Exerciţii

1. Este adevărată următoarea propoziţie

Numărul termenilor distribuiţi în premise este strict mai mare decât numărul termenilor
distribuiţi în concluzie?
(Argumentaţi).
2. Să se argumenteze că doar un mod valid din figura I admite o concluzie SaP.
3. Să se argumenteze că dacă concluzia unui mod valid este o propoziţie universală,
termenul mediu, M, nu poate fi distribuit în premise decât o dată.
4. Ce notă distinctivă are un silogism valid în care doar M este distribuit?
5. Să se argumenteze că modul EI / O este valid în orice figură.
6. Să se argumenteze că modul IE / O nu este valid în nici o figură.
7. Ce putem spune despre premisa majoră a unui mod valid în care premisa minoră este
negativă? (Argument)
8. De ce într-un mod valid din figurile I şi IV, propoziţiile particular negative nu pot fi
premise?
9. Care este modul valid care are următoarea determinaţie: P este distribuit în premisă şi
nedistribuit în concluzie?
10. Ce putem spune despre premisa minoră a unui silogism valid în care P ocupă locul şi
funcţia predicatului logic în premisa majoră?
11. Fie două silogisme valide aflate în aceeaşi figură, care au o premisă comună iar celelalte
premise sunt în raport de contradicţie. Ce fel de propoziţie este premisa comună?
(Argumentaţi).
12. Să se argumenteze că dacă două silogisme valide, aflate in aceeasi figura, au o premisă
comună iar celelalte premise sunt în raport de contradicţie, atunci concluziile lor sunt
propoziţii particulare.
13. Determinaţi toate modurile valide care satisfac condiţia: din cei trei termeni, S, M si P,
doar doi termeni sunt distributi, fiecare de două ori.
14. Determinaţi modurile valide care satisfac următoarea condiţie: sunt moduri ale
aceleiaşi figuri iar premisele lor majore sunt subcontrare.
15. Determinaţi modul valid care corespunde următoarei descrieri: premisa majoră este
afirmativă, P este distribuit în concluzie, S este nedistribuit în premisa minoră.
16. De ce nu este valid un mod în care premisele admit conversiuni simple iar premisa
majoră este afirmativă?
17. Să se demonstreze prin reducere directă validitatea următoarelor moduri: CESARE (II),
FESTINO (II), DARAPTI (III), FERISON (III), FESAPO (IV), DIMARIS (IV).
18. Detreminaţi acele formule valide ale logicii propoziţiilor care exprimă reducerea
directă a modurilor din exerciţiul 17.
19. Să se demonstreze prin reducere indirectă (reductio ad absurdum) validitatea modurilor
din figurile II, III şi IV.
20. Să se arate, pe baza echivalenţelor L p , că modurile DARII şi FERIO (fig. I) pot fi
reduse indirect la modurile CAMESTRES, respectiv CESARE (fig. a II-a).
21. Să se arate că modurile CAMESTRES şi CESARE pot fi reduse direct la modul
CELARENT (fig. I).

Indicaţie. (20 şi 21). (MaP  SiM )  SiP (DARII) îl redăm prin ( p  q )  r . De unde, pe baza
echivalenţei ( p  q )  r   ( p  r )  q obţinem CAMESTRES, din care obţinem apoi,
direct, CELARENT. Prin substituţii adecvate de termeni obţinem modul în forma lui standard.
 SOLUTII
(Doar Exercitiile 1-16 si 19 fac parte din tematica pentru examen, restul sunt
facultative!)

Exerc.1. Este adevărată următoarea propoziţie

Numărul termenilor distribuiţi în premise este strict mai mare decât numărul termenilor
distribuiţi în concluzie?
(Argumentaţi).

Da, intrucit ternmenul mediu, M, trebuie sa fie distribuit cel putin o data, iar termenul
mediu nu apare in concluzie.

Exerc.2. Să se argumenteze că doar un mod valid din Figura I admite o concluzie SaP

Argument. Plecam de la ceea ce se stie: modul este valid iar concluzia lui este SaP. Si
trebuie sa aratam ca un astfel de mod este posibil doar in Fig I. Intrucit concluzia este SaP (i.e.
universal afirmativa) trebuie ca ambele premise sa fie universal afirmative (cf. Regula 6 si
Regula 8). Si astfel numarul total al termenilor distribuiti in ambele premise este 2, din care
unul trebuie sa fie M (cf.Regula 2) iar celalalt nu poate fi decit S, pentru ca S este distribuit in
concluzie si deci trebuie sa fie distribuit si in premisa aferenta (cf. Regula 3). Si deci
ordonarea termenilor in premise nu poate fi decit MaP (premisa majora) si SaM (premisa
minora). Iar modul astfel construit este BARBARA (I).

