ISDR 7

Organizarea politica in voievodat

Nivel central
In varful factorilor de conducere politica se afla voievodul,titlul
fiind mentionat pt prima oara in asociere cu numele lui
Leustachius , Leustachius voievoda Transilvaniae (sec XII)
exercita puteri distincte de cele ale regelui maghiar.
Atributiuni :
- Administrative
- Judiciare
- Militare
Limitate de atributiunile superioare ale regelui,care exercita si
dominium eminens ,iar puterea voievodului erau limitate si de
privilegiile de care se bucurau nobilii,dregatorii locali
precum si Biserica Catolica.
Pozitia voievodului se consolideaza in timp,mai cu seama
incepand din sec XV cand isi asuma si calitatea de comite al
secuilor.In seria acestor atributiuni ale voievodului primeaza
cele militare dat fiind faptul ca Transilvania avea o importanta
cu totul speciala pt regatul maghiar in ceea ce priveste
apararea impotriva tatarilor si turcilor.
Pe langa voievod functionau unii dregatori,un aparat
incipient constituit din :
- Vicevoievod - numit de voievod
- Notar/pronotar voievodal rol de sef al cancelariei
- Jude voievodal atributiuni similare vornicului
Acest aparat nu era un sistem cristalizat de dregatorii,pe
care il intalnim in Transilvania abia mai tarziu,in per
Principatului.
Cel mai important organ colectiv de conducere era
Congregatia Nobililor (Congregatio generalis nobilium) =
1

adunare compusa din reprezentantii nobililor locali,la care

participau reprezentantii comitatelor,ai oraselor,ai Bisericii
Catolice precum si ai taranilor liberi proprietari de
pamant( romani, maghiari,sasi si secui). Aceasta adunare avea
atributiuni legislativein sensul ca legile votate de Dieta
Ungara nu puteau intra in aplicare daca nu erau votate de
Congregatia Nobililor,iar participarea romanilor la lucrarile
acestui organ este documentata pana la data de 11 martie
1291 ,fiind ultima data cand sunt mentionati la Congregatia
tinuta la Alba Iulia sub presedintia lui Andrei al III-lea :
Universis nobilibus Saxonis,Siculis et Olahis. Dupa anul 1437 ,
Unio Trium Nationum , romanii au fost exclusi in mod formal
juridic de la viata politica a Transilvaniei.

Nivel local
Se observa persistenta maselor mari de romani organizati
in tari,cnezate si voievodate, entitati in cadrul carora
romanii
erau
organizati
in
districte
conduse
de
cnezi/juzi/voievozi precum si de o adunare a nobililor si a
cnezilor. Atributiunile judiciare reveneau unui tribunal compus
din 12 jurati,care judecau potrivit obiceiului romanesc.
Existenta acestor districte cu populatie exclusiv
romaneasca este confirmata documentar,documentele epocii
facand referire ca in Voievodatul Maramuresului pana in 14369
au existat 8 districte romanesti,ca Tara Fagarasului era un
district de sine statator si ca districte romanesti au mai fost si in
regiunea Hunedoarei si in tinutul Rodnei.
In ceea ce-I priveste pe unguri,organizarea administrativteritoriala era aceea a comitatelor
cu incepere din sec
XII,aceste comitate fiind impartite in plasice se aflau sub
conducerea unor praetori. Comitatele se aflau sub conducerea
unui comite ,ajutat de vicecomite care era numit chiar de
comite, precum si de o congregatie a comitatului . Daca la
origine comitele era numit de rege,ulterior,din sec XIII el a fost
2

