Curs 7- 19.11.

2015 //

 Procedura alegerii domnului urma 2 etape

 Învestitura
o Consta in alegerea facuta de țară, însă prin tara intelegem doar pe boieri, inaltul
cler si conducatorii/ comandantii militari. Oamenii de rand nu aveau niciun rol.
 Încoronarea
o Ceremonia oficiala insotita de aclamatii amintind de investirea in functie a
magistratilor romani

 Sistemul electivo-ereditar era considerat legiuit, pentru ca el este consacrat de dreptul nostru
feudal nescris. Ca atare, persoanele care accedeau la tron potrivit acestui sistem erau considerati
Domni din mila lui Dumnezeu sau Unsii lui Dumnezeu. Dimpotriva, persoanele care ajungeau
la tron cu incalcarea regulilor revazute de sist electivo-ereditar erau considerati uzurpatori, fiind
denumiti in mod peiorativ domnisori.
 In cadrul functionarii sistemului electivo-ereditar s-au constituit anumite mijloace de influentare,
fie a laturii elective, fie a laturii ereditare, si anume:
o recomandarea pe care domnul in functie o adresa adunarii starilor feudale spre
sfarsitul vietii pentru ca persoana indicata de el sa fie aleasa ca domn,
o iar latura ereditara era influentata prin asocierea la tron a unuia dintre fii, pentru a
restrange cercul uneori prea larg al rudelor cu vocatie la domnie.
 Legea Tarii consacra si intitutia regentei care era .. pe timpul minoratului domnului de catre
mama si unul dintre marii boieri.
 Sistemul electivo-ereditar a prezentat de-a lungul timpului atat avantaje cat si dezavantaje.
o Avantaje: este avantajos pentru ca permitea urcarea pe tron a unor persoane fara o
legatura de rudenie foarte apropiata cu fostul domn, cu domnii anteriori, dar care se
dovedeau a fi mai capabile in exercitarea atributiilor decat rudele mai apropiate care
puteau fi nevarstnice sau incapabile de a conduce.
o Dezavantaje: Sistemul electivo-ereditar s-a dovedit a fi si dezavantajos prin faptul ca
el a generat o concurenta acerba la tron intre persoanele cu vocatie la domnie, fiecare
pretendent fiind sprijinit de o fractiune boiereasca, dar, unii dintre ei solicitand si
sprijinul unor puteri straine.
 Luptele interne pentru tron au slabit Tarile Române si, in cele din urma, au alterat sistemul
electivo-ereditar al succesiunii la tron.
 Instaurarea dominatiei otomane a permis marilor boieri ca pe fondul stingerii vechilor familii
domnitoare sa aleaga domni pe boierii cei mai devotati intereselor lor conditionand chiar
alegerea domnului de acceptarea de catre candidatul la domnie a unui angajament scris de
respectare a privilegiilor boierimii, angajament pe care cronicarul Miron Costin il denumeste
legatura sau tocmeala.
1
 Treptat, aceasta alegere a devenit formala, pt ca, dupa instaurarea dominatiei otomane, alegerea
trebuia insotita de investitura data de sultan prin firmanul inaltei porti. Astfel, de multe ori,
investitura acoperea viciile unei alegeri care nu respecta prevederile legii tarii, aceasta desi, prin
capitulatiile incheiate de tarile române cu Înalta Poarta, se prevedea in mod clar si expres ca
domnul va fi ales potrivit randuielilor consacrate de legea tarii si doar recunoscut de catre
poarta.
 Aceste precedente au deschis calea numirii directe de catre sultan a domnilor tarilor române in
timpul regimului turco-fanariot.

