstrate sau date ca atare si de$uteaza prin a presupune ca ade/arata contradictoria propozitiei (tezei" care tre$uie demonstrata. Daca in final contradictoria propozitiei (tezei" de demonstrat se do/edeste falsa, atunci, conform raportului de contradictie, rezulta cu necesitate ca propozitia (teza" data spre demonstratie este ade/arata, adica e0act ce tre$uia demonstrat.

-n cazul aplicarii sale in do/edirea /aliditatii silogismelor, $aza demonstratiei prin reducere la a$surd o constituie cele sase moduri /alide din figura intai. A /and in /edere ca scopul urmarit este de a demonstra ca un anume mod este /alid, de pilda modul iai-3 caruia ii corespunde schema de inferenta din dreapta, incepem prin a presupune ca acest mod este ne/alid# conform definitiei /aliditatii, aceasta inseamna ca e0ista cel putin o situatie in care modul dat produce din premise ade/arate o concluzie falsa. -n continuare, demonstratia se

desfasoara dupa cum urmeaza6 (i" 3uam in consideratie tocmai situatia in care premisele modului dat sunt am$ele ade/arate (MiPG' si MaSG'", iar concluzia deri/ata din ele este falsa (SiPG;". 2e determina contradictoria concluziei modului dat, care este propozitia SeP, si deoarece am presupus ca SiPG;, suntem o$ligati sa presupunem ca SePG'. (ii" 1ontradietoria coneluziei modului dat se com$ina cu una din premisele modului dat, astfel incat din com$inarea lor sa rezulte un nou mod silogistic, aflat insa in figura intai. -n cazul nostru, singura com$inatie de acest fel este sa luam propozitia SeP ca premisa majora impreuna cu propozitia MaS ca premisa minora, com$inatie care, conform schemei de inferenta din dreapta. in care 2 apare ea termen mediu, 4 ca termen minor si + ca termen major, produce modul eae-'.

(iii" -n $aza ipotezelor asumate, se sta$ileste /aloarea de ade/ar a concluziei noului mod silogistic, despre care stim ca este /alid, fapt demonstrat anterior. -n cazul nostru, concluzia noului mod (eae-'" se afla in raport de cntradictie cu propozitia MiP, care apare ca premisa in modul initial. -ntrucat, prin ipoteza, MiPG', rezulta cu necesitate MePG;. (i/" +e $aza celor de mai sus, se sta$ileste /aloarea de ade/ar a premiselor noului mod. Deoarece noul mod este /alid, iar coneluzia sa este falsa, conform definitiei /aliditatii inferentelor, rezulta cu necesitate ca cel putin una din premisele noului mod este falsa6 intrucat prin ipoteza MaSG', rezulta cu necesitate SePG;. (/" %inalizarea demonstratiei. Deoarece SeP este eontradictoria propozitiei SiP (concluzia modului initial" si intrucat a rezultat SePG;, rezulta cu necesitate SiPG', adica ceea ce tre$uia demonstrat6 din premise ade/arate, modul iai-3 nu produce decat concluzii ade/arate, ceea ce inseamna ca modul iai-3 este /alid.

