Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
REFERAT:
CONSTITUIREA PROVINCIEI DACIA
Chiinu 2016
CUPRINS
1. Introducere
7. Concluzii
8. Bibliografie
Epoca stpnirii romane n Dacia are o nsemntate deosebit pentru istoria
rii noastre i a poporului romn, care i trage fiina tocmai din romanitatea
alctuit , cu aportul populaiei dacice supuse , n provincia Dacia, ntemeiat de
romani dup zdrobirea puterii dacilor i desfiinarea statului lor.
n urma celui de al doilea razboi daco-roman, din ani 105-106 d.Cr., statui dac
este desfiintat: la 11 august 106 d.Cr.izvoarele romane insira pentru Intaia oara
Dacia intre provinciile romane. Din acel moment sigiliul Romei fusese aplicat -
asa cum sugestiv a afirmat Nicolae lorga - si in partile noastre, el exprimand In
fapt rolul de matrice jucat de romani, capacitatea lor de a imprima populatiei
provinciei Dacia modelul propriei lor civilizatii, de a crea structuri trainice,
unele pastrate pana In timpurile noastre. Dupa infrangerea dacilor lui Decebal
de catre Traian nu intreg teritoriul Daciei fusese indus In Imperiul Roman.
Tinuturi ca Maramures , Crisana nordul Moldovei n-au fast niciodata ocupate
de Imparatul Traian ele find locuite In continuare, In epoca romana, de catre
dacii liberi. Chiar si din teritoriul proaspat cucerit doar a parte a fast inglobat in
noua provincie Dacia, deoarece sudul Moldovei, coltul sud-estic al
Transilvaniei, campia munteana si estul Olteniei au fast anexate initial, pana
prin 117-118 d.Cr., provinciei Moesia Inferioara. Este dificil sa fixam cu
absoluta precizie hotarele Daciei romane, totu se poate urmari, cu a anume
toleranta, conturul acestora. Precizam insa, spre a elimina orice confuzie, ca
atunci cand ne referim-Ia hotarele provinciei Dacia romana nu avem in vedere
primii ani de dupa cucerire, ci a perioada mai tarzie cand toate teritoriile nord-
dunarene cucerite si pastrate au facut parte din provincie Se pare ca hotarul
Daciei romane urca pe Tisa, de la varsarea acestui rau In Dunare; ajungand la
confluenta Tisei cu Muresul gran ita mergea pe aceasta din urma pana la Micea
(Vetellanga Deva); apoi continua spre nord si nord-est, hotarul fiind jalonat de
puternicele tabere Intarite de la Bologa (Muntii Apuseni) si Porolissum (Ianga
Zalau); O linie paralela cu Somesul si poalele versantului transilvanean al
Carpatilor rasariteni constituiau frontiera pana la intrarea In pasul Oituz, de
unde granita continua pe langa Carpatii Meridionali pana la Bran si, mai apoi,
cobora in diagonala pana La Dunare. Istoricii au avansat cifre extrem de variate
referitoare la numarul populatiei Daciei romane ele osciland intre 650.000 si
1.250.000 de locuitori. Oricum, populatia provinciei a fost formata din dacii
ramasi pe loc, dupa cucerire, din dacii liberi colonizati ulterior, din coloninistii
adusi din toata lumea romana 'ex toto orbe Romano' desigur, din ostasi
legiunilor si trupelor auxiliare romane cantonate in Dacia, Deci, este vorba de
un caracter eterogen al populatiei, dar in procesul romanizarii nu elementul
biologic a fost cel determinat, ci factorul cultural. 'Indiferent de unde veneau -
afirma candva regretatul istoric Vlad Georgescu - colonistii reprezentau cultura
si civilizatia imperiului, aducand cu ei cel mai putemic, instrument de
romanizare, limba latina' lar In cea ce priveste inflorirea economica si culturala
a teritoriului norddunarean cucerit de Roma, aceasta se explica doar prin
aderarea masei populatiei locale, dace, la noua situatie, la noua stare de fapt,
respectiv asimilarea de catre ea a tipului superior de civilizatie reprezentata de
cuceritori. Masivul aflux de colonisti romani, Insotit de romanizarea dacilor
autohtoni atrasi de 0 civilizatie superioara si, in general, politica oficiala
proteguitoare promovata de statui roman, au transformat rapid noua provincie
intr-o regiune infloritoare, cu un grad ridicat de civilizatie si cultura.
Bogatiile tarii puse in valoare cu pricepere au adus Romei importante venituri;
cultivarea cerealelor, indeosebi a graului, a facut din Dacia un veritabit granar al
imperiului, iar exploatarea metalelor ,- aur, argint, fier, arama - nu au fost doar
ocupatii care au atras mana de lucru, ci si insemnate surse de venituri aidoma
altei mari bogatii a provinciei, sarea.! Activitatea economica, spectaculoasa sa
ilnflorire a fost usurata si de vasta retea de drurnuri construite de romani, atat cu
scop strategic cat si comercial. De-a lungul existentei sale provincia Dacia a
cunoscut mai multe organizari si reorganizari, ele fiind Infaptuite in vremea si
de catre imparatii Traian, Hadrian si Marcus Aurelius, toate avand insenmatatea
lor in evolutia noastra istorica, fapt pentru care ne vom opri, chiar si succint,
asupra fiecaruia dintre ele.
dacia;
4. enciclopediaromaniei.ro/.../Transformarea_Daciei_n_provincie_rom
an_i_nceputul;