B.

Sfatul domnesc - organism colectiv, care �si desfasura activitatea pe l�nga

domn, prin intermediul caruia boierii participau la conducerea statului.
B1. Organizare si functionare:

- era format din reprezentantii marii boierimi si ai clerului.

- numarul membrilor Sfatului domnesc oscila �ntre 12 si 25.
- era convocat �n locuri si la date fixate de catre domn.

B2. Competenta:
- �l sfatuia pe domn �n probleme de stat;
- confirma titlurile de proprietate;
- �ntarea daniile domnesti;
- acordara de imunitati si privilegii feudale, d�nd garantia respectarii acestora;
- participa la judecarea proceselor, d�ndu-si acordul fata de solutia pronuntata de
domn;
- garanta respectarea de catre domn a tratatelor internationale.
Componenta si competenta Sfatului au cunoscut si ele o anumita evolutie. Astfel, �n
primele decenii de la formarea statelor feudale rom�nesti, Sfatul domnesc a fost
format doar din boieri de tara, adica din boieri fara dregatorii, pentru ca,
treptat, locul boierilor de tara sa fie luat de catre dregatori.

C. Dregatorii
Dregatorii erau �nalti demnitari ai statului ce exercitau atributii de ordin
militar, administrativ si judecatoresc. Dregatoriile s-au format sub influenta
bizantina, mai �nt�i �n Tara Rom�neasca si apoi �n Moldova, sub domniile lui Mircea
cel Batr�n si, respectiv Alexandru cel Bun. Pentru ca �n societatea feudala nu erau
clar delimitate formele de activitate �n cadrul statului, si competenta
dregatorilor se caracteriza prin confuzia de atributii.
�n perioada imediat urmatoare �ntemeierii, dregatorii �ndeplineau anumite atributii
�n cadrul curtii, atributii ce erau legate de persoana domnului. Dar treptat,
paralel cu �ngradirea privilegiilor si imunitatilor boieresti, precum si o data cu
�ntarirea aparatului central de stat, dregatorii au preluat �n numele domnului
conducerea efectiva a treburilor statului.
Ei erau numiti de catre domn, fata de care depuneau un juram�nt de credinta. Puteau
fi oric�nd revocati si nu erau remunerati pentru activitatea desfasurata, dar ei
beneficiau de danii domnesti pentru dreapta si credincioasa slujba si, totodata, li
se concedau veniturile unor teritorii si primeau daruri de la subalterni. Erau
considerati mari dregatori cei care faceau parte din Sfatul domnesc, pe c�nd micii
dregatori erau considerati subalternii lor.
Erau considerati mari dregatori:
- banul era unul dintre cei mai importan?i dregatori din ?ara Rom�neasca. El �?i
desfa?ura
activitatea �n Oltenia unde desfa?ura atribu?iuni militare, administrative ?i
judiciare asemanatoare celor
exercitate de domn.
- logofatul era ?eful Cancelariei domne?ti ?i exercita atribu?iuni administrative,
militare ?i
judiciare.
- vornicul era un mare dregator care se ocupa de curtea domneasca. �n ?ara
Romaneasca,
vornicul �?i desfa?ura activitatea numai �n Muntenia, av�nd atribu?ii militare,
administrative ?i judiciare. �n
Moldova existau doi vornici.
- postelnicul;
- vistiernicul era marele dregator care administra Vistieria statului. El exercita
str�ngerea
impozitelor ?i se ocupa de organizarea proceselor din domeniul fiscal.
- camarasul era cel care administra bunurile Domnului.
- spatarul;
- hatmanul;
- stolnicul;
- paharnicul;
- comisul.
La Curtea domneasca existau ?i dregatori ce exercitau atribu?iuni militare. Ace?tia
erau SPATARUL ?I
HATMANUL. �n anumite situa?ii, Domnul le putea oferi conducerea armatei.
Un alt important dregator era POSTELNICUL. El era traducatorul Domnului ?i
�ndeplinea ?i anumite
atribu?ii �n domeniul politicii externe.
STOLNICUL era un mare dregator care se ocupa de gradinile domne?ti.
PAHARNICUL era un alt mare dregator care functiona la curtea domneasca.
COMISUL era marele dregator �nsarcinat cu administrarea Grajdurilor domne?ti.
La Curtea domneasca existau ?i mici dregatori, precum:
SETRARUL avea grija de corturile militare domne?ti.
SLUGERUL aproviziona cu caren curtea domneasca.