Propozitii categorice

Termenii se combina si formeaza propozitii categorice(simple-“propozitii de

predicatie” in logica traditionala).
Def: Vom caracteriza propozitia categorica drept orice propozitie in care un termen se
enunta sau se neaga despre un alt termen.
Ex: “Merele sunt gustoase” : este o propozitie categorica,unde “merele” joaca rol de
subiect logic(termenul despre care se enunta ceva),iar termenul “gustoase” joaca rol de
predicat logic(ceea ce se enunta despre subiectul logic).Aici apare si un al treilea element,si
anume “copula”(“sunt”) ,prin intermediul careia se face predicatia.Este de retinut faptul ca
predicatia se poate face si fara ajutorul copulei. Ex:” Toate mamiferele nasc pui vii”.
In cazul propozitiei “Merele sunt gustoase” observam ca acesteia ii lipseste claritatea.Mai
exact,prin aceasta propozitie noi putem intelege ca “Toate merele sunt gustoase”,sau ca
“Unele mere sunt gustoase”.Pentru a evita o astfel de confuzie trebuie precizat
cuantificatorul care ii determina sensul.
Structura standard a unei propozitii categorice are patru elemente: subiectul
logic(termenul despre care se enunta ceva), predicatul logic(termenul care enunta ceva despre
subiectul logic), copula si cuantificatorul.
Cuantificatorul unei propozitii categorice clarifica situatia : si anume daca ceea ce se
enunta despre subiectul logic este adevarat pentru toate elementele desemnate de subiect,sau
doar pentru unele elemente ,sau pentru nici un element desemnat de subiect. Exemple de
particule lingvistice care joaca rolul de cuantificator : toti/toate; unii/unele; cativa/cateva;
unul/una; nici unul/nici una; majoritatea;etc.
Verbul “a fi” este elementul care reprezinta copula intr-o propozitie logica( mai exact
elementul care face predicatia) – ex: sunt, este,au fost,etc.
Dupa schema subiect-predicat(S-P), relatiile dintre doi termeni dintr-o propozitie
categorica pot fi redate luand ca exemplul “Merele sunt gustoase”,unde „merele” este
subiectul logic iar „gustoase” predicatul logic, astfel:
•”Toate merele sunt gustoase”(uiversal afirmativa).
•”Nici un mar nu este gustos”universal negativa).
•”Unele mere sunt gustoase” (particular afirmativa).
•”Unele mere nu sunt gustoase”(particular negativa).
Info:In afara propozitiilor universale si particulare putem intalni si propozitii
singulare,introduse prin cuantificatori de genul „(numai) unul/una” , „acest…” , „…al nostru”
,etc. ; ele sunt insa tratate ca fiind universale..
Tipuri de propozitii categorice standard:
PROPOZITII SIMBOL CANTITATE CALITATE
CATEGORICE
Toti S sunt P SaP universala afirmativa
Nici un S nu este P SeP universala negativa
Unii S sunt P SiP particulara afirmativa
Unii S nu sunt P SoP particulara negativa

Distribuirea termenilor: un termen este distribuit daca propozitia in care apare ia in

considerare intreaga extensiune a termenului in cauza;in caz contrar vom spune ca acesta este
nedistribuit. Mai exact,un termen este distribuit atunci cand in cadrul propozitiei din care
termenul face parte se afirma sau se neaga ceva despre totalitatea elementelor sale; in cazul in
care intr-o propozitie categorica se afirma sau se neaga ceva doar despre anumite elemente din
extensiunea termenului-nu despre totalitatea elementelor-termenul este nedistribuit.
•In cazul universalei afirmative (a)(SaP): “Toti S sunt P”- se afirma ca toate elementele
denotate de S sunt de asemenea elemente si ale lui P. Termenul S este distribuit in aceasta
propozitie categorica pentru ca se afirma ceva despre totalitatea elementelor sale. In schimb
termenul P este nedistribuit aici, pentru ca daca toti S sunt P, viceversa nu este adevarata (nu
toti P sunt S); doar o parte din elementele lui P sunt S,deci termenul P este nedistribuit.
•In cazul universalei negative (e)(SeP): “Nici un S nu este P”- se neaga despre totalitatea
elementelor lui S ca fac parte din elementele denotate de P,deci termenul S este distribuit. In
acest caz si termenul P este distribuit pentru ca se neaga in acelasi timp si ca totalitatea
elementelor lui P fac parte din elementele denotate de S.
•In cazul particularei pozitive (i)(SiP): “Unii S sunt P”- se afirma ca doar unele elemente ale
lui S sunt si elemente ale lui P,deci S este nedistribuit pentru ca se afirma ceva doar despre
unele elemente ale sale,nu despre totalitatea lor. Aici nici P nu este distribuit pentru ca se
intelege automat ca doar unele din elementele denotate de P fac parte din elementele lui S.
•In cazul particularei negative(o)(SoP): “Unii S nu sunt P”-se neaga doar despre unele
elemente denotate de S ca fac parte din elementele denotate de P; doar S este deci nedistribuit.