desemnat chiar de voievod.Documentele epocii atesta ca in

Transilvania in sec XII existau 7 comitate romanesti,in Banat
existau 4,in Crisana 5 comitate iar in Maramures 1 comitat.
In ceea ce-I priveste pe secui,ei beneficiau de o organizare
administrativa cu caracter militar,avand in vedere sarcina
acestora de aparare a granitei Transilvaniei,si erau organizati
intr-o obste a secuilor (universitas siculorum) , obste
constituita
intr-un
comitat
cu
centrul
la
Odorhei.Initial,comitele secuilor era numit direct de regele
Ungariei,dar pt ca voievozii romani au promovat o politica
constanta de detasare fata de Ungaria,ei au obtinut din sec XV
si demnitatea de comite al secuilor. Acest comitat al
secuilor era impartit in 7 scaune ,fiecare scaun fiind condus de
un capitan scaunal ajutat de un jude scaunal.Din prima
jumatate a sec XV apare si un jude regal care avea si
atributiuni de vicecomite si exercita un fel de control asupra
functiilor scaunale. Termenul de scaun vine de la scaunul de
judecata de la romani.
In ceea ce-I priveste pe sasi,acestia erau organizati in
obstea sasilor (Universitas Saxorum) compusa din 9
scaune,cu centrul la Sibiu. SI obstea sasilor era condusa de un
comite,repr al regelui,dar care in mod direct se afla sub
autoritatea voievodului.Scaunele sasesti erau conduse de juzi
regali,ajutati de vicejuzi si de asemenea,fiecare scaun isi
alegea un jude scaunal.
Orasele din Transilvania,mult mai dezvoltate decat cele din
TR si Moldova,dat fiind in principal faptului ca beneficiau de o
anumita autonomie ce le conferea atributiuni de autoadministrare mai largi,erau conduse de un jude (iudex) precum
si de un sfat compus din 12 jurati (buergeri) .
In
ceea
ce
priveste
organizarea
financiara
a
Transilvaniei,aceasta reprezinta si ea un argument pt autonomia
Transilvaniei,dat fiind faptul ca obligatiile fata de rege erau mai
mici
decat
obligatiile
populatiei
fata
de
voievod.In

plus,colectarea veniturilor datorate regelui

voievod,care retinea jumatate pt sine.

se

facea

prin

Unitatea impozabila/de impunere pt iobagi era poarta

iobageasca ,aceasta desemnand gospodaria iobageasca,chiar
daca aceasta cuprindea mai multe familii. Impozitul
principal/darea pp era lucrum camerae venitul camarii,care
initial a fost platibila in natura , iar mai tarziu in bani.
Taranimea platea quinquagesima ovium - o oaie cu un
miel la 50 de oi ,precum si un impozit funciar care se numea
Terragium. Suplimentar,catolicii aveau si obligatii fata de
Biserica Catolica,ce treptat au fost extinse si asupra
romanilor,desi erau ortodocsi.
Secuii,in semn de recunostinta pt rolul militar pe care il
aveau,erau scutiti de dari,dar trebuiau sa presteze darea
boilor,adica sa-I daruiasca regelui un bou bun,cu ocazia
incoronarii acestuia/a primei sale casatorii/a nasterii primului
sau fiu.
Sasii aveau si ei o dare speciala numita Darea Sf Martin
500 marci de argint.
Orasenii plateau censul/collecta .

In ce priveste Biserica din Transilvania,singura biserica

oficiala era Biserica Catolica,care a fost organizata ierarhic
inca din sec XI ,avand episcopii la Oradea si la Alba lulia.Intrucat
romanii erau socotiti schismatici,ei nu au avut un cler
organizat ierarhic in aceasta perioada.
Armata din Transilvania avea ca si in celelalte tari romane
2 componente:
- Armata regelui condusa de voievod/ participa si la
razboaie in exterior
- Armata nobililor participa la razboaiele de aparare

Participarea nobililor la armata regelui se realiza cu un nr de

luptatori proportional cu intinderea mosiilor de care acestia
dispuneau,si cu nr iobagilor aflatori pe aceste mosii.Armata
nobililor a fost reorganizata in timpul regelui Sigismund (1435)
potrivit pp banderiilor.

