SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)

Se dau următoarele propoziții:

1. Toate romanele de aventuri sunt produse ale imaginației.
2. Unele vertebrate sunt mamifere acvatice.
3. Nicio operă de artă celebră nu este ignorată de colecționari.
4. Unele animale de companie nu sunt apreciate de musafiri.
A. Construiți, atât în limbaj formal cât şi în limbaj natural, contrara propoziției 1, subcontrara
propoziției 2, subalterna propoziției 3 și supraalterna propoziției 4. 8 puncte
B. Aplicați explicit operațiile de conversiune şi obversiune, pentru a deriva conversa şi obversa corecte
ale fiecăreia dintre propozițiile 1 şi 3, atât în limbaj formal, cât şi în limbaj natural. 8 puncte
C. Construiți, atât în limbaj formal cât şi în limbaj natural, conversa obversei supraalternei propoziției
2, respectiv, conversa contradictoriei propoziției 4. 6 puncte
D. Doi elevi, X şi Y, opinează astfel:
X: Dacă unele boli contagioase nu sunt viroze respiratorii, atunci unele viroze respiratorii nu sunt boli
contagioase.
Y: Dacă niciun automobil electric nu este poluant, atunci toate automobilele electrice sunt nepoluante.
Pornind de la această situație:
a. scrieți, în limbaj formal, opiniile celor doi elevi; 4 puncte
b. precizați corectitudinea/incorectitudinea logică a raționamentelor formalizate; 2 puncte
c. explicați corectitudinea/incorectitudinea logică a raționamentului elevului X. 2 puncte

SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)

A. Fie următoarele două moduri silogistice: eao-1, aee-3.
1. Scrieţi schema de inferenţă corespunzătoare fiecăruia dintre cele două moduri silogistice date şi
construiţi, în limbaj natural, un silogism care să corespundă uneia dintre cele două scheme de
inferenţă. 8 puncte
2. Verificaţi explicit, prin metoda diagramelor Venn, validitatea fiecăruia dintre cele două moduri
silogistice date, precizând totodată decizia la care aţi ajuns. 6 puncte
B. Construiţi, atât în limbaj formal cât şi în limbaj natural, un silogism valid, prin care să justificaţi
propoziţia „Unii pictori sunt artiști renumiți”. 6 puncte
C. Fie următorul silogism: Unele persoane nedemne de încredere sunt oameni indiscreți, deoarece unii
oameni indiscreți sunt prea vorbăreți și toate persoanele prea vorbărețe sunt persoane nedemne de
încredere. Pornind de la silogismul dat, stabiliţi care dintre următoarele propoziţii sunt adevărate şi
care sunt false (notaţi propoziţiile adevărate cu litera A, iar propoziţiile false cu litera F):
1. Termenul mediu este distribuit în premisa minoră.
2. Subiectul logic al concluziei este reprezentat de termenul „oameni indiscreți”.
3. Concluzia silogismului este o propoziție universală afirmativă.
4. Predicatul logic al concluziei este nedistribuit în premisă și în concluzie. 4 puncte
D. Fie următoarea definiţie: Școala este fabrica umanității.
1. Menţionaţi o regulă de corectitudine pe care o încalcă definiţia dată. 2 puncte
2. Precizați o altă regulă de corectitudine a definirii, diferită de regula identificată la punctul 1. şi
construiţi o definiţie care să o încalce, având ca definit termenul „școală”. 4 puncte

Rezolvare:

Prima și prima dată hai sa formalizăm toate propozițiile ca să ne fie mai ușor.
1. Toate romanele de aventuri sunt produse ale imaginației.
E o propoziție de tipul SaP (Toate... sunt...) unde avem S= Romane de aventuri și P =Produse ale
imagintației
2. Unele vertebrate sunt mamifere acvatice.
E o propoziție de tipul SiP (Unele...sunt...) unde avem S= vertebrate și P=mamifere acvatice
3. Nicio operă de artă celebră nu este ignorată de colecționari.
E o propoziție de tipul SeP (Niciun/nicio... nu este/nu sunt...) unde avem S= operă de artă și P= (operă)
ignorată de colecționari
4. Unele animale de companie nu sunt apreciate de musafiri.
E o propoziție de tipul SoP unde avem S=animale de companie și P= (animale) apreciate de musafiri.
Deci am avea:
1.SaP
2.SiP
3.SeP
4.SoP

