Structuri instituţionale

Transilvania ->integrată regatului maghiar,are o organizare instituțională de tip occidental =

la nivel local-comitatele și scaunele săsești și secuiești-adunări ale stărilor privilegiate-rezolvau
problemele judiciare.Voievodul = reprezentantul regalității. După înfrangerea de la Mohacs(1526)
are loc prăbușirea regatului maghiar.Î n 1541 Transilvania = principat autonom sub suzeranitatea
otomană,voievodatul dispare treptat-principe,iar congregațiile nobiliare = adunare a privilegiatilor-
Dieta.Românii nu mai faceau parte din 1437 din sistemul națiunilor privilegiate.Feudalizarea =>la
maghiarizarea(catolicizarea)treptată a nobilimii românești,iar neacceptarea religiei ortodoxe între
religiile oficiale =>excluderea totală a românilor.În 1699-pacea de la Karlowitz-Transilvania intră
sub stăpânirea Austriei.Împaratul prelua titlu de Principe,iar conducerea era asigurată de un Guber
niu-condus de un guvernator militar.Cancelaria aulică de la Viena-conducerea principatului.În sec
al-XVIII-lea are loc Unirea cu Roma,acceptată de o parte a românilor transilvăneni în schimul pro-
misiunilor de a li se da drepturi similare cu ale celorlalte națiuni.Promisiunile din Diploma leopol
dină(1701),care îi numara pe uniți între privilegiați,nu au fost niciodată onorate,dar contactele mai
susținute cu Apusul,au contribuit la redefinirea identității românesti în jurul originii latine și la întă
rirea ideii naționale române prin intermediu mișcării Supplex-ului și al Școlii Ardelene
Țara Românească și Moldova->Principala institutie = Domnia- exercitata de un“mare
voievod și domn”,”de sine stătător”,propietar de drept,al întregului teritoriu al țării.Domnul avea-
atribuțiile;->militare=șef al oștirii;->administrative-numea dregătorii;->judiciare-era instanța supre
mă de judecată,Domnul era apărator al bisericii,colabora cu ierarhia ecleziastică.Tendința era de a
intări autoritatea domnească în raport cu marea boierime,sau alte centre de putere(orașele).O alta
instituție =Sfatul domnesc-rolul de al sfătui pe domn,format,la început,din marii boieri,apoi numai
din boieri cu dregătorii(vornicul,logofătul,vistiernicul,spătarul,stolnicul,paharnicul,comisul..)=Ad-
unarea starilor privilegiate-făceau parte reprezentanții boierilor,orașenilor și țăranilor înstăriți,nu
au fost convocate cu regularitate,fiind rar consultate în probleme fiscal sau administrative.Au avut
uneori rolul de a sancționa alegerea unui domn și anumite măsuri de politica externă, sau de reor-
ganizare generală a societății.După stabilirea dominației otomane-schimbări în structura instituțio-
nală.Domnul ales inițial de boieri și confirmat de Poarta otomană,începe din sec.al-XVI-lea și mai
ales din veacul următor,să fie numit de turci.Din sec al-XVIII-lea,dispare domnia pământeană,în
intervalul 1711/1716-1821,domnii fiind aleși de Poartă dintre grecii din Fanar.Domnii fanarioți-in-
tegrați în ierarhia administrativă otomană,urmând funcției de mare dragoman și find asimilați unui
pașă cu două tuiuri.Domniile fanariote s-au caracterizat;a)-în plan intern–prin creșterea obligațiilor
catre Poartă(tributul sau haraciul,peșcheșurile sau darurile,mucarerul și monopolul comercial oto-
man).Domnii plăteau sume importante pentru luarea sau prelungirea domniei=>creșterea excesivă
a fiscalității,acest lucru a dus la necesitatea înfaptuirii unor reforme-Constantin Mavrocordat-1741
care au început modernizarea societății românești;b)-în plan extern-țările române=teritorii autono-
me în cadrul Imperiului Otoman=>nu puteau duce o politică externă propie,-nu dispuneau de arma
tă, - au fost implicate în cele sașe războaie între marile puteri=>pierderi teritoriale-1718-Banatul și
Oltenia(1739,revine Ț.Rom)-1775-Bucovina intră in componența Austriei,-1812 Basarabia luată
de Rusia.Aceste teritorii se vor reuni cu România abia in 1918.