-n anumite cazuri, la punctul (Hi", in locul unui raport de contradictie apare un raport de contrarietate, dar aceasta nu reduce /aloarea demonstratiei prin reducere la a$surd6 doua propozitii aflate in raport de contrarietate nu pot fi am$ele ade/arate in acelasi timp si su$ acelasi raport. Faloarea (forta de pro$are" deose$ita a demonstratiei prin reducere la a$surd consta din aceea ca ea se fundamenteaza direct pe prineipiile noncontradietiei si tertului e0clus si e0plica de ce aceasta metoda de demonstratie este frec/ent folosita, nu doar in logica, ci si in matematica. -n geometrie, de pilda, pentru a justifica reciproca teoremei lui &hales se recurge la demonstratia prin reducere la a$surd, cu singura deose$ire ca in afara de propozitii categorice si moduri silogistice se lucreaza si cu notiuni specifice geometriei6 de e0emplu, se ia ca punct de referinta al demonstratiei postulatul paralelelor, dat ca ade/arat. 2-3;9-24 (gr. s&llogismos', rationament deducti/ $azat pe cel putin trei judecati, ultima dintre ele fiind concluzia, iar celelalte premisele. 2. +oate fi reprezentat ca o "schema de deductie" in care se aserteaza premisele si se indica prin cu/antul deci, concluzia, in acest sens se o$isnuieste a se scrie judecatile pe /erticala dupa schema6 I J K (citeste6 .. I, J deci K (' Aici I, J sunt premisele. iar L concluzia. 50ista si un alt mod de a citi schema6 "din I si J urmeaza &(. 50ista o anumita deose$ire intre cele.doua. moduri de citire. 1and spunem I, J deci K ( (ori ( I, J prin urmare &(' e0primam prescurtat acelasi lucru pe care-l redam in e0presia6 "este ade/arat I, este ade/arat J si deci este ade/arat L" # dar cand spunem din I si J urmeaza L" ideea de adevarat nu este presupusa, atentia este toata concentrata asupra derivarii lui L din I si J. 2. mai poate fi reprezentat apoi su$ forma unei propozitii ipotetice (G propozitii implicati/e" 6

"daca I si J atunci L" Dupa opinia lui 3uMasieNicz, Aristotel ar fi dat forma de propozitie ipotetica ("de teza"" s., nu de schema de deductie ("regula de deductie"", forma inferentiala (de, "schema de deductie"" ar fi fost data mai tarziu. 5/ident ca pentru anumite scopuri, de e0. didactice forma de schema este con/ena$ila, in timp ce teoretic este mai adec/ata forma ipotetica. 50ista diferite criterii de clasificare a s., de e0., dupa tipul de judecati, dupa numarul de premise. Astfel, a/em s. de tip ). *. I. ;. numite si s. categorice, silogistica judecatilor de relatie, silogistica judecatilor modale s.a. Daca in judecatile ), *, I. ;. termenii 2 si P sunt pozitivi si nevizi a/em primul sistem silogistic (al lui. Aristotel". Daca introducem si 2, P negativi atunci a/em sistemul silogistic traditional, numit si "silogistica judecatilor de predicatie", iar daca. introducem si termenii 2# P vizi o$tinem o "silogistica generalizata". 2. sunt apoi simple (cu doua premise si o conc'uzie" si s. compuse (cu mai mult de trei judecati". %orma cea mai simpla de s. (tip ) * I ;" consta din trei judecati si trei termeni. +udecatile poarta respecti/ denumirile de premisa majora, premisa minora si concluzia, iar termenii sint e!tremi ,major si minor' si mediu. 50emplu6 ('" &oate verte ratele sunt animale (!" &oate mamiferele sunt verte rate (3" &oate mamiferele sunt animale Oudecata ('" este premisa majora, judecata (!" este premisa minora, iar decata (3" este concluzia. &ermenii animal si mamifer sint e!tremi (resp. major si minor" , iar termenul mamifer este mediu. &ermenul mediu uneste cei doi termeni e0tremi. 1ei doi termeni e0tremi se unesc in concluzie in /irtutea termenului mediu. 5ste important de precizat ca. pentru a nu identifica s. cu orice fel de rationament (tendinta e0istenta inca. la Aristotel" orice e0tindere tre$uie sa tina seama de aceasta structura si sa o imite sau sa fie intro leglatura determinata cu ea (ca in cazul silogismelor compuse" (/. silogism simplu tip ) * I O"