A. Aici ne folosim de pătratul logic.

1. SaP -> SeP (contrara) cu limbajul natural: Niciun roman de aventuri nu este un produs al
imaginatiei
2. SiP -> SoP (subcontrara) cu limbajul natural: Unele vertebrate nu sunt mamifere acvatice
3. SeP -> SoP (subalterna) cu limbajul natural: Unele opere de arta celebre nu sunt ignorate
de colectionari.
4. SoP -> SeP (supraalterna) cu limbajul natural: Niciun animal de companie nu este apreciat
de musafiri.
B. Aici trebuie sa derivam conversa si obversa la fiecare. La conversie ni se schimba ordinea
termenilor sau, daca e prin accident, se schimba ordinea si devine o propozitie subalterna (SaP
-> Pis , SeP -> PoS)
1 SaP -> PiS (conversie): Unele produse ale imaginatiei sunt romane de aventuri
 SaP -> Se/P1 (obversie): Niciun roman de aventuri nu este non produs al imaginatiei.

3 SeP -> PeS (conversie simpla): Nicio opera ignorata de colectionari nu este o opera de arta
celebra.
SeP -> Sa/P (obversie): Nicio opera de arta celebra nu este non ignorata de colectionari.
C. Aici trebuie sa facem operatiile de la coada la cap, in sens invers de cum sunt scrise.
Ni se cere conversa obversiei supraalternei propozitiei 2. Deci scriem propozitia 2, ii facem
supraalterna, apoi obversia si la final conversia.
2 SiP -> SaP -> Se/P -> /PeS Niciun non mamifer acvatic nu este vertebrat.
Pentru propozitia 4 facem mai intai contradictoria si apoi conversa ei.
4 SoP -> SaP -> PiS : Unele animale apreciate de musafiri sunt animale de companie.

D. Aici trebuie sa formalizam rationamentele celor doi elevi. Sunt niste rationamente imediate,
deci nu avem un termen mediu. Termenii din prima parte sunt prezenti si in a 2-a, fie ca ii
notam cu S si P, fie A si B, fie X si Y.

Pentru elevul X am avea in limbaj formal: SoP -> PoS, unde am putea nota termenii: S= boli
contagioase și P= viroze respiratorii

Pentru elevul Y avem: SeP -> Sa/P (SaNONP), cu termenii: S= automobil electric, P= poluant
si NonP= nepoluant

Observăm că la elevul X rationamentul are forma unei conversii pentru ca se schimba ordinea
termenilor, dar daca ar fi sa punem semnele am avea: -SoP+ -> -PoS+. Stim deja ca propozitia
de tip o nu are conversie, tocmai pentru ca se incalca legea distribuirii termenilor, S apare cu +
în concluzie (a 2-a propoziție) și cu – (minus) în premisă (prima propoziție), iar asta face
raționamentul invalid.

La elevul Y am avea o operație de obversie, propoziția trecând de la negativ la afirmativ și al

doilea termen fiind negat. Știm despre conversie și obversie că dacă sunt făcute corect, sunt
propoziții echivalente, adică adevărate. Asta înseamnă că elevul Y a făcut un raționament
corect.

Cum ar arăta rezolvarea:

a) X: SoP -> PoS

Y: SeP -> Sa/P
b) Elevul X a raționat greșit/Raționamentul elevului X este nevalid/incorect
Elevul Y a raționat corect/ Raționamentul elevului Y este valid.
c) Elevul X a raționat greșit deoarece se încalcă legea distribuirii termenilor, termenul S
apare nedistribuit în premisă și distribuit în concluzie.
 Dacă ne cerea pentru Y am fi rezolvat așa: Elevul Y a raționat corect deoarece avem o
operație corectă de obversie.
Subiectul III