Legea tarii
Principala institutie juridica era proprietatea funciara, in
special marea proprietate feudala asupra pamantului.
Dreptul obisnuielnic romanesc a consacrat proprietatea
divizata,car de existenta lui dominium eminens si a
dominium utilae ce apartinea proprietarilor. La aceste doua
componente se asociaza si un al treilea,care este dreptul de
folosinta recunoscut prin lege in favoarea taranilor
aserviti asupra pamantului pe care il lucrau.
In ce priveste dominium eminens ce avea ca unic titular
pe domn, in virtutea acestuia domnul exercita o suita de
prerogative cum ar fi :
- Dreptul de pradalica (preadalica,pradalnica) dr in virtutea
caruia domnul culegea pamantul si robii ramasi fara
stapan in urma mortii proprietarului care nu avea urmasi;
avea si dr de a retrage pamantul cu privire la care
dispusese anterior prin danii -> si valoare de dr de retract
o Din texte reiese ca domnul putea sa si renunte pe
viitor la exercitiul acestuia,caci exista frecvente acte
de danie in care este inserata formula pradalica sa
nu fie => domnul in avans renunta la exercitiul
acestui drept
- Dreptul de a ratifica/confirma transferurile de proprietate
(acelea care aveau ca obiect pamanturi/robi) in acest
scop,partile contractante trebuiau sa-i daruiasca domnului
un cal bun / o cupa din metal pretios de regula din
5

argint pt ca domnul sa le confirme operatiunea ce

avusese loc ,care putea sa fie o vanzare/un schimb/o
donatie/o imparteala/ o mostenire = Darea calului sau a
cupei
Dreptul domnului de a aproba boierilor infiintarea de sate
noi
in
teritoriile
pustii/nedestelenite/nedefrisate/nelocuite/fara documente
iar aceste sate nou infiintate se numeau slobozii pt ca
erau scutite de dariin chip de recunostinta pt boierul
care le infiintase in asemenea conditii
Dreptul domnului de a percepe populatiei dajdii si bir
Dreptul domnului de a acorda imunitati marilor proprietari
feudali
Dreptul domnului de a confisca bunurile boierilor hicleni
(infr de tradare) moartea + confiscarea averii in favoarea
domnului

Dreptul de propr al marilor propr feudali avea ca sorginte

mostenirea sau dania domneasca = beneficium . La
origine,dania domneasca avea un caracter limitat in timp,fiind
viagera,caci boierul credincios capata un domeniu numai pe
timpul vietii domnului,uneori si pe timpul vietii fiilor
acestuia.Cu
timpul,dreptul
donatarului
s-a
consolidat
,admitandu-se ca beneficium poate trece si asupra urmasilor
sai,devenind deci ereditar din a doua jumatate a sec XV.Din
acest moment,dr de retract al domnului nu mai putea opera
decat pt cazurile de hiclenie,ca sanctiune.
Imunitatea feudala ca si componenta a drepturilor ce compun
dominium eminens : prin acte speciale,emanate de la domn si
imbracate in forma hrisoavelor domnesti,unii boieri erau
investiti cu imunitati. Imunitatea putea fi definita drept un
complex de drepturi cu caracter special acordate de
domn boierului ce insotea dreptul de proprietate si in a
carui sfera intrau :
- Dreptul de administrare politica pe feuda
- Dreptul de a judeca

- Dreptul de comanda militara asupra populatiei aflatoare pe

domeniu
- Dreptul de a face comert
- Dreptul de a percepe venituri in folosul boierului
- Scutiri fiscale
Imunitatea reprezinta fara indoiala o reminiscenta a
organizarii politice in epoca anterioara statului feudal de
sine statator,datand in acea vreme in care boierul era si
conducator
politic,fiind
cneaz/voievod
si
cand
avea
armata,judeca si administra teritorii.
Acordarea acestui complex de drepturi cu caracter special se
explica prin imprejurarea ca in sec XIV-XV domnul nu avea
suficienta forta,iar aparatul de stat nu era suficient de bine
organizat pt a putea impune in mod eficient pe intregul teritoriu
al tarii comanda militara ,administratia si justitia si de aceea era
in mod obiectiv necesar ca domnul sa recurga la mijloacele
de care dispuneau boierii,necesitate de care evident boierii au
profitat din plin,in special pt a-si spori domeniile pe seama
obstilor libere. Prin efectul acestor imunitati,boierul se bucura
de o anumita independenta politica,in sensul ca el se putea
opune cu succes amestecului dregatorilor domnesti pe feuda
sa.
In documente ,imunitatea feudala este desemnata prin
termenul de ohaba TR si uric Moldova si nu se exercita
numai pe domeniul feudal propriu-zis ,ci si asupra satelor libere
din vecinatatea domeniului feudal. In acest fel,exercitand
administratia,comanda militara si puterea judecatoreasca
dincolo de limitele mosiei,boierul in mod firesc tinde sa
ingradeasca autonomia obstilor libere,caci le uzurpeaza
drepturile de auto-conducere.In timp,aceasta face ca boierul
investit cu imunitati sa ajunga sa acapareze chiar
pamanturile
obstilor
libere
din
vecinatatea
domeniului,pe care le include in feuda sa.
Din documentele epocii reiese ca atunci cand imunitatea
se acorda numai pe mosie,in hrisovul domnesc de investire cu
7

