Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Termenul
Def: Termenul este cuvantul sau grupul de cuvinte care exprima o notiune
sau intelesul si face referire la un obiect sau o clasa de obiecte.
Elementele termenului:
Def: Intensiunea(continut) = totalitatea insusirilor pe care le poseda
obiectele din extensiunea termenului.
Def: Extensiune(sfera)= totalitatea obiectelor care poseda insusirile ce
foreaza intensiunea termenului.
Definirea
Def: Definirea este operatia logica cu termeni prin care se redau
caracteristicile unui obiect sau notiune, prin care acestia se deosebesc de
alte obiecte sau notiuni.
Structura definirii:
Regula adecvarii: definitorul trebuie sa fie adecvat definitului ( sa exista un
raport de identitate – sa nu fie nici prea larg, nici prea ingust).
Ex: Omul este un mamifer ( prea larg)
Regula afirmarii: o definitie nu trebuie sa fie negativa, ci afirmativa pentru
ca trebuie sa spuna ce este nu ce nu este.
Ex: Omul nu este o fiinta nemuritoare
Regula evitarii circularitatii: definitorul nu trebuie sa se bazeze pe definit (
sa nu il contina).
Ex: Medicul este persoana care practica medicina.
Regula claritatii si preciziei: definitorul nu trebuie sa cntina metafore sau
termeni vagi.
Ex: Omul este cea mai mare minune a lumii
Clasificarea
2. Structura:
1. Obiectele (elementele clasificarii)
2. Clasele
3. Criteriul: propritarea pe care trebuie sa o aiba obiectele dintr-o clasa
Regulile corectitudinii in clasificare:
Regula opozitiei: pe aceeasi treapta a clasificarii intre clasele obtinute
trebuie sa existe un raport de opozitie( contradictie sau contrarietate)
Ex: Clasificarea gainii in zburatoare si nezburatoare este incorecta,
deoarece intre clase exista un raport de incrucisare, iar regula opozitie ne
spune ca...(enuntare regula).
Regula criteriului unic: pe aceeasi treapta a clasificarii trebuie sa fie doar
un criteriu.
Ex: clasificarea elementelor in fete, baieti si premianti este incorecta
deoarece foloseste doua criterii: sexul si performanta
Regula completitudinii: clasificarea trebuie sa fie completa, adica sa nu
lase rest
Ex: clasificarea formelor de relief in munti, dealuri si vai este incompleta,
deoarece lasa in afara alte forme de relief
Ex: clasificarea mijloacelor de transport in terestre, aeriene, maritime si
electrocasnice este prea abundenta.
Regula omogenitatii: intre obiectele unei clase asemanarile trebuie sa fie
mai importante si mai numeroase decat deosebirile.
Ex: clasificarea licuriciului in clasa obiectelor luminoase este incorecta,
deoarece asemanrile nu sunt foarte importante.
Propozitiile categorice
Def: Propozitia categorica reprezinta forma logice ce exprima un raport
intre doi termeni, raport care nu depined de nimic altceva.
Structura propozitiilor categorice:
1. Subiectul logic
2. Predicatul logic
3. Copula (a fi)
4. Cuantorul :
SeP – SaP
Def: Doua propozitii universale aflate in raport de contrarietate nu pot fi
adevarate impreuna, dar pot fi false.
Raport de subcontrarietate
SiP → SoP
Def: Doua propozitii particulare aflate in raport de subcontrarietate nu pot fi
false impreuna, dar pot fi adevarate.
Raport de subalternare
Def: Conversiunea este operatia logica prin care pornind de la propozitie
data obtinem o noua propozitie prin schimbarea predicatului cu subiectul.
SP >c> PS
S P >o> S P-
Structura:
Subiectul logic se mai numeste si termenul minor, iar premisa care il
contine, premisa minora.
Predicatul logic, numit si termen major ce apare in premisa majora.
Termenul mediu ce face legatura intre subiect si predicat si apare in
ambele premise. Subiectul si predicatul apar in concluzie si se mai
numesc termeni extremi.
Figuri si moduri silogistice:
M P P M M P P M
S M S M M S M S
S P S P S P S
P
Diagramele Venn
Inductia
Def: Inductia este rationamentul sau inferenta nedeductiva prin care
extindem o proprietate descoperita la unele obiecte asupra intregii clase,
gandirea avansand de la particular la general.
Ex: X are proprietatea a1
Y are proprietatea a1
Z are proprietatea a1
X,Y,Z sunt obiecte ale clasei A
Probabil ca toata clasa A are proprietatea a1
Clasificare
In functie de numarul de cazuri examinate, inductia poate fi completa sau
incompleta.
Inductia completa se caracterizeaza prin:
Clasificarea:
Rationamentele inductive:
Rationamentele deductive:
Dupa numarul de premise sunt:
Dupa felul premiselor sunt:
Ponendo ponens
Tollendo tollens
Demonstratia
Referitoare la teza:
Referitoare la argumente:
Referitoare la proces:
Procesul de demonstrare trebuie sa fie corect, adica sa respecte regulile
logice.
Sofismele
Dupa intentie, erorile logice se impart in:
Dupa natura erorilor paralogismele si sofismele pot fi:
Sofismele materiale
Sofisme de limbaj:
Echivocatia sau impatrirea termenilor.
Ex: Siretul este este matase.
Vulpoiul este siret.
Vulpoiul este de matase.
Amfibolia: apare atunci cand sintaxa este ambigua
Ex: Copii spun parintii fac numai nazdravanii.
Putem avea: Copii, spun parintii, fac numai nazdravanii. SAU Copii spun:
parintii fac numai nazdravanii.
Ex: confectionam pantofi din pielea clientului.
Accentul – apare prin sublinierea improprie a unor cuvinte
Ex: Ma imbat de fericire.
Diviziunea: apare atunci cand un termen este folosit in mod colectiv in
premise si distributiv in concluzie.
Ex: Elevii liceului au luat note mari la bacalaureat, deci si elevul Popescu a
luat note mari la baclaureat.
Compozitia: apare cand folosim un termen in mod distributiv in premise si
colectiv in concluzie.
Ex: Elevul Popescu a luat note mari la bacalaureat, deci si elevii liceului au
luat note mari la bacalaureat.
Sofismele de relevanta
Ex: trebuie sa ma lasi la petrecere pentru ca daca nu ma lasi toti vor rade
de mine.
Ad baculum( relativ la baston)
Falsa dilema
Apare atunci cand se considera ca exista doar o solutie si defapt sunt
mai multe
Ex: Ori esti cu noi ori esti impotriva noastra. Nu esti cu noi, deci esti
impotriva noastra.
Generalizarea pripita
Apare atuci cand, desi premisele sunt adevarate, cazurile sunt
insuficiente.
Ex: Poetul Eminescu este un melancolic, deci toti poetii sunt melancolici.
Cauza falsa
Apare atunci cand cauza este confundata cu efectul, conditia sau
succesiunea.