1
Se NON P
 A. Aici avem nevoie de cele 4 scheme silogistice după cum urmează:
I II III IV
MP PM MP PM
SM SM MS MS
SP SP SP SP
Barbara
Barbari
Darii
Celarent
Celaront
Ferio
Ca să fie mai ușor de reținut le putem avea astfel: Schema 1 respectă principiul standard din limba
română, unde subiectul este primul în propoziție și predicatul al doilea (de obicei). Dacă nu, puteți
reține schema așa cum e.
Dacă știm schema 1, putem să le construim ușor și pe celelalte pentru că la schema II se schimbă
ordinea la premisa de sus (MP devine PM), la schema III se schimbă la cea de jos (SM devine MS, iar
MP rămâne ca în prima propoziție), iar la schema IV se schimbă ambele (MP devine PM și SM devine
MS).
La subiectul A 1 ni se cere să formalizăm eao-1 și aee-3. Facem schema corespunzătoare (1 și 3) și
adăugăm tipurile de propoziție cerute.
eao-1 aee-3
MeP MaP
SaM MeS
SoP SeP
După ce am formalizat trebuie să găsim termeni pentru a face silogismul în limbaj natural. Sfatul meu
aici este să alegeți silogismele cu cele mai multe propoziții universale și să folosiți termeni din
următoarea sferă: copil, adult, major, minor, persoană sub 18 ani, persoană peste 18 ani și (dacă
folosiți în combinație cu copil pentru propoziții particulare) adolescent. (Unii copii sunt/nu sunt
adolescenți)
În cazul de față cel mai ușor ar fi pentru al doilea silogism și am putea avea:
S-Adult
P-minor
M- copil
În limbaj natural ar fi:
Toți copiii sunt minori
Niciun copil nu este adult
Niciun adult nu este minor

Pentru cealaltă am putea avea:

S-adolescent
P-adult/major/persoană peste 18 ani
M-minor
În limbaj formal cu primii termeni:
Niciun minor nu este adult
Toți adolescenții sunt minori
Unii adolescenți nu sunt adulți

Nu e 100% adevărată exprimarea, dar țineți minte că dacă universala este adevărată, atunci și
subalterna ei este la fel de adevărată. Dacă zicem că Niciun adolescent nu este adult, este la fel de
adevărat să zicem și Unii adolescenți nu sunt adulți.
2. La exercițiul 2 ne folosim de diagramele Venn. Mai întâi să vedem cum se lucrează la fiecare:

SaP

SeP

SiP

SoP

Aici avem ce trebui să facem pentru fiecare tip de propoziție. La propozițiile universale trebuie să
hașurăm, iar la cele particulare să punem un X.

Regulile la diagramele Venn sunt:

1. Începem întotdeauna cu premisele universale pentru că hașura anulează X-ul.
2. Dacă avem 2 de X, îi unim cu o linie și rezultă că silogismul este nevalid.
3. Dacă avem 2 premise universale putem pune un X în zona de intersecție a celor 3 termeni
(zona 5), iar daca aceasta este ocupată, putem pune în zona imediat lângă (4 sau 6)
Pentru a fi mai ușor, verificăm de dinainte validitatea silogismelor, iar dacă știm că e corect, atunci și
desenul trebuie să ne iasă corect.
Să vedem care ar fi pașii:
1. Prima dată se fac 3 cercuri intersectate pentru fiecare termen și notăm fiecare zonă de la 1 la 7.
2. Facem operațiile corespunzătoare pentru fiecare dintre premise
eao-1
+MeP+
+SaM-
-SoP+ Valid

Aici vom avea:

La MeP am hașurat zona dintre M și P, adică zonele 5 și 6 și la SaM am hașurat partea din S
(primul termen) fără să întrăm în M (al doilea termen).
Noi am stabilit că avem un silogism valid, dar ca să se poată citi SoP trebuie să avem un X în S,
fără să intre în P. Adică să fie în zonele 1 sau 4. În zona 1 avem hașură, deci nu se poate, astfel că
ne rămâne să punem un X în 4 pentru a fi valid:
aee-3
+MaP-
+MeS+
+SeP+ Nevalid (Se încalcă legea 3, P apare cu + în concluzie și cu – în premisă)
Dacă știm că silogismul e nevalid atunci facem desenul pur și simplu.

Și acum hașurăm ce ni se cere din premise.

După cum puteți observa, din desen nu se poate citi concluzie SeP pentru că ar fi trebuit hașurate
zonele 2 și 5. Ceea ce înseamnă că silogismul e nevalid.
Cum rezolvăm:
Facem desenele și apoi scriem în cuvinte.
 Conform diagramei Venn silogismul este valid deoarece se poate citi concluzia SoP.

Conform diagramei Venn, silogismul este nevalid deoarece nu se poate citi conluzia SeP.
B. Aici ni se cere să construim noi un silogism, atât în limbaj formal, cât și în limbaj natural. Ni
se dă să justificăm propoziția „Unii pictori sunt artiști renumiți”. Ce se justifică este
întotdeauna concluzia.
Cum rezolvăm: ne trecem mai întâi concluzia și termenii pe care îi știm până acum.
.....
SiP
S=Pictori
P=Artiști renumiți
M=?