Exerc.3. Să se argumenteze că dacă concluzia unui mod valid este o propoziţie universală,
termenul mediu, M, nu poate fi distribuit în premise decât o dată.
Argument. Stim, asadar, ca modul este valid iar concluzia lui este universala. Avem,
corespunzator, doua cazuri pentru concluzie: (a) SaP (universal afirmativa) si (b) SeP (universal
negativa). In cazul (a), intrucit ambele premise sunt universal afirmative (cf. argumentului de
la Exerc.2), numarul total al termenilor distribuiti in premise este 2, din care unul trebuie sa fie
subiectul concluziei, S, caz in care M este distribuit strict o data. In cazul (b), concluzia este
SeP si deci ambii termeni S si P, sunt distribuiti in concluzie. Acum, intrucit premisele sunt
universale (dar de calitati opuse), numarul total al termenilor distribuiti in premise este 3
(subiectul premisei universal afirmative si ambii termeni ai premisei universal negative). Iar
din acesti 3 termeni, doi trebuie sa fie S si P (termenii distribuiti in concluzie). Si astfel, celalalt
termen distribuit in premise (o singura data!) nu poate fi dect M.

Exerc.4. Ce notă distinctivă are un silogism valid în care doar M este distribuit?

Raspuns: Concluzia este SiP.

Argument. Daca doar M este distribuit, atunci cum S si P nu sunt distribuiti in premisele
aferente, nu pot sa apara distribuiti nici in concluzie. O concluzie (propozitie) in care niciunul
dintre termeni (S,P) nu este distribuit este doar o propozitie SiP.
Exerc.5. Să se demonstreze că modul EI / O este valid în orice figură.

Argument. Un mod cu premisele E si I si concluzia SoP este valid indiferent de dispunerea

termenilor S, M si P in premise. Aceasta deoarece premisele E, I se convertesc simplu si astfel
calitatea unui termen logic din premise (de a fi distribuit/nedistribuit) se conserva!

(Similar, putem argumenta si astfel: Concluzia fiind o propozitie O, termenul P este distribuit
in concluzie, insa este distribuit si in premisa majora, indiferent de locul pe care-l ocupa
(premisa majora fiind o propozitie universal negativa). Iar celalat termen al premisei majore
este M si deci si M este distribuit, indiferent de locul pe care-l ocupa in premisa majora).

Exerc.6. Să se demonstreze că modul IE / O nu este valid în nicio figură.

Argument. Intrucit concluzia este SoP, P este un termen distribuit in concluzie. Insa P nu poate
sa apara distribuit in premisa majora, indiferent de locul pe care-l ocupa, premisa majora fiind
particular afirmativa (i.e. cu ambii termeni logici nedistribuiti!)

Exerc.7. Ce putem spune despre premisa majoră a unui mod valid în care premisa minoră este
negativă?

Raspuns: Termenul P este subiectul unei propozitii de forma PaM.

Argument. Premisa minora fiind negativa, concluzia este negativa si deci predicatul concluziei,
P, este un termen logic distribuit. Intrucit P trebuie sa apara distribuit si in premisa majora,
rezulta ca premisa majora trebuie sa fie o propozitie universal afirmativa in care P este subiect.
Asadar, premisa majora este propozitia PaM.

Exerc.8. De ce într-un mod valid din figurile I şi IV, propoziţiile particular negative nu pot fi
premise?

Argument. (Apelam la regulile specifice modurilor din cele doua figuri; cf. Suport de Curs,
§1.3.2.2).
In Fig I, Regula R1 ne spune ca premisa minora este afirmativa, deci nu poate fi o propozitie
O. Iar R2 aserteaza ca premisa majora este universala, deci nici in acest caz nu poate fi O.

In Fig IV. Regula R3 afirma ca daca o premisa este negativa, atunci premisa majora este
universala (deci nu poate fi O). Iar daca premisa minora ar fi O, adica MoS, atunci premisa
majora ar trebui sa fie PaM (detaliati!). Insa in acest caz n-am avea un mod valid, deoarece
termenul M nu este distribuit macar o data.

Exerc.9. Care este modul valid care are următoarea determinaţie: P este distribuit în premisă
şi nedistribuit în concluzie?

Raspuns: Este modul BRAMANTIP (IV)

Argument. Intrucit P nu este distribuit in concluzie, P este predicatul unei concluzii afirmative.
Si astfel deducem ca ambele premise ale modului valid cautat sunt afirmative. Iar fiindca P este
distribuit in premisa (majora), rezulta ca P trebuie sa fie subiectul unei propozitii universal
afirmative, PaM. Acum, intrucit in aceasta premisa termenul M nu este distribuit, M trebuie sa
apara distribuit in premisa minora, ceea ce inseamna ca premisa minora este o propozitie
universal afirmativa in care M este subiect; i.e. premisa minora nu poate fi decit MaS. Insa in
MaS, termenul S nu este distribuit si deci nu poate sa apara distribuit in concluzie. Concluzia
este asadar SiP. Si astfel, modul cautat este modul valid cu premisele PaM si MaS si cu
concluzia SiP. Acesta este modul BRAMANTIP (IV).

