Conflictul dintre daci si romani s-a declansat �nca de la �nceputul secolului I d.
H., a ajuns la apogeu �n perioada cuprinsa �ntre anii 85 si 106 d. H. si s-a
finalizat prin transformarea Daciei �n provincie romana. �n urma cuceririi Daciei de catre romani, hotarele provinciei �ncep, la vest, de la confluenta Dunarii cu Tisa, dupa care urca pe Valea Tisei p�na la confluenta Muresului cu Tisa, apoi urmeaza, la nord, linia Muresului �n amonte p�na la Deva, de unde urca prin Muntii Apuseni p�na l�nga Zalau, pentru a urmea apoi o linie paralela cu Valea Somesului p�na la pasul Oituz. La est hotarele provinciei se identifica cu versantul transilvan al Carpatilor Orientali, dupa care coboara spre sud p�na la izvoarele Oltului si urmeaza Valea Oltului p�na la confluenta Oltului cu Dunarea, pentru a urca apoi, la sud, pe Valea Dunarii p�na la punctul de plecare. Se pare ca �n anul 118, �mparatul Hadrian a format provinciile Dacia Inferioara si Dacia Superioara. Mai t�rziu, �n anul 124, acelasi �mparat a desprins din Dacia Superioara partea aflata la nord de Muresul superior si de Aries si a format Dacia Porolissensis. �n anul 168, �mparatul Marc Aureliu a unit Dacia Inferioara cu Dacia Superioara, form�nd Dacia Appulensis, pentru ca �n anul 169 sa desprinda din Dacia Appulensis partea din vestul Banatului, form�nd Dacia Malvensis. Dacia Porolissensis a ramas �n aceleasi granite. Organele centrale ale provinciei A. Guvernatorul - legatus augusti pro consule - exercita depline puteri pe plan administrativ, judiciar si militar (�n vremea lui Traian). - legatus augusti pro praetore - exercita atributii adminstrative, judiciare si militare (Dacia Superioara, Dacia Apulensis � prima reforma a lui Marc Aureliu). - procuratori prezidiali - exercitau atributii administrative, militare si judiciare (Dacia Inferioara, Dacia Malvensis, Dacia Porolisensis � prima reforma a lui Marc Aureliu). - legatus augusti pro consule daciarum trium (legatul imperial al celor trei Dacii) - supravegheaza activitatea guvernatorilor din Dacia Malvensis (procurator prezidial) si Dacia Porolissensis (era condusa, �ncep�nd din anul 168 e. n., de comandantul Legiunii a V-a Macedonica). B. Concilium provinciae La nivel central se si �ntrunea, o data pe an, Consiliul celor trei Dacii, format din reprezentantii municipiilor si coloniilor. Atributii: a) promova interesele comunitatilor locale pe l�nga guvernator; b) formula reclamatii �naintea �mparatului cu privire la eventualele abuzuri ale guvernatorului c) promova cultul imperial.