PRAVILELE LAICE

 Pravilele laice au fost adoptate la mijlocul sec. 17, aproape simultan si cu un continut similar in
Tara Romaneasca si in Moldova, ca o necesitate pentru puterea de stat centralizata, de a interveni
rapid cu reglementari in diverse domenii.
 In acelasi timp, pravilele laice au reprezentat pentru boieri si intrumente de limitare a puterii
domnului, caci, cum zice Grigore Ureche, ,,acolo unde nu sunt pravile, din voia domnilor, multe
strambatati se fac".
 In Moldova, din porunca domnului Vasile Lupu, logofatul Eustrache a elaborat in 1646 ,,Cartea
romaneasca de invatatura", aceasta reprezentand prima codificare legislativa cu caracter laic din
istoria statului si dreptului romanesc.
o Ea a fost tiparita din porunca domneasca la tipografia manastirii “Trei Ierarhi”.
o Din titlu rezulta ca este o initiativa romaneasca, iar lucrarile straine care au stat la baza
elaborarii pravilei au fost codificate intr-o viziune proprie, astfel incat aceasta lucrare nu
este o copie sau o compilatie a lucrarii respective, ci o opera de sinteza cu trsaturi
originale.
o In al II-lea rand, cuvantul ,,invatatura" utilizat in titulatura pravilei nu are un sens didactic,
ci unul juridic de dispozitie obligatorie, de porunca domneasca, dar care atrage sanctiunea
domnului asupra celor ce nu asculta de asemenea ,,invatatura".
o Izvoarele acestei pravile sunt:
1. ,,Nomos ghiorghicos" (legiuirea agrara bizantina) - adoptata in timpul domnului
Leon Isaul
2. Lucrarile penalistului italian Prospero Falinaci, latinizat Falinacius, intitulate
,,Pracsis et teoriae criminalis"

 In Tara Romaneasca, in 1652, din porunca domnului Matei Basarab, Daniil Panoneanul, un
calugar ajuns ulterior mitropolit al Transilvaniei, a elaborat lucrarea ,,Indreptarea legii" sau
,,Pravila cea mare", tiparita la Targoviste si care contine o predoslovie scrisa de mitropolitul
Stefan al Tarii Romanesti.
o Titlul sau este semnificativ, exprimand ideea scopului avut in vedere, adica influentarea
comportamentului uman prin dispozitii legale noi.
o Cuprinsul este mai amplu decat cel al ,,Cartii romanesti de invatatura", pentru ca cuprinde,
alaturi de versiunea muntenizata a pravilei moldovene si ,,Nomocanonul" lui Mihail
Malaxus.
o Totodata, in partea finala a pravilei sunt expuse o serie de probleme de interes mai general
din domenii nejuridice (medicina, gramatica, filosofie), dar si chestiuni de interes canonic.
 Continutul juridic al celor 2 pravile este asemanator si se refera in principal la reglementarea
relatiilor din agricultura si sanctionarea faptelor cu caracter penal, iar dispozitiile de drept civil si
drept procesual sunt putin numeroase.
 Prevederile celor 2 pravile sunt structurate in pricini, glave si zaciale, adica sectiuni, capitole si
articole.

 Dispozitiile juridice din pravile sunt sistematizate in 2 parti:

A. Prima parte contine:

I. prevederi ce reglementeaza relatii feudale din agricultura si care consacra:

1. legarea de pamant a taranilor dependenti
2. drepturile stapanilor feuali de a-i urmari pe taranii dependenti fugiti de pe mosii si de
a-i aduce inapoi.
3. interdictia celorlalti boieri de a-i primi pe mosiile lor pe taranii fugari so obligatia de a-
i remite stapanilor lor.
4. obligatiile de renta feudala ale taranilor aserviti fata de boieri si drepturile acestora din
urma de a-i pedepsi pe taranii ce nu-si executa obligatiile.

