Instituțiile politice centrale și locale. Organizarea administrativ-teritorială.

1) Instituțiile politice
Scopul: reglementarea relațiilor sociale, contribuiau la dezvoltarea vieții economice, politice și spirituale a
societății medievale.
Instituții Modul de organizare și atribuții
politice

Domnia -Instituția centrală-domnia era reprezentată în Țara Românească, cît și în Țara Moldovei de
domn sau dominus.

-Domnul era autoritatea supremă în stat și era ales pe viață, continuitatea domniei fiind
asigurată după principiul ereditar. În acest sens în cele două țări la conducere se vor institui
principii dinastice.

-Domnii tindeau spre centralizarea puterii în stat, aceștia fiind considerați ”stăpîni ai
tuturor pămînturilor”.

-Înscăunarea cuprindea două momente: primul- alegerea sau acceptarea de către țară și al
doilea cel religios ce avea origine bizantină.

Funcții și atribuții domnești:

*aproba orice schimbare de stpăpînire funciară prin emiterea hrișoavelor.

*conducea administrația țării, numea dregătorii

*era instanța judecătorească supremă

*bătea moneda și introducea impozite, constituia vămi și stabilirea taxei vamale.

*conducea politica externă a statului și semna tratate.

*confirma episcopul și mitropolitul.

*era conducătorul oştilor în timp de război.

1774-1783- Poarta a restabilit domniile fanariote cu prerogativele anterioare, dar cu

restrîngeri neînsemnate.

1783-1802- Sultanul s-a obligat să nu-i mazilească pe domni, decît în caz de răzvrătire.

1802-1819- Sub presiunea Ruiei, Constantinopolul a fixat termenul domniilor la 7 ani. Din
1819 numărul familiilor fanariote care puteau pretinde la domnii a fost redus la patru.

Sfatul -Sfatul domnesc era alcătuit numai din boieri cu slujbe.

domnesc și
drăgătorii -Dregătorii 1) Vornicul- mai marele curții domnești, avea atribuții judecătorești și
conducea oastea în timp de război.

2) Logofătul- șeful cancelariei domnești.

 3) Vestierul- administra veniturile și cheltuielele statului.

4) Spatarul- purta spada domnului la ceremonii, avea atribuții militare de

comandant de oște.

5) Banul Olteniei- mari atribuții administrative, judiciare și militare.

6) Portarul Sucevei- comanda oștirile în numele domnului.

Organizarea -Marea Adunare a Țării se întrunea periodic pentru a lua decizii gen: declararea
adimnistrativ războiului, încheierea păcii, aprobarea unor tratate cu țări străine.
ă
-Întrunea: boieri, orășeni, slujitori, țărani liberi și clerul.

Țara Românească

-Era împărțită în 17 județe administrate de cîte 2 ispravnici și grupate în 5 județe în Oltenia

condusă de ban și 12 județe în Țara de Jos și Țara de Sus admnistrate respectiv de marele
logofăt.

Moldova

-Ca și în perioada precedentă se diviza în Țara de Sus și Țara de Jos condusă de cîte doi
mari vornici și împărțite în ținuturi. Numărul ținuturilor a variat în urma anexărilor
teritoriale, fixîndu-se la 16 după 1812.

Transilvania

-Din 1765 primește titlul de Mare Principat al Transilvaniei condus de principe și dietă și
împărțite în comitate.

Banatul

-În 1718 a fost alipit Ungariei și împărțit de asemenea în comitate.

2) Organizarea admnisitrativ-teritorială
a) Moldova - unități teritoriale numite ținuturi, ce aveau în frunte un pîrcălab.
b) Țara Românească- județele administrate de jude.
c) Transilvania- comitate conduse de un comite.
3) Organizarea fiscală
În Moldova și Țara Românească, unde orașele aparțineau domniei, ele aveau în frunte un sfat, care era format
din 12 membri, conduși de un jude în Țara Românească și de un șoltuz sau voit în Moldova
4) Organizarea judecătorească
La baza organizării judecătorești în perioada constituirii statelor medievale s-a aflat obiceiul pămîntului sau
românesc, conform căreia problemele judiciare erau rezolvate de sfatul oamenilor buni și bătrîni.
5) Organizarea militară
În perioada medievală în Moldova și Țara Românească au existat două tipuri de oști ce asigurau securitatea
țării în diferite împrejurări.