2) Sfatul Domnesc

 Este un organ central functionand pe langa domn prin intermediul caruia se realiza
participarea boierilor la conducerea statului feudal.
 Era alcatuit din reprezentantii marilor boieri si ai inaltului cler fiind convocat la datele si
locurile fixate de catre domn si prezidat de acesta.
 Numarul membrilor sfatului era cuprins intre 12 si 25.
 Principalele atributii ale sfatului domnesc erau:
o Intarirea alaturi de domn a tuturor actelor de transfer al proprietatii feudale (mosii
cultivate de tarani dependenti si robi) dand astfel garantia respectarii drepturilor
si obligatiilor dobandite, respectiv asumate de parti prin actele respective
o Sfatul domnesc il asista pe domn la judecata proceselor, atat penale cat si civile,
dandu-si parerea asupra fondului ... si dandu-si acordul cu solutia pronuntata de
domn
o Garanta impreuna cu domnul respectarea actelor externe, in special a tratatelor de
vasalitate.
o Il sfatuia pe domn in orice alte probleme ale vietii de stat, atunci cand acesta era
consultat
 Prin activitatea din cadrul sfatului domnesc, se realiza executarea de catre boieri a
obligatiei de concilium care intra in continutul raportului juridic de vasalitate.
 Rezulta din examinarea atributiilor sfatului domnesc ca acesta este un organ de stat cu
caracter consultativ, insa rolul si componenta sfatului domnesc nu au fost aceleasi de-a
lungul epocii feudale, ci au cunoscut o anumita evoutie.
 Atfel, pana la jumatatea secolului al XV-lea, membrii sfatului domnesc erau mari stapani
de domenii feudale, dispunand de slujitori si armate proprii, pe care hrisoavele vremii ii
denumesc:
o jupani in Tara Romaneasca
o pani in Moldova.
 In aceasta perioada, puterea sfatului domnesc era atat de mare incat el cenzura activitatea
domnului.

2
  Hotararile erau luate impreuna cu boierii din sfat, dovada ca numele boierilor din sfat
erau mentionate chiar in formula introductiva a hrisovului domnesc alaturi de numele
domnului.
 Mai mult, sfatul domnesc avea si rolul de a traduce in fapt hotararile luate, boierii din
sfat angajandu-se sa il forteze pe domn sa respecte aceste hotarari. Garantia data de marii
boieri in acest sens era ilustrata prin faptul ca in partea finala a hrisovului, pecetile
marilor boieri erau aplicate alaturi de pecetea domneasca.
 Aceasta situatie era fireasca in primele decenii dupa intemeierea statelor feudale
romanesti de sine statatoare, pentru ca puterea economica si politica a marilor boieri era
extrem de mare. In amintirea lor, era vie imprejurarea ca, de fapt, statul feudal se
constituise prin unirea feudelor lor, astfel incat, prin prezenta in sfat, boierii intelegeau sa
isi apere vechile privilegii economice si politice, consacrate de altfel si prin sistemul
imunitatilor feudale.
 Mai tarziu, odata cu cresterea puterii domnesti si centralizarea statului feudal, se restrang
treptat imunitatile feudale, compozitia sfatului se schimba, in sensul ca in locul marilor
boieri in sfat patrund dregatorii numiti si revocati de domn si aflati sub controlul
acestuia.
 Ca atare, boierii din sfat nu mai au un rol decizional, ci devin simpli martori chemati sa
ia act de vointa domnului, astfel incat, la sfarsitul secolului al 15-lea, sfatul compus
numai din dregatori devine un simplu organ de stat cu caracter consultativ.
 Dupa instaurarea dominatiei otomane, profitand de slabirea puterii domnesti, boierii din
sfat si-au intarit din nou pozitia in conducerea statului feudal, acreditand teza ca domnul
trebuie sa asculte de parerea sfatului domnesc si ... alegerea domnului de recunoasterea
privilegiilor boieresti. Se instaureaza astfel in tarile romane un autentic regim nobiliar,
asemanator cu cel din Polonia.

3) Dregatorii

 Erau inalti demnitari ai statului feudal numiti si revocati de catre domn, care exercitau
atributiuni administrative, judiciare si militare, in cadrul aparatului de stat feudal
 La origine, dregatorii indeplineau anumite atributiuni delegate de persoana domnului in
cadrul Curtii Domnesti, asa cum rezulta si din denumirile lor.
 Treptat, in paralel cu ingradirea imunitatilor feudale ale boierilor si manastirilor si
centralizarea statului, in mana domnului, dregatorii au patruns in sfatul domnesc si au
preluat in numele domnului conducerea efectiva a vietii de stat.
 Sistemul dregatoriilor s-a cristalizat in Tara Romaneasca si Moldova in timpul domniilor
lui Mircea cel Batran, respectiv Alexandru cel Bun. El este asemanator in lini generale in
cele doua tari romanesti, datorita modelului comun avut in vedere, si anume Imperiul
Bizantin.