imunitate se folosea formula sa-i fie lui judecia uric / sa-i fie
uric cu tot venitul . Iar cand imunitatea se acorda si asupra
unui sat liber condus anterior de sateni,in hrisovul domnesc se
folosea formula sa-i fie uric acolo unde a fost cnez.. ex
Dragomir .
Analiza evolutiei aceste institutii a imunitatilor releva insa
ca s-au succedat doua formule de acordare a imunitatilor in
hrisoavele romanesti:
- Formula scurta/concentrata = s-a folosit la origine
o Ex Sa fie de ocina si ohaba/ Sa fie uric cu tot
venitul
- Formula dezvoltata/descriptiva se specificau in amanunt
drepturile care se acordau in cadrul imunitatii
o Pe masura ce puterea domneasca s-a intarit,iar
organizarea
mecanismelor
statului
s-a
perfectionat,formula concentrata s-a utilizat tot mai
rar,caci domnul de acum tinde sa restranga
imunitatile in favoarea dregatoriilor ,care preiau
treptat-treptat atributiunile pe care boierii le exercitau
pe domeniu => in cele din urma s-a ajuns sa se
foloseasca numai formula descriptiva,imunitatile
pierzandu-si caracterul general de odinioara si
dobandind un caracter exceptional => se trece la
precizarea lor in detaliu in hrisovul domnesc si in
plus,ele nu mai sunt acordate acum uniform,ci sunt
fie mai restranse,fie mai largi,in raport de beneficiarul
imunitatii si de simpatia de care acesta se bucura din
partea domnului
O alta trasatura a dr de proprietate din feudalism o reprezinta
caracterul colectiv al stapanirii pamantului,documentele
relevand ca frecvent feudalii formau cete de boieri,asocieri prin
care isi puneau in comun pamanturile,asocierea realizandu-se
de regula pe criterii familiale.O atare asociere avea doua
justificari :
- Fundamentare economica
8

- Fundamentare cu substrat politic caci prin asociere

boierii incercau sa organizeze o rezistenta in fata
tendintelor centralizatoare ale domnului , mentinand
unitatea economica a domeniilor lor pe care le puneau
impreuna , si totodata si unitatea politica a acestora pt ca
domeniile erau insotite de imunitati si prin asocierea
domeniilor se asociau si imunitatile
Acelasi caracter colectiv al stapanirii pamantului apare in
mod paradoxal si la nivelul obstii libere,caci acum obstenii
stapanesc pamantul pe care il cultiva cu titlu de proprietate
privata.Aceasta proprietate insa este oarecum limitata de
faptul ca ei nu au dreptul sa-si instraineze liber aceste
pamanturi,in sensul ca nu-l pot instraina unor persoane
straine de obste,iar in acest sens Legea Tarii a creat un
mecanism special ,si anume un drept de preemptiune
(precumparare) emptio venditio, institutie care se numeste
dreptul de protimis. In virtutea acestui dr de protimis,atunci
cand un taran dorea sa-si vanda pamantul,el trebuia sa faca
publica aceasta intentie,facand strigari la targuri sau la
biserica, pt ca astfel rudele si vecinii sa fie incunostiintati de
aceasta intentie si numai daca niciun obstean nu dorea sa
cumpere,doar atunci putea fi instrainat pamantul catre
un tert/strain de obste.
Boierii au profitat insa si de aceste , si cu ajutorul larg al
statului feudal au creat o alta institutie numita infratirea de
mosii,institutie in virtutea caruia boierul se infratea cu
taranul,iar infratirea se petrecea pe pamantul acestuia din
urma. Prin efectul acestei infratiri,boierul devenea ruda cu
taranul,devenea vecin cu ceilalti obsteni si astfel dobandea
acces la dreptul de protimis => posibilitate care,dublata de
forta sa economica,facea ca in scurt timp el sa acapareze
intregul teritoriu al obstii si apoi sa o aserveasca.