Silogismul ca #emo!stra+ie ,i argume!tare

Dup= succinta incursiune >n misterele tehnice ale silogismului, se /a /edea Ai modul >n care se foloseAte acesta >n demosntra?ie. Pn primul r@nd, >n aceast= parte se /a discuta despre silogismul categoric. 2ilogismul categoric este silogismul ale carui premise sunt doua propozi?ii categorice. Oudec=?ile premiselor acestui silogism sunt categorice, adic=, aAa cum afirm= Didilescu Ai ,otezatu, ele nu pot fi de forma ipotetica ( Daca...atunci", Ai nici disjuncti/e, adica cele care nasc alternati/e. %unc?iile cogniti/e pe care le poate >ndeplini simultan un silogism sunt /ariate. 2e /or puncta dintre cele mai importante Ai mai e/idente6 '. ;$?inerea inforna?iilor noi , pe $aza celor deja e0istente cu pri/ire la rela?iile dintre clasele o$iectelor Ai propriet=?ile lor. !. 1reionarea necesit=?ii logice a rela?iilor mai sus. 3. -dentificarea, e0plicarea , demonstrarea informa?iilor care au dus la premise. . Qcomunicarea informa?iei descoperite sau e0plicitate >ntr-o form= care s= permit= acceptarea /alidit=?ii sale de c=tre interlocutor, do/edindu-se astfel util ca instrument >n argumentarea, demonstrarea unei pozi?ii 8. %acilitarea emiterii de noi ipoteze. <nii cercetatori sus?in >ns= lipsa de imprtan?= a silogismului , aduc@nd di/erse argumente. 2e afirma c= silogismul nu contri$uie la progresul logic, el ne/enind cu nicio infirma?ie sau descoperire nou=. -nforma?ia de?inut= de concluzie se afl= deja implicit >n informa?iile celor doua premise. Didilescu Ai ,otezatu afirma ca o asemenea pozi?ie a a/ut fa?= de silogism , >nc= din antichitate, 2e0tus 5mpiricus. Acesta spune ca silogismul este un petitio principii, -ce se pretinde c. demonstreaz. / concluzia /, aceasta este presupus. de premisa major.0. 5ste de fapt o informa?ie despre general care se aplic= >ntr-un caz particular. Pn /remurile moderne 2tuart 4ill a a/ut aceeaAi pozi?ie6 -adev.rul premiselor silogismului nu este independent de adev.rul concluziei, ci 1l presupune 2i 1n aceasta const. paralogismul pe care 1l con3ine orice silogism0. Aceast= opinie este >ns= contrazis= de Didilescu Ai ,otezatu, aceAtia afirm@nd c= premisele pot fi cunoscute Ai asertate, f=r= a fi cunoscut= Ai astertata concluzia. De asemenea aplicarea ra?ionamentului de tip silogistic >n matematic=, logic= sau filosofie demonstreaz= ca silogismul are >nca /aloare Ai, deAi deseori contro/ersat, merit= >n continuare studiat. Q 2ilogismul posed= $aza real= Ai ontologic= >n concept Ai prin aceasta are ca scop s= creeze Atiin?a nemijlocit= a e0istentului, prin faptul c= ideea de esen?= este recunoscut= ca fiind cauzalitatea creatoare Ai necesar= a ceea ce se o$?ine >n deduc?ie ( 1arl +rantl- 9eschichte der 3ogiM A$endlande, /ol ', cap , p 3*"

i&liogra-ie '.Pro-. Aca#emicia! Al. Sur#u* Re$ista #e "si/ologie 0* tomul 12* E#it. Aca#emie Re"u&licii Socialiste Roma!ia* ')(3 1.I.Di#ilescu* P. ote%atu* Silogistica4 teoria clasic5 ,i i!ter"ret5rile mo#er!e* ucure,ti* E#it. Di#actic5 ,i Pe#agogic5* ')62 7. A!to! Dumitru Istoria Logicii E#it* Di#actica ,i Pe#agogic5 * ucure,ti ')68 0. Teorii actuale asu"ra "rocesului ra+io!ame!tului silogistic ,i limitele lor e9"licati$e* Lucia:Elisa&eta Faiciuc 8. /tt"4;;-lori!george"o"o$ici.<or#"ress.com;13'1;3';73;silogismul;