II. reglementari care vizeaza:

1. paza hotarelor
2. paza recoltelor
3. paza bunurilor agricole
4. cresterea vitelor
5. impartirea recoltelor
6. schimburile de terenuri

B. A doua parte contine:

I. institutii de drept civil, de drept penal si de drept procesual.

II. 1. reglementarea statutului juridic al persoanelor se face dupa criteriul conditiei sociale.
 Persoanele fizice (obraze) se impart in:
o slobozi (erau pe o parte taranii liberi si pe alta parte erau boierii, clerul)
o robi (nu-si puteau schimba statutul juridic decat cu acordul stapanului sau ca
rasplata pentru denuntarea stapanului vinovat de savarsirea anumitor infractiuni;
asupra robillor, stapanul avea avea un intins drept de corectie).
2. majoratul este fixat la 25 de ani, insa raspunderea pentru faptele proprii intervine de la 18
ani.
III. Institutia familiei, a casatoriei, a rudeniei
 sunt reglementate pe baza acelorasi principii ca si in pravilele bisericesti.
 Casatoria este precedata de logodna, consacrata ca institutie juridica dupa modelul
bizantin si confera sotului puterea maritala asupra sotiei si dreptul de a-i administra
zestrea.
 Puterea maritala presupune ca sotul are asupra sotiei un drept de corectie, incuzand bataia
si inchiderea ei.
 Sotul avea asupra sotiei un intins drept de corectie, mergand pana la aplicarea corectiilor
fizice si de a o inchide in manastire.
 Desfacerea casatoriei se facea prin moartea unuia dintre soti, prin repudiu si prin divortul
pronuntat pe cale judecatoreasca.
 Provilele recunosc un anumit efect juridic si concubinajului, a.i. concubina infidela isi
pierde averea analog cu pierderea zestrei de catre sotia adultera.
 Sunt reglementate totodata institutiei adoptiei si tutelei.

IV. In materia bunurilor

 este protejata proprietatea asupra imobilelor si se face distinctia intre bunurile ce
formeaza obiectul proprietatii reglementate de dreptul laic (mirean) si bunurile
considerate sfintite, ce se bucura de o protectie speciala, potrivit prevederilor dreptului
canonic.

V. Succesiunea
 poate fi deferita prin:
o testament in forma scrisa (zapis) sau in forma orala (cu limba de moarte)
o ,,ab in testa" (potrivit legii).
 Exista anumite incapacitati de a testa, spre exemplu: cei condamnati pentru infratiuni
contra moralei, precum si incapacitati de a mosteni (asasinul nu vine la succesiunea celui
asasinat).
 Categorii de mostenitori legali: ascendentii, descendentii (pana la gradul 9) si colateralii.
 Copiii naturali vin doar la succesiunea mamei si sunt reglementate rezervele succesorale
si cantitatea disponibila in functie de numarul copiilor.

VI. In materia obligatiilor

 reglementarea are la baza raspunderea individuala si sunt considerate izvoare de
obligatii:
o tocmelile (contractele)
o delictele.
 Pentru validitatea contractelor se cere ca vointa partilor contractate sa nu fie vitiata prin
violenta (sila) sau prin dol (amagire).
  Actele juridice puteau fi incheiate si prin mandatari sau reprezentanti conventionali ai
partilor (pristari, ispravnici).
 Principalele contracte reglementate de pravile sunt: de vanzare, incheiere, imprumut,
donatie.
 Se mentine acelasi sistem de garantie ca si in legea tarii (zalogul si chezasii).

