Propozitii categorice

Termenii se combina si formeaza propozitii categorice (simple-“propozitii de

predicatie” in logica traditionala).
Def: Vom caracteriza propozitia categorica drept orice propozitie in care un termen se
enunta sau se neaga despre un alt termen.
Într-o propoziție categorică se afirmă sau se neagă existența unui raport între doi
termeni (raport de concordanță sau de opoziție).
Exercițiu: Identificați, în baza definiției propozițiilor categorice, care dintre
următoarele enunțuri reprezintă propoziții categorice:
a) Afară plouă.
b) Câțiva elevi sunt cunoscuți.
c) Mănânc în timp ce mă uit la televizor.
d) E plecat la serviciu sau la cumpărături.
e)Toți oamenii sunt bipezi.
f) Unele orașe nu sunt mari.
g)Dacă plec, îți las bilet.
h) Nu există cai înaripați.
Ex: “Merele sunt gustoase” : este o propozitie categorica,unde “merele” joaca rol de
subiect logic(termenul despre care se enunta ceva),iar termenul “gustoase” joaca rol de
predicat logic(ceea ce se enunta despre subiectul logic).Aici apare si un al treilea element,si
anume “copula”(“sunt”) ,prin intermediul careia se face predicatia.Este de retinut faptul ca
predicatia se poate face si fara ajutorul copulei. Ex:” Toate mamiferele nasc pui vii”.
In cazul propozitiei “Merele sunt gustoase” observam ca acesteia ii lipseste claritatea.Mai
exact,prin aceasta propozitie noi putem intelege ca “Toate merele sunt gustoase”,sau ca
“Unele mere sunt gustoase”.Pentru a evita o astfel de confuzie trebuie precizat
cuantificatorul care ii determina sensul.
Structura standard a unei propozitii categorice are patru elemente: subiectul
logic(termenul despre care se enunta ceva), predicatul logic(termenul care enunta ceva despre
subiectul logic), copula si cuantificatorul.
Cuantificatorul unei propozitii categorice clarifica situatia: si anume daca ceea ce se
enunta despre subiectul logic este adevarat pentru toate elementele desemnate de subiect,sau
doar pentru unele elemente ,sau pentru nici un element desemnat de subiect. Exemple de
particule lingvistice care joaca rolul de cuantificator : toti/toate; unii/unele; cativa/cateva;
unul/una; nici unul/nici una; majoritatea;etc.
Verbul “a fi” este elementul care reprezinta copula intr-o propozitie logica (mai exact
elementul care face predicatia) – ex: sunt, este,au fost,etc.

1
 Dupa schema subiect-predicat(S-P), relatiile dintre doi termeni dintr-o propozitie
categorica pot fi redate luand ca exemplul “Merele sunt gustoase”,unde „merele” este
subiectul logic iar „gustoase” predicatul logic, astfel:
•”Toate merele sunt gustoase”(uiversal afirmativa).
•”Nici un mar nu este gustos”universal negativa).
•”Unele mere sunt gustoase” (particular afirmativa).
•”Unele mere nu sunt gustoase”(particular negativa).
Structura standard a propoziției categorice
Tipul propoziției Cuantor (sau Subiect logic Copulă Predicat logic
categorice cuantificator, (termenul despre (termenul care
arată cantitatea care se enunță enunță sau neagă
de obiecte la care sau se neagă ceva despre
ne referim) ceva) subiectul logic)
Universală Toți, toate Orice termen sunt Orice termen
afirmativă
Universală Niciun, nicio Orice termen nu este Orice termen
negativă
Particulară Unii, unele, Orice termen sunt Orice termen
afirmativă acele, acei,
câțiva etc.
Particulară Unii, unele, Orice termen nu sunt Orice termen
negativă acele, acei,
câțiva etc.

Info:In afara propozitiilor universale si particulare putem intalni si propozitii

singulare,introduse prin cuantificatori de genul „(numai) unul/una” , „acest…” , „…al nostru”
,etc. ; ele sunt insa tratate ca fiind universale..

Tipuri de propozitii categorice standard:

PROPOZITII SIMBOL CANTITATE CALITATE
CATEGORICE
Toti S sunt P SaP sau a universala afirmativa
Nici un S nu este P SeP sau e universala negativa
Unii S sunt P SiP sau i particulara afirmativa
Unii S nu sunt P SoP sau o particulara negativa

2
 Exerciții:
1Construiți câte un exemplu pentru fiecare tip de propoziție categorică cu ajutorul
termenilor „frunză” și „verde”.

2. Predicatul logic al propoziției „Toate problemele de logică sunt provocări

interesante“ este:
a. sunt
b. sunt provocări
c. provocări interesante
d. sunt provocări interesante

3. Propoziția „Unele exerciții de logică sunt ușor de rezolvat“ este:

a. particulară negativă
b. particulară afirmativă
c. universală negativă
d. universală afirmativă

4. Propoziția „Unele erori de argumentare nu sunt erori formale“ este

a. particulară afirmativă
b. universală afirmativă
c. universală negativă
d. particulară negative

5. Propoziția categorică Oameni sunt ființe sociale este:

a. universală afirmativă
b. universală negativă
c. particulară afirmativă
d. particulară negative

6. Identificați tipul și simbolul următoarelor propoziții categorice, aducându-le totodată

la forma standard:
a) Relativ mulți elevi au primit laude.
b) Nimeni nu a fost absent.
c) Orice persoană gândește.
d) Cel puțin un câine nu are blana pufoasă.