Exerc.10. Ce putem spune despre premisa minoră a unui silogism valid în care P ocupă locul
şi funcţia predicatului logic în premisa majoră?

Raspuns: Premisa minora trebuie sa fie afirmativa.

Argument. Intrucit P este predicat in premisa majora, e vorba doar despre modurile din Fig I
si Fig. III, cazuri in care premisa minora trebuie sa fie afirmativa. Deoarece, daca premisa
minora ar fi negativa, atunci concluzia ar fi negativa si deci predicatul concluziei ar fi distribuit.
Iar intrucit P (in premisa majora) ocupa locul si functia predicatului logic, pentru a fi distribuit
premisa majora ar trebui sa fie negativa, Insa din doua premise negative nu se poate deriva in
mod valid o concluzie (cf. Regula R4).

Exerc. 11. Fie două silogisme valide aflate în aceeaşi figură, care au o premisă comună iar
celelalte premise sunt în raport de contradicţie. Ce fel de propoziţie este premisa comună?

Raspuns. Premisa comuna este o propozitie universal afirmativa.

Argument. Mai intii, daca modurile au o premisa comuna iar celelalte premise sunt in raport
de contradictie, aceasta inseamna ca:
(1) Premisa comuna nu poate fi o propozitie negativa, deoarece in acest caz am avea
un mod cu ambele premise negative (contra Regulii R4) (deoarece propozitiile aflate in raport
de contradictie difera calitativ!)
(2) Premisa comuna nu poate fi o propozitie particulara, deoarece in acest caz am
avea un mod cu ambele premise particulare (contra Regulii R7) (deoarece propozitiile aflate in
raport de contradictie difera cantitativ!)
Asadar, premisa comuna trebuie sa fie o propozitie universal afirmativa.

Remarca. Cum determinam care sunt acele moduri?

Mai intii stabilim ca premisa comuna nu poate fi premisa majora:
In Fig I si Fig III am avea un mod cu premisa minora negativa (contra unei reguli
specifice modurilor din aceste figuri).
In Fig.II am avea un mod cu ambele premise afirmative (contra unei reguli specifice
modurilor din aceasta figura).
In Fig. IV nu putem avea aceste moduri, deoarece pentru ambele perechi contradictorii
pentru premisa minora (A – O, E – I) unul dintre moduri ar fi nevalid (M nu este distribuit cel
putin o data; detaliati!).
Asadar, premisa comuna este cea minora.

Acum, in Fig I si Fig, II nu putem avea perechile cautate deoarece unul dintre moduri
ar avea premisa majora particulara (contra unei reguli specifice modurilor din aceste figuri).
(Mai mult, la Fig II se incalca si cealalta regula, potrivit careia una din premise trebuie sa fie
negativa). Asadar, perechile cerute trebuie cautate in Fig III si Fig IV. O investigatie simpla ne
arata ca aceste perechi sunt:
DARAPTI – BOCARDO (Fig.III)
FELAPTON – DISAMIS (Fig. III)
FESAPO – DIMARIS (Fig. IV).
Exerc. 12. Să se argumenteze că dacă două silogisme valide, aflate in aceeasi figura, au o
premisă comună iar celelalte premise sunt în raport de contradicţie, atunci concluziile lor sunt
propoziţii particulare.

Argument. Din Remarca la Exerc. 11, premisa comuna este premisa minora si este o
propozitie universal afirmativa. Cum modurile cautate sunt in Fig III si Fig IV, premisa comuna
are forma MaS, in care termenul S, evident, este nedistribuit. Si deci S nu poate sa apara
distribuit in concluzie. Iar propozitiile cu S nedistribuit sunt propozitii particulare.

Exerc.13. Determinaţi toate modurile valide care satisfac condiţia: din cei trei termeni, S, M
si P, doar doi termeni sunt distribuiti, fiecare de două ori.

Solutie. Cum M trebuie sa fie distribuit cel putin o data, cautam un mod in care M este distribuit
de doua ori. Apoi, pentru ca numarul total al ocurentelor termenilor distribuiti sa fie 4, concluzia
trebuie sa fie negativa (de ce?), caz in care P este distribuit in concluzie. Cautam deci un mod
valid in care P apare distribuit si in premisa majora. Iar pentru ca S sa nu fie deloc distribuit, S
nu trebuie sa apara distribuit in premisa minora (caz in care nu poate sa apare distribuit nici in
concluzie). Si deci concluzia este o propozitie de forma SoP. Modurile cautate sunt:
FELAPTON (III) si FESAPO (IV). (Detaliati!)