VII. Materia dreptului penal

 cunoaste o ampla reglementare, potrivit celor mai avansate principii ale epocii.
 Infractiunile continua sa fie clasificate dupa gradul lor de periculozitate sociala
(exemplu: vinii mari, vinii mici).
 Este reglementata acum pentru prima data la nivel general infractiunea flagranta.
 Pentru prima data, la calificarea infractiunii se aveau in vedere pozitia subiectiva a
faptuitorului (gandul faptasului), precum si momentul si locul faptei.
 Sunt introduse unele categorii juridice noi: tentativa, concursul de infractiuni,
complicitatea si recidiva.
 De asemenea, sunt prevazute pentru prima data:
o cauze ce inlatura raspunderea penala (nebunia, legitima aparare, varsta sub 7 ani,
ordinul superiorului),
o cauze ce atenueaza raspunderea penala (mania, starea de ebrietate, varsta sub 10
ani)
o cauze ce agraveaza raspunderea penala (calitatea de boier in cazul infractiunii de
hiclenie).
 Sistemul sanctionator cuprindea:
o pedeapsa cu moartea (sub diferitele sale forme),
o alte pedepse fizice,
o pedepsele privative de libertate (temnita, ocna, surghiunul la manastire),
o pedepse cu caracter religios (anatema, interdictia de a intra in Biserica,
neingroparea),
o pedepse inflamante
o pedepse pecuniare (amenzi)
o uneori si pedepse complimentare (confiscarea averii).
 La stabilirea pedepsei, judecatorul avea o larga posibilitate de apreciere. Se spunea ca
pedepsele se stabileau dupa ,,voia judetului" (a judecatorului), astfel incat acesta, in
anumite cazuri, putea dispune schimbarea pedepsei si chiar iertarea pedepsei.
 Dispozitiile de drept penal aveau un vadit caracter discriminator de clasa, sens in care
pravilele recomanda ca boierilor si clericilor sa nu li se aplice pedepse fizice, ci acestea
sa fie inlocuite de amenzi.
  Calitatea de boier este considerate suficienta pt ca judecatorul sa pronunte o pedeapsa
mai usoara. Dimpotriva, in cazul infractiunilor de hiclenie, calitatea de boier era o
circumstanta agravanta.
 Dimpotriva, pravilele recomandau aplicarea pedepselor fizice pentru infractorul ,, de
gios" (cei ce apartineau unei categorii sociale inferioare).

VIII. In materia dreptului procesual

 pravilele prevad existenta a 2 categorii de instante: laice si bisericesti.
 Nu functioneaza principiul specializarii instantelor, astfel incat instantele laice judecau si
pricinile civile si cele penale.
 In materia penala, actiunea penala putea si intentata si de alte persoane si de victima:
parintele (pentru copil), stapanul (pentru sluga), sotul (pentru sotie).
 Exista anumite infractiuni, precum falsificarea monedei, pentru care denuntul era
obligatoriu.
 Mijloacele de proba erau martorii, juramintele, inscrisurile, carora li se adauga si 2
mijloace de proba noi: expertiza si prezumtiile (in pravile sunt numite,,presupusuri"
sau ,,semne" sau ,,intelesuri").
 In materie penala era admisa si tortura (caznirea), pentru a smulge marturisirea
invinuitului ce nega comiterea faptului.
 Pe plan probator, in ceea ce priveste elementul vadit discriminator, valoarea marturiei
trebuie apreciata de judecator in mod diferit, in raport cu statutul juridic al martorului,
spunandu-se in pravile ca boierii si clerul trebuie crezuti mai mult.
 Nu era insa cunoscut conceptul de ,,cale de atac", insa pravilele permiteau celor
nemultumiti de hotararea pronuntata sa se adreseze numai judecatorilor superiori.
 De asemenea, nu era cunoscut conceptul de,,autoritate de lucru judecat", insa erau
prevazute anumite termene de prescriptie ale dreptului material la actiune.
 ORGANIZAREA DE STAT SI DREPTURILE
IN EPOCA REGIMULUI TURCO - FANARIOT

 Regimul turco-fanariot instaurat in Tara Romaneasca in 1716, dupa mazilirea lui Constantin
Brancoveanu si in 1711 in Moldova dupa mazilirea lui Dimitrie Cantemir, a durat pana la
revolutia lui Tudor Vladimirescu din 1821 si a cunoscut 2 faze:

I. Prima faza
 a debutat cu instaurarea acestui regim si s-a sfarsit in 1774, cu pacea si tratatul de la KuciuK-
Kainardji.
 Asistam la apogeul dominatiei otomane asupra tarilor romane: domni fanarioti sunt asimilati
pasilor cu 2 tuiuri, sunt numiti direct de sultan, fiind integrati ierarhic in administratia otomana.
 Durata domniilor este foarte scurta (in medie este de 2 ani), iar fanariotii se comporta ca niste
arendasi ai tarilor romane, fiind preocupati de indeplinirea obligatiilor fata de Poarta (din ce in ce
mai numeroasa) si de spolierea fiscala a tarilor romane, in interesul propriu si al clientelei lor
politice.
 Tronurile principatelor erau scoase la mezat si se practica totodata sistemul mutarii domnilor,
dintr-o tara in alta, sistem ce a avut si efecte politice in sensul ca a asigurat evolutia unitara a
dreptului in cele 2 principate.