3
 La investirea in functie, dregatorii depuneau un juramant de credinta fata de domn.
 Ei nu erau remunerati pentru activitatea pe care o desfasurau, dar, erau miluiti de catre
domn cu danii domnesti pentru dreapta si creincioasa slujba si le si concedau veniturile
unor tinuturi. De asemenea, dregatorii primeau daruri de la subalternii lor.
 Erau de 2 categorii
a) Marii dregatori membri ai sfatului domnesc
 Banul
in Tara Romaneasca, primul in ierarhia dregatorilor dupa domni era
banul, initial Banul de Severin, apoi Ban al Craiovei.
El avea in in componenta sa administratia, armata si justitia, zone din
dreapta Oltului.
Ca si domnul, putea pronunta pedeapsa cu moartea si avea o serie de
subalterni care se numeau banisori.
 Logofatul
In ambele tari romane, era seful cancelariei romanesti, purtatorul
marelui sigiliu al domnului cu care erau intarite actele domnesti
 Vornicul
conducatorul slujitorilor curtii domnesti si pazitorul granitelor.
In Tara Romaneasca, competenta vornicului era similara cu cea a
banului si se exercita asupra zonei din stanga Oltului, adica in
Muntenia.
In Moldova, existau 2 vornici, vornicul tarii de sus si Marele vornic al
tarii de jos, comandantii ostirilor din zonele respective.
In Moldova, marele vornic al tarii de jos avea o pozitie similara
banului, in sensul ca era primul dregator in ierarhia domnitorilor
Moldovei.
 Postelnicul
sfetnicul de taina si talmaciul domnului, cel care se ingrijea de relatiile
externe ale tarii.
 Spatarul
purtatorul spadei domnesti, comandantul ostii de Calarasi, iar uneori pe
timp de razboi, comandantul intregii armate.
In Modova, domnul Ieremia Movila a infiintat dupa modelul polonez o
dregatorie noua= hatmagul, care a preluat atributiile militare ale
vornicilor.
 Vistiernicul
se ocupa cu strangerea veniturilor tarii si asigurarea mijloacelor
financiare necesare pentru intretinerea curti domnesti a armatei, iar,
dupa instaurarea dominatiei Otomane, pentru plata haraciului si a
celorlalte contributii catre inalta poarta.

4
  Paharnicul= Avea in grija pivnitele domnesti
 Stolnicul= Administra camarile, gradinile si pescariile domnesti
 Comisul= era mai marele grajdurilor domnesti.

b) Micii dregatori, cei care nu faceau parte din sfat

 Armasul= executorul sentintelor penale edate de domn
 Saprarul= ingrijitorul corturilr domnesti pe timp de razboi
 Clucerul= aproviziona curtea domneasca cu grane
 Sulcerul= aproviziona curtea domneasca cu carne
 Aga= comandantul dorobantilor si al pedestrimii si apoi
comandantul garzii domnesti.
 Din examinarea atributiilor dregatorilor, rezulta ca prin specificul competentelor lor, erau
organe de stat caracterizate prin confuziunea de atributii.
 MANUAL!!!

INSTITUTIILE DE DREPT PRIVAT DIN LEGEA TARII

1) Proprietatea

 Caracteristic in Evul Mediu este ca proprietatea, in general, si proprietatea asupra

pamantului, in special au o structura complexa divizata si ierarhizata caracterizata:
o prin imbinarea formei de stapanire devalmasa cu cea persoana
o prin coexistenta mai multor forme de proprietate in functie de titularul dreptului
de proprietate, fiecare dintre aceste forme avand un regim juridic deosebit, in
functie de pozitia sociala a titularului.
 Prin urmare, proprietatea in feudalism nu este absoluta, ci divizata, Legea Tarii consacrand
in acest sens:
 un dominium eminens care apartine domnului,
 un dominium utile care apartine boierilor si celorlalti proprietari
 si un drept de folosinta al taranilor aserviti.
 Acestea sunt palierele prop feudale divizate.