Distribuirea termenilor: un termen este distribuit daca propozitia in care apare ia in

considerare intreaga extensiune a termenului in cauza;in caz contrar vom spune ca acesta este
nedistribuit.

3
 Exercițiu: Analizați tipurile propozițiilor categorice și identificați pentru fiecare tip de
propoziție distribuția termenilor, după cum în propoziție se afirmă/neagă ceva despre
unele/totalitatea obiectelor desemnate de fiecare termen:
•Univ. af.: ”Toate merele sunt gustoase”.
•Univ. neg.: ”Nici un mar nu este gustos”.
•Part.af.: ”Unele mere sunt gustoase”.
•Part. Neg,: ”Unele mere nu sunt gustoase”.

Mai exact,un termen este distribuit atunci cand in cadrul propozitiei din care termenul
face parte se afirma sau se neaga ceva despre totalitatea elementelor sale; in cazul in care
intr-o propozitie categorica se afirma sau se neaga ceva doar despre anumite elemente din
extensiunea termenului-nu despre totalitatea elementelor-termenul este nedistribuit.
•In cazul universalei afirmative (a)(SaP): “Toti S sunt P”- se afirma ca toate elementele
denotate de S sunt de asemenea elemente si ale lui P. Termenul S este distribuit in aceasta
propozitie categorica pentru ca se afirma ceva despre totalitatea elementelor sale. In schimb
termenul P este nedistribuit aici, pentru ca daca toti S sunt P, viceversa nu este adevarata (nu
toti P sunt S); doar o parte din elementele lui P sunt S,deci termenul P este nedistribuit.
•In cazul universalei negative (e)(SeP): “Nici un S nu este P”- se neaga despre totalitatea
elementelor lui S ca fac parte din elementele denotate de P,deci termenul S este distribuit. In
acest caz si termenul P este distribuit pentru ca se neaga in acelasi timp si ca totalitatea
elementelor lui P fac parte din elementele denotate de S.
•In cazul particularei pozitive (i)(SiP): “Unii S sunt P”- se afirma ca doar unele elemente ale
lui S sunt si elemente ale lui P,deci S este nedistribuit pentru ca se afirma ceva doar despre
unele elemente ale sale,nu despre totalitatea lor. Aici nici P nu este distribuit pentru ca se
intelege automat ca doar unele din elementele denotate de P fac parte din elementele lui S.
•In cazul particularei negative(o)(SoP): “Unii S nu sunt P”-se neaga doar despre unele
elemente denotate de S ca fac parte din elementele denotate de P; doar S este deci nedistribuit.

a e i o
subiectul + + - -
predicatul - + - +
“+”=distribuit
“-“=nedistribuit

•Univ. af.: ”Toate merele(+) sunt gustoase”(-).

•Univ. neg.: ”Nici un mar(+) nu este gustos”(+).
•Part. af.: ”Unele mere(-) sunt gustoase” (-).
•Part. neg.: ”Unele mere(-) nu sunt gustoase”(+).

4
Raporturi intre propozitii categorice:
Doua propozitii categorice,luate impreuna,au diferite valori de adevar,in functie de
raportul in care acestea se afla.Raporturile dintre propozitiile categorice sunt redate schematic
cu ajutorul „patratului logic”,numit si „patratul lui Boethius”(filosof roman,480-524):

1.Raportul de contradictie: doua propozitii se afla in raport de contradictie daca nu pot

fi impreuna nici false,nici adevarate;adevarul uneia dintre ele atrage dupa sine falsitatea
contradictoriei sale si invers.Astfel,din adevarul propozitiei „Toate pisicile sunt feline”(SaP)
putem deduce falsitatea propozitiei „Unele pisici nu sunt feline”(SoP). De asemenea,din
falsitatea propozitiei „Nici-o pasare nu canta”(SeP) putem deduce adevarul propozitiei „Unele
pasari canta”(SiP).
2.Raportul de contrarietate: doua propozitii se afla in raport de contrarietate daca nu pot
fi simultan adevarate,dar pot fi simultan false.Adevarul uneia dintre acestea atrage dupa sine
falsitatea contrarei sale, insa din faptul ca una dintre ele este falsa nu putem deduce nimic in
legatura cu cealalalta.Astfel,din adevarul propozitiei „Toate pisicile sunt feline”(SaP) putem
deduce falsitatea propozitiei „Nici-o pisica nu este felina”(SeP); insa din falsitatea propozitiei
„Toate pasarile zboara” (SaP) nu putem deduce adevarul propozitiei „Nici-o pasare nu
zboara”(SeP).
3.Raportul de subcontrarietate: doua propozitii se afla in raport de subcontrarietate daca
nu pot fi simultan false, adica cel putin una dintre ele este adevarata, posibil chiar
ambele.Falsitatea uneia implica adevarul subcontrarei sale,dar din faptul ca una din ele este
adevarata nu putem deduce nimic in legatura cu cealalalta.Astfel,din falsitatea propozitiei
„Unii pesti canta”(SiP) putem deduce adevarul subcontrarei sale „Unii pesti nu canta”(SoP);