II. A doua faza(1774-1821)

 a insemnat eliberarea tarilor romane de sub monopolul otoman al comertului exterior,
principatele fiind atrase in circuitul economic european, ceea ce a insemnat cresterea productiei
si a schimbului de marfuri, aparitia si dezvoltarea relatiilor de productie de tip capitalist.

I. DREPTUL IN PRIMA FAZA A REGIMULUI TURCO - FANARIOT

 Prima faza se caracterizeaza printr-o slaba dezvoltare de elaborare a dreptului, pentru ca

domninatia otomana era la apogeu, iar autonomia principatelor fusese mult stirbita. Si in aceasta
epoca se adopta pravile. Este vorba despre:

1. ,,Nomocanonul" lui Gheorghe din Trapezunt, intocmit in Tara Romaneasca in 1730, din
porunca lui Nicolae Mavrocordat. Este o lucrare scrisa in limba greaca, ce cuprinde dreptul
canonic.

2. ,,Manualul de legi" al lui Mihai Fotino, elaborat din ordinul domnului Stefan Racovita,
structurat in 3 volume, cuprinzand dreptul canonic si dreptul laic, dispozitiile sale fiind
structurate pe ramuri de drept. Ca element de noutate, aceasta pravila este prima care contine
dispozitii de drept comercial.
 Activitatea de elaborare a dreptului in aceasta perioada a fost influentata si de puterea protectoare
(Rusia), in sensul traducerii din limba rusa a legiuirii Imparatesei Ecaterina a II-a.
 Cel mai important element al evolutiei dreptului in prima faza a regimului turco-fanariot il
reprezinta reformele lui Constatin Mavrocordat.
o Este cel mai important reprezentant al acestei perioade.
o A avut 10 domnii (6 in Tara Romaneasca si 4 in Moldova), insumand 23 de ani de domnie
(performanta neegalata).
o Era o persoana foarte instruita si a guvernat principatele in spiritul abolutismului iluminat.
o Reformele pe care el le-a abordat, extrem de radicale si de curajoase pentru acea epoca,
vizau modernizarea intregii vieti sociala si de stat.
 Reformele pe care Constantin Mavrocordat le-a infaptuit pana in 1740, au fost sistematizate intr-
un asezamant dat in acelasi an si publicat in revista ,,Mercure de France" in 1742. Aceastea sunt:

1. clerul este scutit de plata darilor, insa dreptul sau de judecata este limitat si se infiinteaza
episcopii manastiresti pentru administrarea averilor manastirilor.

2. se adopta un nou statut al boierilor, calitatea de boier fiind legata de indeplinirea unei
functii in aparatul de stat si nu de stapanirea unei mosii. Ei sunt impartiti in 2 categorii:
Veliti (membrii ai divanului domnesc si urmasii acestora, ce se numesc ,,neamuri" sicare
sunt scutiti de plata tuturor darilor) si Mazili (care erau scutiti doar de plata unora dintre
dari).

3. reforma administrativa consta in introducerea ispravnicilor la conducerea judetelor si

tinuturilor (2 pentru ficare judet si 2 pentru fiecare tinut) si salarizarea tuturor dregatoriilor
(se facea dintr-un fond special, numit ,,casa rasurilor').