In ce priveste conditia juridica a persoanei,Legea Tarii

cuprinde dispozitii cu un pregnant caracter statutar,in sensul ca
9

reglementeaza conditia persoanei intr-un mod profund

discriminatoriu,in stransa legatura cu pozitia sociala a
diferitelor categorii de persoane.Aceasta a facut ca populatia sa
fie impartita pe categorii si caste inchise si ereditare,si
intemeiate pe discriminari si inegalitati.
Principala categorie era Marea boierime care exercita
plenitudinea dr politice precum si dr de proprietate investit cu
imunitati.Boierii fiind numiti pani/jupani/barones,calitatea de
boier fiind si ereditara si avand ca unic izvor hrisovul domnesc
de numire.
Alta categorie o repr categorie taranilor liberi,in care
distingem intre taranii cu pamant
si taranii fara
pamant.Intre categorie celor cu pamant distingem intre taranii
organizati in obsti (mosneni/razesi) si cei neorganizati in
aceasta
forma(cnezi/judeci)
,iar cei fara
pamant
(saraci/siromahi/jeleri).
Cea mai mare parte din taranime era reprezentanta de
taranimea aservita (rumani/vecini/iobagi). Statutul lor
juridic este caracterizat pe de o parte de dependenta
economica fata de boieri,caci in primul rand taranul era aservit
caci nu avea pamant,fiind constrans sa lucreze pe mosiile
domnului,si pe de alta parte el se afla si in stare de dependenta
personala fata de boier,deoarece asa cum spun textele epocii,
el datoreaza boierului ascultare = trebuia sa execute fara
cartire orice porunca a boierului,iar daca era neascultator,
comitea o infractiune numita osluh infractiune pt care puteau fi
certati( batuti) de boieri.
Din sec XVI se produce legarea de glie a taranimii
aservite,care s-a sustinut ca formal ar fi fost instituita de Mihai
Viteazul printr-un hrisov numit Legatura lui Mihai in care se
arata ca taranul trebuie sa ramana pe veci pe mosia pe care
lucreaza,care pe unnde va fi sa fie vecin pe veci.
Aceasta sustinere este insa rezultatul unei interpretari rupte
din context a acestei fraze,caci citirea integrala a
documentului releva faptul ca Mihai a avut in vedere situatia
10

acelor tarani care ,de frica turcilor, au fugit de pe mosiile

din Muntenia in Oltenia . Iar prin hrisov,ceea ce a facut Mihai
a fost sa interzica boierilor de pe mosiile carora fugisera (din
Muntenia) sa-i urmareasca pe taranii fugari in Oltenia.( unde se
aflau mosiile lui Mihai) . Ori mai departe,daca la acea vreme
boierii aveau dreptul de a-i urmari pe taranii fugari
inseamna ca ei erau deja legati de glie si ca nu este o
inventie de-a lui Mihai Viteazul aceasta institutie.
Initial aservirea taranilor s-a petrecut prin violenta si prin
abuzuri,dar,dupa
formarea
statelor
feudale
de
sine
statatoare,aservirea s-a realizat si pe cai juridice:
1. O prima cale juridica de cadere in rumanie o reprezinta
contractul de donatie = contract prin care taranul isi
dona pamantul si libertatea boierului,textul hrisovului
precizand ca el face acest act cu a lui buna voie si fara
nicio sila dar tot in acelasi act,mai departe se arata ca
aceasta donatie a intervenit in vremuri de mare greutate
si foarte rea nevoie=> taranul era practic constrans sa
recurga la acest act,caci nu-si putea plati birul ;
consimtamantul taranului era vitiat
2. Contractul de vanzare = contract prin care taranul isi
vindea boierului pamantul si libertatea,din unele acte
rezultand
ca
uneori
taranii
isi
vindeau
doar
pamantul,continuand sa fie tarani liberi, dar ulterior
aceiasi tarani erau constransi economiceste sa-si
instraineze si libertatea
3. Contractul de imprumut = contract in finalul caruia
taranul era debitor,prevazandu-se o clauza ca daca la
scadenta taranul nu-si va achita datoria fata de boier,el va
deveni ruman al creditorului sau
4. Hotararea judecatoreasca = se intampla frecvent ca
printr-o hotarare judecatoreasca pronuntata de domn si de
sfat intr-o cauza penala,de pilda intr-o omucidere,un taran
sau chiar un sat intreg sa fie condamnat la amenzi si
despagubiri, cuantumul amenzilor si despagubirilor era f
mare,iar neplata acestor sume putea duce la pierderea
11