Acum trebuie să găsim un silogism în limbaj formal valid. Putem avea următoarele variante:
MaP PaM MiP PiM MaP
MaS MaS MaS MaS SiM/MiS
SiP SiP SiP SiP SiP

Atâta timp cât e valid, nu contează ce schemă alegeți. Care vi se pace vouă cel mai ușor. Țineți minte
că propoziții universale sunt și cele în care avem numele unei persoane de tipul: Andrei este elev (SaP;
Toate persoanele identice cu Andrei sunt elevi). Eu o să aleg aici prima schemă.
MaP
MaS
SiP
Și ca termen M o să am Michelangelo.
Deci: S-Pictor
P-Artist renumit
M- Michelangelo

În limbaj natural:
Michelangelo este un artist renumit
Michelangelo este pictor
Unii pictori sunt artiști renumiți.
C. Aici ni se dă un silogism și trebuie să găsim noi termeni și schema de inferență. Cel mai
important pas aici este să ne dăm seama de concluzie. Ea poate fi oricare dintre cele 3
propoziții, așa că trebuie să ne dăm seama ce propoziție se justifică. Avem anumiți conectori
logici care ne pot ajuta.
„Unele persoane nedemne de încredere sunt oameni indiscreți, deoarece unii oameni indiscreți sunt
prea vorbăreți și toate persoanele prea vorbărețe sunt persoane nedemne de încredere.”
Conectorii logici pot fi: deoarece, prin urmare, pentru că, atunci etc...
Unde avem propoziții ce încep cu „dacă”, acelea sunt automat premise.
În exercițiul de mai sus prima propoziție este concluzia. „Unele persoane nedemne de încredere sunt
oameni indiscreți” De ce unele persoane sunt așa? DEOARECE/PENTRU CĂ ....
După ce am descoperit concluzia formalizăm și ne trecem termenii:
SiP
S-persoane nedemne de încredere
P-oameni indiscreți
Prin eliminare ne dăm seama că M ar fi: prea vorbăreți/persoane prea vorbărețe.
Acum numai completăm ca să contruim silogismul și apoi punem semnele:
-PiM-
+MaS-
-SiP-
Și ne trecem termenii:
S-persoane nedemne de încredere
P-oameni indiscreți
M- prea vorbăreți/persoane prea vorbărețe.
Acum trebuie să stabilim valorile de adevăr pentru cele 4 subpuncte.
 1. Termenul mediu este distribuit în premisa minoră.
2. Subiectul logic al concluziei este reprezentat de termenul „oameni indiscreți”.
3. Concluzia silogismului este o propoziție universală afirmativă.
4. Predicatul logic al concluziei este nedistribuit în premisă și în concluzie.

1. A (premisa minoră e cea în care apare Subiectul (S), iar premisa majoră e cea în care apare
Predicatul (P))
2.F (Subiectul este persoane nedemne de încredere)
3. F (SiP este o propoziție particulară afirmativă)
4. A (P e nedistribuit, adică cu minus, și în premisă și în concluzie)

D. Aici ni se dă o definiție unde trebuie să găsim o regulă pe care o încalcă și apoi să construim o
definiție cu o regulă diferită. Cele 5 reguli ale definiției sunt:
1.regula adecvarii - adică definiția nu trebuie să fie nici prea largă, nici prea îngustă .
2.regula circularității - adică termenul definitor nu trebuie să se sprijine pe termenul definit, să se
repete.
3.regula clarității și preciziei - adică nu trebuie să fie exprimata în limbaj obscur, echivoc sau figurat și
să nu se complice fără rost.
4.regula afirmării sau nonnegației - adică definitorul nu trebuie să spună cum este definitul și cum nu
este aceasta, deoarece ar constitui o sursă de confuzii, cum este cazul definițiilor.
5.regula consistenței - adică nu trebuie sa intre in contradicție cu alte definiții și propoziții din
interiorul unui sistem de propoziții. (să nu dea definiții pentru alți termeni).

În exemplul „Școala este fabrica umanității.” Observăm că se folosește un limbaj obscur, metaforic,
astfel că se încalcă regula clarității și preciziei.
Cum rezolvăm:
1. Regula clarității și preciziei
2. Regula adecvării: Școala este o instituție.

Exemple pentru celelalte reguli:

Regula circularității: Școala este locul unde se duc școlarii/este locul unde se face școală.
Regula nonnegației: Școala nu este o formă de relief.
Regua consistenței: Școala este instituția care se ocupă executarea legilor aprobate de parlament. (Ar fi
definiția guvernului).