Exerc.14. Determinaţi modurile valide care satisfac următoarea condiţie: sunt moduri ale
aceleiaşi figuri iar premisele lor majore sunt subcontrare.

Solutie. Mai intii, raportul de subcontrarietate se stabileste intre propozitii particulare de

calitate opusa, respectiv intre SiP si SoP. Apoi, modurile cautate nu pot exista in Fig I si Fig.II,
deoarece in aceste figuri premisa majora trebuie sa fie universala. Nici in Fig IV nu pot exista,
deoarece s-ar incalca una din regulile specifice acestor moduri (Regula R3: Daca o premisa este
negativa, atunci premisa majora trebuie sa fie universala). Si deci perechea cautata este una din
Fig III, respectiv: DISAMIS – BOCARDO.

Exerc.15. Determinaţi modul valid care corespunde următoarei descrieri: premisa majoră este
afirmativă, P este distribuit în concluzie, S este nedistribuit în premisa minoră.

Solutie. Cum P este distribuit in concluzie, rezulta ca propozitia din concluzie este negativa.
Si fiindca P trebuie sa fie distribuit si in premisa majora iar premisa majora trebuie sa fie
afirmativa (prin cerinta exercitiului), rezulta ca premisa majora nu poate fi decit PaM. Cum
premisa minora trebuie sa fie negativa (deoarece daca ambele premise ar fi afirmative, atunci
concluzia ar fi afirmativa!) cu S nedistribuit (cum cere exercitiul), rezulta ca premisa minora nu
poate fi decit SoM. Iar din cele doua premise, PaM si SoM, nu putem deriva decit SoP. Asadar,
modul cautat este BAROCO (II).

Exerc. 16. De ce nu este valid un mod în care premisele admit conversiuni simple iar premisa
majoră este afirmativă?

Argument. Un astfel de mod ar avea forma IE/O si nu este valid in nicio figura silogistica (cf.
Exerc.6).
Exerc.19 (Comentarii si exemplu: demonstrarea validitatii modului CESARE. Fig.II)

In metoda de demonstrare prin Reducere la Absurd presupunem ca fiind valide doar modurile
din Fig.I.
Structura demonstratiei prin Reducere la Absurd:
(1) Presupunem ca Teza de demonstrat este falsa; i.e. presupunem NEGATIA Tezei de
demonstrat. In cazul nostru Teza de demonstrat este: Modul CESARE (II) este valid.
Presupunem, asadar, ca modul CESARE (II) nu este valid.
(2) Daca din aceasta presupunere, apelind la faptul ca toate modurile din Fig I au fost
asumate ca valide, rezulta o CONTRADICTIE, inseamna ca sursa acestei contradictii o
reprezinta presupunerea noastra ca modul CESARE(II) nu este valid. Si deci presupunerea
noastra este FALSA (absurda); i.e. Este fals ca modul CESARE (II) nu este valid; din care,
echivalent, deducem: Modul CESARE (II) este valid. Adica deducem Teza de demonstrat.

Demonstratie.
Un mod se numeste valid daca din adevarul premiselor rezulta in mod necesar adevarul
concluziei. Si deci modul este nevalid daca premisele lui sunt adevarate iar concluzia
falsa. Presupunem, asadar, ca (1) PeM = 1 (“1” inseamna adevarat), (2) SaM = 1 si (3) SeP =
0. Din (3) deucem (4) SiP = 1 (deoarece SiP este contradictoria lui SeP). Cu SiP si una din
premisele modului CESARE (II) construim un mod valid din Fig.I. Vom lua deci (1) si vom
avea, corespunzator, modul cu premisele PeM si SiP si cu concluzia SoM (i.e. modul FERIO
(I), cu P termen mediu).
Iar acum rationam astfel: intrucit PeM este adevarata (prin ipoteza), SiP este adevarata (pentru
ca este contradictoria unei propozitii false) iar modul FERIO (I) este un mod (asumat ca)
valid, rezulta ca si concluzia lui, SoM, este adevarata. Insa acest lucru nu este posibil,
deoarece SoM contrazice propozitia (2) SaM, presupusa ca fiind adevarata. Asadar, SoM este
falsa. Avem deci un mod valid (FERIO (I)) cu concluzie falsa. Si deci (cel putin) una din
premisele lui este falsa1. Cum PeM am presupus-o ca adevarata, rezulta ca SiP este cea falsa.
Atunci este adevarata contradictoria ei, SeP. Asadar, daca premisele modului CESARE (II),
PeM si SaM, sunt adevarate, atunci si concluzia lui, SeP, este adevarata. Si deci CESARE (II)
este un mod valid.

----------------------------------------------------------------------------------------------

1
Atentie la deosebirea dintre validitatea unei inferente si adevarul premiselor sale. Un mod poate fi valid
chiar daca premisele sale sunt false sau absurde!!! (Construiti un exemplu!)