4. reforma fiscala consta in suprimarea unor dari si unirea tuturor celorlalte dari intr-un
impozit uni numit ,,sama obsteasca", platibila in 4 sferturi, insa cuantumul impozitelor au
crescut, ajungand la 12 sferturi.
5. reformele intreprinse pe plan social pana la 1740 nu au fost la fel de pregresiste ca
celelalte, astfel incat Constatin Mavrocordat stabileste interzicerea stramutarilor taranilor
aseviti de pe mosii si obligatiia lor de a lucra pentru boieri fara a preciza numarul de zile,
ceea ce a generat abuzuri sin partea boierilor.
 Abuzurile au generat la randul lor un fenomen de bejenie (fuga de pe mosie), ceea
ce a capatat intre 1741 si 1746 dimensiuni impresionante, ducand la injumatatirea
numarului de platitori de impozite, ceea ce insemna punerea in pericol a veniturilor
statului.
 Pentru acest motiv, Constantin Mavrocordat a intreprins o reforma sociala radicala,
care a dus la desfiintarea starii de dependenta a taranilor (rumanie si vecinie).
 Printr-un hrisov domnesc dat la 1 martie 1746, s-a stabilit in Tara Romaneasca
iertarea de rumanie a celor ce se intorceau in tara pe baza unor certificate eliberate
de Divanul domnesc, hrisov ce prevede ca taranii fugiti se puteau aseza pe orice
mosie, iar fostii stapani nu ii mai puteau urmari.
 Ei aveau obligatia de a munci un numar de zile pe an in folosul boierului pe a carui
mosie se stabilea si de a plati dijma la recolta obtinuta.
 Insa acest hrisov contine o omisiune esentiala, pentru ca nu precizeaza data pana la
care sa se intoarca pentru a beneficia de prevederile acestui hrisov.
 Astfel, hrisovul a avut un efect contrar celui scontat, pentru ca a amplificat
fenomenul de bejenie. Chiar si ceilalti ramasi in tara fugeau pentru a se intoarce si a
beneficia de prevederile hrisovului.
 La 5 august 1746, Constantin Mavrocordat a dat un nou hrisov, in care a prevazut
eliberarea tuturor rumanilor, stapanii fiind,,invitati" sa-i elibereze fara plata, in caz
contrat, ei isi puteau rascumpara libertatea ,,ope legis" (in virtutea legii), de 10
talere. Totodata, ei erau scutiti de dari 6 luni si apoi plateau 5 talere impartite in 4
sferturi, trebuind sa lucreze 6 zile pe an in folosul stapanilor mosiilor.
 O reforma asemanatoare a realizat si in Moldova, printr-un hrisov cu un continut
asemanator, dat la 1 iunie 1749. Este insa o singura deosebire; eliberarea din starea
de dependenta a vecinilor a fost gratuita si neconditionata.
 Consecintele reformei sociale au fost fosrte importante pentru evolutia tarilor
romane. Dreptul de folosinta pe care taranii deveniti clacasi il aveau asupra
pamanatului nu mai avea temei legal, ci un temei contractual: izvora din invoiala
intervenita intre boierul ce stapanea mosia si taranul clacas.
 De iure, situatia taranilor s-a imbunatatit, pentru ca ei nu mai erau legati de glie, nu
se mai aflau in stare de dependenta fata de boieri si de manastiri, insa de facto,
asistam la o inrautatire a taranilor deveniti clacasi, pentru ca acele invoieli se
realizau in conditii contractuale foarte dezavantajoase pentru tarani, ei fiind nevoiti
sa accepte toate clauzele impuse de boier. Principala invoiala a fost numarul de zile
de claca ce trebuie prestate. Astfel, taranii nu mai sunt legati de pamant, ci de sat,
pentru ca nu poate parasi satul decat cu acordul stapanului mosiei, acesta avand
dreptul de a-l readuce ,,manu militari".

Domnii fanarioti. incepand cu Constantin Mavrocordat, au dat o serie de ,,urbari", prin care au
fixat anumite limite cadrului contractual al invoielilor dintr boieri si taranii clacasi. Trebuie
precizat ca reforma lui Constantin Mavrocordat nu a desfintat total starea de dependenta, pentru
ca nu i-a vizat pe scutelnici (indeplinesc la curtea boierilor munci ce necesita o anumita
calificare) si poslusnici (sunt cei ce exercita la curtea boierilor servicii ce nu necesita o anumita
calificare), categorii de persoane aflate in stare de dependenta personala fata de boieri. Ei aveau
obligatii fiscale numai fata de boieri, nu si fata de stat.
 II. EVOLUTIA DREPTULUI IN A II-A FAZA A REGIMULUI TURCO – FANARIOT