pamantului si a libertatii fie a faptuitorului,fie a

intregii obsti fie in favoarea domnului, fie in favoarea
acelor boieri care fie preluau ei plata datorata de
faptuitor,fie obtineau iertarea faptuitorului de catre domn
In afara acestor cai juridice de cadere in rumanie,se manifesta
in continuare si cai nejuridice,cum ar fi :
- Falsificarea de acte de catre boieri pt a-si legitima astfel
stapanirea abuziva asupra unor tarani/obsti
- Sila sau cotropirea = forme de aservire cu forta,fara titlu
juridic
Desi starea de rumanie era in principiu imprescriptibila si
ereditara,existau totusi si cai juridice de iesire din rumanie :
- Iertarea de rumanie = un act cu caracter aparent
dezinteresat ,realizat de domn sau de boier prin acte inter
vivos sau mortis causa; nu de putine ori insa,o asemenea
liberalitate intervenea in conditiile in care boierul se
temea de o para facuta la domnie de taranul pe
care-l aservise in mod abuziv si care in realitate era
liber,insa de cele mai multe ori iertarea se facea cum spun
textele doar
cu capul libertatea taranului,nu si
pamantul acestuia care ramanea in continuare inglobat in
domeniul feudal
- Rascumpararea din rumanie s-a amplificat dupa
dezvoltarea economiei de schimb,cand a crescut rolul
banilor si in mod proportional si interesul boierilor de a
avea bani; cazuri frecvente de iertare in schimbul unor
sume de bani,iar daca aservirea se produsese de pilda pt
neplata unor datorii/unui bir,suma care era ceruta pt
rascumparare reprezenta un multiplu al celei care
cauzase caderea in rumanie ; un doc face vorbire
despre o obste care cazuse in rumanie pt o datorie pt
15.000 aspri si care a trebuit sa-si rascumpere libertatea
pt suma de 98.000 aspri
- Hotararea judecatoreasca : putea sa intervina atunci cand
taranii ii parau pe boieri ca i-au rumanit cu sila ,caz in
12

care exista posibilitatea ca ei sa castige procesul si sa fie

declarati liberi prin hrisov domnesc; posibilitate care insa
in practica depindea f mult de simpatia de care se
bucura boierul din partea domnului,sanse existand
mai cu seama cand el facea parte dintr-o tabara
politica adversa domnului
Exista si cai nejuridice de iesire din rumanie :
- Arderea titlurilor de proprietate ale boierilor de catre tarani
cu prilejul unor rascoale ,pt a-i lipsi pe boieri de dovada dr
de proprietate asupra taranilor/obstii ; dupa ce se potolea
miscarea,boierii obtineau rapid alte acte in locul celor arse
- Cnezirea sau judecirea cu sila consta in refuzul fatis al
taranilor aserviti de a mai accepta acest statut => ei nu
mai recunosc autoritatea boierului ,refuza plata dijmelor
,refuza zilele de claca fiind insa adusi de cele mai multe ori
rapid sub ascultare,cu sprijinul fortei de constrangere a
statului feudal
- Fuga de pe mosie coplesiti de biruri,taranii incercau sa-si
piarda urma,fugind de pe mosiile pe care lucrau pe alte
mosii,unde se manifestau ca tarani liberi; in timpul lui Ctin
Mavrocordat au dat bir cu fugitii zeci de mii de familii de
tarani
- Rascoalele ca forma superioara de lupta impotriva
exploatarii de tip feudal ;

13