5
insa din adevarul propozitiei „Unele masini nu au patru roti”(SoP) nu putem deduce falsitatea
propozitiei „Unele masini au patru roti”(SiP). Un caz in care ambele propozitii sunt adevarate
este urmatorul: „Unele pasari zboara”(SiP) si „Unele pasari nu zboara”(SoP).
4.Raportul de subalternare: in cadrul acestui raport,din adevarul universalei putem
deduce adevarul particularei,iar din falsitatea particularei putem deduce falsitatea universalei;
insa din falsitatea universalei nu decurge nimic cu privire la particulara,iar din adevarul
particularei nu decurge nimic legat de universala.Astfel,din adevarul universalei afirmative
„Toate mamiferele au inima”(SaP) putem deduce adevarul subalternei „Unele mamifere au
inima”(SiP);insa,din adevarul particularei afirmative „Unele mamifere au copite”(SiP) nu
putem deduce adevarul universalei afirmative „Toate mamiferele au copite”(SaP).

Exerciții:
I. Se dau următoarele propoziții:
1. Unii arbori sunt conifere.
2. Nicio axiomă nu este adevăr demonstrabil.
3. Unii șerpi nu sunt veninoși.
4. Toate meduzele sunt animale nevertebrate.
Construiți, atât în limbaj formal cât și în limbaj natural, subcontrara propoziției 1,
contrara propoziției 2, supraalterna propoziției 3, și subalterna propoziției 4.

II. Se dau următoarele propoziţii:

1. Toate acțiunile responsabile sunt rezultate ale educației.
2. Unele alergii sunt reacții sezoniere.
3. Niciun scriitor de succes nu este persoană lipsită de imaginație.
4. Unele vertebrate nu sunt păsări.
Construiţi, atât în limbaj formal cât şi în limbaj natural, contrara propoziției 1,
contradictoria propoziției 2, subalterna propoziției 3 și subcontrara propoziției 4.

III. Se dau următoarele propoziţii:

1. Toate virtuțile sunt calități dobândite în vederea unei vieți bune.
2. Unele secrete sunt informații bănuite de toată lumea.
3. Niciun absolvent de studii superioare nu este șomer.
4. Unele echipe de fotbal nu sunt formațiuni bine antrenate.
Construiţi, atât în limbaj formal cât şi în limbaj natural, subalterna propoziției 1,
contradictoria propoziției 2, contrara propoziției 3 și subcontrara propoziției 4.

IV. Precizați ce valori de adevăr vor avea propozițiile următoare, în baza faptului că
propoziția „Toate solidele sunt compuse din atomi neutri sau ionizați” este adevărată:
1. Niciun solid nu este compus din atomi neutri sau ionizați.
2. Unele solide nu sunt compuse din atomi neutri sau ionizați.
6
 3. Unele solide sunt compuse din atomi neutri sau ionizați.
V. Precizați ce valori de adevăr vor avea propozițiile următoare, în baza faptului că
propoziția „Toate solidele sunt fluide” este falsă:
1. Niciun solid nu este fluid.
2. Unele solide sunt fluide.
3. Unele solide nu sunt fluide.

Valorile de adevar ale propozitiilor categorice aflate in raporturile mai sus mentionate
pot fi redate prin urmatorul tabel:

SaP: adevarata SeP: falsa SiP: adevarata SoP: falsa

SaP: falsa SeP: xxx SiP: xxx SoP: adevarata
SeP: adevarata SaP: falsa SiP: falsa SoP: adevarata
SeP: falsa SaP: xxx SiP: adevarata SoP: xxx
SiP: adevarata SaP: xxx SeP: falsa SoP: xxx
SiP: falsa SaP: falsa SeP: adevarata SoP: adevarata
SoP: adevarata SaP: falsa SeP: xxx SiP: xxx
SoP: falsa SaP: adevarata SeP: falsa SiP: adevarata
„xxx”= nu se poate deduce nimic cu certitudine despre valoarea de adevar.

Info: Patratul logic nu ne este de folos atunci cand folosim propozitii care afirma existenta
unor entitati ce nu exista in mod real,intru-cat in cazul acestora realitatea este contrazisa.Ex:
din propozitia „Toti centaurii au trup de cal”(SaP) nu putem deduce contradictoria „Unii
centauri nu au trup de cal”(SoP),intru-cat ambele propozitii sunt false,fiindca centaurii nu
exista.Astfel,raportul de contradictie nu se poate aplica in acest caz.Nici-un raport nu se poate
aplica in cazul propozitiilor ce afirma existenta unor entitati ce nu exista in mod real.