a e i o
subiectul + + - -
predicatul - + - +
“+”=distribuit
“-“=nedistribuit

Raporturi intre propozitii categorice:

Doua propozitii categorice,luate impreuna,au diferite valori de adevar,in functie de
raportul in care acestea se afla.Raporturile dintre propozitiile categorice sunt redate schematic
cu ajutorul „patratului logic”,numit si „patratul lui Boethius”(filosof roman,480-524):
 1.Raportul de contradictie: doua propozitii se afla in raport de contradictie daca nu pot
fi impreuna nici false,nici adevarate;adevarul uneia dintre ele atrage dupa sine falsitatea
contradictoriei sale si invers.Astfel,din adevarul propozitiei „Toate pisicile sunt feline”(SaP)
putem deduce falsitatea propozitiei „Unele pisici nu sunt feline”(SoP).De asemenea,din
falsitatea propozitiei „Nici-o pasare nu canta”(SeP) putem deduce adevarul propozitiei „Unele
pasari canta”(SiP).
2.Raportul de contrarietate: doua propozitii se afla in raport de contrarietate daca nu pot
fi simultan adevarate,dar pot fi simultan false.Adevarul uneia dintre acestea atrage dupa sine
falsitatea contrarei sale,insa din faptul ca una dintre ele este falsa nu putem deduce nimic in
legatura cu cealalalta.Astfel,din adevarul propozitiei „Toate pisicile sunt feline”(SaP) putem
deduce falsitatea propozitiei „Nici-o pisica nu este felina”(SeP);insa din falsitatea propozitiei
„Toate pasarile zboara”(SaP) nu putem deduce adevarul propozitiei „Nici-o pasare nu
zboara”(SeP).
3.Raportul de subcontrarietate: doua propozitii se afla in raport de subcontrarietate daca
nu pot fi simultan false,adica cel putin una dintre ele este adevarata,posibil chiar
ambele.Falsitatea uneia implica adevarul subcontrarei sale,dar din faptul ca una din ele este
adevarata nu putem deduce nimic in legatura cu cealalalta.Astfel,din falsitatea propozitiei
„Unii pesti canta”(SiP) putem deduce adevarul subcontrarei sale „Unii pesti nu
canta”(SoP);insa din adevarul propozitiei „Unele masini nu au patru roti”(SoP) nu putem
deduce falsitatea propozitiei „Unele masini au patru roti”(SiP).Un caz in care ambele
propozitii sunt adevarate este urmatorul: „Unele pasari zboara”(SiP) si „Unele pasari nu
zboara”(SoP).
 4.Raportul de subalternare: in cadrul acestui raport,din adevarul universalei putem
deduce adevarul particularei,iar din falsitatea particularei putem deduce falsitatea universalei;
insa din falsitatea universalei nu decurge nimic cu privire la particulara,iar din adevarul
particularei nu decurge nimic legat de universala.Astfel,din adevarul universalei afirmative
„Toate mamiferele au inima”(SaP) putem deduce adevarul subalternei „Unele mamifere au
inima”(SiP);insa,din adevarul particularei afirmative „Unele mamifere au copite”(SiP) nu
putem deduce adevarul universalei afirmative „Toate mamiferele au copite”(SaP).
Valorile de adevar ale propozitiilor categorice aflate in raporturile mai sus mentionate
pot fi redate prin urmatorul tabel:

SaP: adevarata SeP: falsa SiP: adevarata SoP: falsa

SaP: falsa SeP: xxx SiP: xxx SoP: adevarata
SeP: adevarata SaP: falsa SiP: falsa SoP: adevarata
SeP: falsa SaP: xxx SiP: adevarata SoP: xxx
SiP: adevarata SaP: xxx SeP: falsa SoP: xxx
SiP: falsa SaP: falsa SeP: adevarata SoP: adevarata
SoP: adevarata SaP: falsa SeP: xxx SiP: xxx
SoP: falsa SaP: adevarata SeP: falsa SiP: adevarata
„xxx”= nu se poate deduce nimic cu certitudine despre valoarea de adevar.

Info: Patratul logic nu ne este de folos atunci cand folosim propozitii care afirma existenta
unor entitati ce nu exista in mod real,intru-cat in cazul acestora realitatea este contrazisa.Ex:
din propozitia „Toti centaurii au trup de cal”(SaP) nu putem deduce contradictoria „Unii
centauri nu au trup de cal”(SoP),intru-cat ambele propozitii sunt false,fiindca centaurii nu
exista.Astfel,raportul de contradictie nu se poate aplica in acest caz.Nici-un raport nu se poate
aplica in cazul propozitiilor ce afirma existenta unor entitati ce nu exista in mod real.