 Evolutia dreptului in a 2 faza a regimului turco-fanariot a fost marcata de o sustinuta activitate

de elaborare a dreptului ce a imbracat forma adoptarii unor pravile, activitate care prezinta o
serie de trasaturi comune in cele 2 tari romane:

a. la elaborarea pravilelor spre deosebire de epoca feudalismului dezvoltat, izvoarele bizantine

pierd ponderea de odinioara in favoarea principiilor si institutiilor juridice extrase din codurile
burgheze (codul Napoleon, civil, austriac)

b. asistam la codificarea Legii Tarii si sistematizarea ei pe ramuri si institutii de drept.

c. se realizeaza o serie de progrese pe planul sistematizarii si tehnicii de reglementare juridice

d. pravilele sunt redactate in variante bilingve (lb.romana si lb.neogreaca)

e. pravilele adoptate in aceasta perioada acorda o atentie deosebita procedurii de judecata, fapt
explicabil prin consecintele pacii de la Kuciuk-Kainardji.

 Tarile romane intrate in circuitul economic european cunosc o dezvoltare a relatiilor comerciale
cu celelalte tari europene, asistam la o multiplicare a raporturilor juridice intre resortisantii tarilor
romane si cei straini.
 Pe fondul acestor raporturi juridice se nasc si litigii, context in care se pune problema instantei
competente sa solutioneze aceste litigii si procedura de judecata, pe care instanta in cauza urma
sa o aiba in vedere.
 In imperiul otoman datorita faptului ca acesta era o tara necrestina unde justitia se infaptuia de
catre instantele musulmane dupa o procedura inapoiata, marile puteri europene impusesera prin
tratate incheiate cu Turcia ca litigiile ivite intre turci si cetatenii acestor state sa fie solutionate de
reprezentantii diplomatici ai statelor respective, pe langa Inalta Poarta si dupa procedura de
judecata a tarii respective, ce inseamna o atingere grava adusa imperiului otoman.
 Tarile romane au evitat aceasta situatie prin introducerea unei proceduri moderne compatibila cu
standardele tarilor apusene, subliniindu-se si ca tarile romane sunt crestine, unde justitia este
infaptuita de instante laice dupa o procedura moderna, astfel incat ele nu pot fi considerate parte
integranta a imperiului otoman si nu li se poate aplica regimul capitulatiilor.

Pravilele adoptate in a 2 faza a regimului turco-fanariot se impart in 2 categorii:

1. nomocanoanele si legiuirile laice bizantine:

 a. nomocanoanele lui Antim Ivireanul, ,,Capetele de porunci', retiparit in 1785, prima
editie fiind in 1714.

b. traducerea din greaca a Hexabiblului lui Constantin Armenopulos, efectuata de

marele paharnic Toma Carra

2. legiuirile noi ce se impart in 2 categorii:

a. ce nu au fost promulgate oficial, ramanand la stadiul de lucrare cu caracter privat:

I. ,,Pandectele lui Toma Carra" este o lucrare elaborata de marele paharnic in 1806 din ordinul
lui Alexandru Moruzi. Aceasta lucrare este conceputa in 3 parti: despre persoane, despre lucruri,
despre actiuni. Nu s-a reusit decat elaborarea primei parti.

II. ,,Manualul juridic al lui Andronache Donici" elaborat la 1814 reprezentand primul cod
civil roman complet. S-a aplicat in practica instantelor de judecata desi a ramas la stadiul de
lucrare cu caracter privat pana la 1865 (cand a intrat in vigoare codul civil roman). Nu a fost
promulgat oficial pentru ca Andronache Donici era un membru marcant al miscarii carbunarilor
ce milita pentru modernizarea statului pe principii progresive si care era dezavuata de domnul
Moldovei, Scarlat Calimachi. Andronache Donici se afla in rivalitate cu alti 2 pravilisti ai epocii:
Cristian Flechtenmacher si Anania Cuzanos (protejatii lui Scarlat Calimachi).

b. cele ce au fost promulgate oficial. Intra cele 3 mari monumente ale dreptului acelei
perioade:

I. ,,Praviliceasca condica".
 Denumirea oficiala este in greaca, ,,sintagmation nomicon" si in romana ,,marea
randuiala juridica".
 Este elaborata deci in 2 editii, din ordinul lui Alexandru Ipsilanti la 1775, dar datorita
opozitiei Imeriului otoman a intrat in vigoare abia in 1780.
 Izvoarele pravilelor sunt:
o obiceiul pamantului,
o bazilicalele,
o jurisprudenta (povetele),
o doctrina juridica moderna(Lucrarile lui Beccaria si Montesquieu).
 Nu se stie autorul acestei pravile, unul prezumtiv fiind Enachita Vacarescu (este singurul
erudit al epocii ce cunoaste toate aceste izvoare avute in vedere, fiind cunoscator al limbii
neogreaca).
 S-a aplicat in Tara Romaneasca pana la 1818 cand a fost adoptata Legiuirea Caragea si in
drept pana la 1865.

II. Codul Calimah

  se mai numeste si ,,Condica Tivila" a Moldovei.
 In vederea elaborarii acestei pravile domnul Scarlat Calimah a alcatuit, la 1813, 2 comisii
de juristi ce au procedat la elaborarea proiectului de pravila in 2 versiuni:
o in lb. greaca promulgata in 1817
o in lb. romana promulgata mai tarziu, 1833.
 Autorii versiunii in lb romana sunt: Cristian Flechtenmacher, Petrache Asachi,
Damaschin Bojinca;
 iar autorii versiunii in lb. greaca sunt: Cristian Flechtenmacher, Anania Cuzanos,
Andronache Donici.
 2032 de articole structurate intr-o parte introductiva cu 24 de articole si alte 3 parti:
o despre dritul persoanei,
o despre dritul lucrurilor,
o in marginirile ce privesc dritul persoanei dimpreuna cu al lucrurilor.
 In partea introductiva este o precizare foarte importanta: ,,Legea Tarii reprezinta dreptul
comun in toate materiile".
 Codul contine 2 anexe cu regulile aplicabile concursului creditorilor si licitatiei.
 Izvoarele pravilelor sunt:
o Legea Tarii,
o dreptul bizantin,
o codul civil francez de la 1804 (Codul Napoleon),
o codul civil austriac de la 1811

III. Legiuirea Caragea

 este elaborata in 1818 si intrata in vigoare in 1819.
 A ramas in vigoare pana in 1865cand a fost abrogata de codul civil roman.
 Autorii sunt: Atanasie Hristopol, Logofatul Nestor (mare logofat al dreptatii si primul
roman profesor de drept la scoala domneasca).
 Proiectul ei a fost revizuit dupa adoptarea sa de catre stolnicii Constantin si Ionita
Balaceanu.
 Este structurata in 6 parti:
o 1. despre obraze (materia persoanelor);
o 2. despre lucruri (materia bunurilor);
o 3. despre tocmeli (contracte);
o 4. despre daruri si mosteniri (acestea 4 apartinand codului civil);
o 5. despre vini (cod penal);
o 6. despre ale judecatilor (cod de procedura).
 Observam ca aceasta lucrare are un caracter eterogen fiind asezate laolalta dispozitii de
drept civil cu dispozitii de drept penal si de drept procesual.
 In afara lor au fost elaborate pravile noi ce au caracterul unor legiuiri speciale:

1. Sobornicescul hrisov
 este adoptat in 1785 din initiativa domnului Alexandru Mavrocordat prin care se reglementau:
o relatiile dintre mosieri si clacasi,
o numarul zilelor de claca
o nartul (cantitatea de munca ce trebuie prestata intr-o zi de claca).
 A imbracat ca forma fizionomia a 2 anaforale date de sfatul de obste al tarii:
o 1. in 14 august prin care se interzicea:
 intocmirea de acte de mestesugire de danie,
 vanzare sau schimb avand ca obiect acapararea pamantului tarii,
 insa dispozitiile ei se aplicau doar pentru viitor, ea nefacand nicio
mentiune referitoare la actele mestesugite deja intocmite;
o 2. din 12 septembrie se interzice vanzarea separata a robilor tigani in vederea
asigurarii unitatii familiilor acestora.

2. ,,Pontul boierescului"
 dat de domnul Alexandru Moruzi in 1805, prin care se reglementeaza raportul dintre boieri si
taranii clacasi.