5
 a) Dominium eminens

 Este proprietatea domnului asupra intreg teritoriului tarii, drept pe care domnul il exercita in
calitatea sa de varf al ierarhiei feudale si reprezentat al statului feudal
 Este domeniul public al statului feudal si nu se confunda cu proprietatea domneasca, adica cu
bunurile pe care domnul le stapaneste ca mare proprietar feudal alaturi de ceilalti boieri.
 In virtutea lui dominium eminenes, domnul exercita urmatoarele prerogative:
o Drept de supraveghere si contro asupra intregului teritoriu al tarii
o Culegea mostenirile vacante, pamantul si robii ramasi fara stapan prin decesul
proprietarului lipsit de mostenitori revenind domnului
o Lua in stapanire res nulius (= bunurile nimanui), care erau de doua categorii:
 terenuri pustii, cele care nu au apartinut niciodata unui proprietar
 si terenurile pustiite (res veredicte), adica cele care au apartinut candva
unui proprietar, dar au fost abandonate de catre acesta.
o Putea incuviinta feudalilor desprinderea unor portiuni de teren din terenurile pustii
si pustiite si trecerea lor in stapanire persoanala prin intemeierea de sate numite
slobozii, datorita scutirilor de taxe si de dari acordate de catre domn cu acel prilej.
o Lua in stapanire terenurile si bunurile confiscate de la boierii vicleni
o Acorda donatii si danii domnesti boierilor pentru dreapta si credincioasa slujba,
precum si manastirilor in scopuri pioase
o Acorda feudalilor, boieri si manastiri, imunitati feudale asupra proprietatilor pe
care acestia le stapaneau
o Domnul incuviinta toate actele juridice de transfer al proprietatii asupra
pamantului si robilor, ocazie cu care partile dadeau domnului un cal bun sau o
cupa din metal pretios, adica ceea ce numim darea calului sau darea cupei
o Exercita dreptul de prădalică/ preadalică constand in revocarea donatiilor
facute.Putea sa renunte la exercitarea dreptului de preadalica prin introducerea in
hrisovul de danie domneasca a formulei sacramentale: ,,pradalica sa nu fie!", iar,
in schimb, partile actului respectiv faceau darea calului sau darea cupei.
o Avea dreptul de a percepe dijme, bir și munci, cele 3 forme ale rentei de tip
feudal.

b) Dominium utile

 Apartinea feudalilor, taranilor liberi si celorlalti feudali

 Prima forma este marea proprietate feudala. Ea este o proprietate completa asupra pamantului
si incompleta asupra taranilor aserviti si s-a format anterior intemeierii statelor feudale
romanesti de sine statatoare prin acapararea pamantului obstilor si exploatarea muncii taranilor
dependenti.

6
 Ea este continuatoarea dpdv istoric a stapanirii exercitata de cnejii, voievozii si juzii romani
asupra feudelor lor si s-a constituit in sens juridic printr-un mod originar de dobandire, si
anume mostenirea, careia, dupa intemeiere, i s-au adaugat moduri juridice derivate si anume
dania domneasca pt dreapta si credincioasa slujba, dania particulara, vanzarea, schimbul si
infratirea pe mosie.
 In paralel, nobilii feudali si-au extins proprietatile si prin mijloace nejuridice violente, prin
cotropire sau sila, adica prin acapararea cu forta a pamanturilor taranilor si incalcarea
stravechiului drept de proprietate al acestora.
 In functie de titularul sau, marea proprietate feudala este:
o domneasca,
o boiereasca,
o manastireasca.

i) Proprietatea domneasca
 Proprietatea domneasca cuprinde bunurile persoane ale domnului ce ii apartineau acestuia ca
oricarui alt membru al clasei feudalilor, inca inainte de a accede la domnie. La aceste bunuri se
adaugau si achizitiile facute de domn pe diverse cai juridice,precum si imbunatatirile realizate
din initiativa si pe cheltuiala proprie. Mai apartineau domnului, sub numele de camara
domneasca si anumite venituri care i se cuveneau pe timpul exercitarii domniei si care erau
separate de vistieria tarii.