AUTONOMII LOCALE ȘI INSTITUȚII CENTRALE ÎN SPAȚIUL

ROMÂNESC
(SEC. IX – XVIII)
CUPRINS:

I. AUTONOMII LOCALE
II. INSTITUȚII CENTRALE
DEFINIȚII

Autonomie = reprezintă dreptul unui stat, unei regiuni,

unei minorități sau unei naționalități de a se administra
singură.

Descălecat = Tradiţie istorică care desemnează întemeierea

statelor medievale româneşti extracarpatice cu
contribuţia românilor transilvăneni

Suzeranitate = Dreptul unui stat asupra altui stat care are

guvern propriu, dar nu are autonomie completă.
 IMPERIUL ROMAN

395 – divizarea Imperiului Roman

Imperiul Roman de Vest
Imperiul Roman de Est = Imperiul Bizantin (Constantinopol)
SPAȚIUL CARPATO-DANUBIANO-PONTIC

Organizarea locuitorilor:
- obști sătești

Există formațiuni prestatale:

- Țări

- Cnezate – 2 sau mai multe sate

- Voievodate – 2 sau mai multe cnezate

- Codrii

- Câmpuri
SPAȚIUL CARPATO-DANUBIANO-PONTIC
CAUZE:

INTERNE EXTERNE

- creștereademografică - expansiunea puterilor

- dezvoltarea economică externe
- formarea elitelor - invazia Mongolă
 FORMAREA TRANSILVANIEI
Gesta Hungarorum Anonymus Legenda Sfântului Gerard sec.
sec. XII
- sec. IX – ungurii din
Câmpia Panonică au întâlnit
formațiuni prestatale:
- Ducatul lui Menumorut
Crișana
- Ducatul lui Glad
Banat
- Ducatul lui Gelu
XI
- 2 voievodate:
- Voievodatul lui Gyula
(Transilvania)
Ștefan I X Gyula
- Voievodatul lui Ahtum
(Banat)
Ștefan I X Gyula
= Transilvania controlată de
Regatul Maghiar
CUCERIREA TRANSILVANIEI

Regatul Ungar - cucerește Transilvania

Cum?
1. Colonizare:
- Sași (1192): Brașov, Sibiu, Mediaș, Sighișoara

- Secui: Covasna, Târgu Mureș, Harghita

- Cavaleri teutoni (1211): Țara Bârsei

2. A cucerit și anexat cetățile de apărare

3. Au impus catolicismul
ÎNTEMEIEREA TĂRII ROMÂNEȘTI

1241/1242 – Marea Invazie Mongolă

1947 - Diploma Cavalerilor Ioaniți

5 formațiuni prestatale românești
1. Țara Severinului
2. Voievodatul lui Litovoi
3. Voievodatul lui Seneslau
4. Cnezatul lui Farcaș
5. Cnezatul lui Ioan
ETAPELE ÎNTEMEIERII ȚĂRII
ROMÂNEȘTI

- 1277 – 1279 – revoltă antimaghiară (Litovoi)

Litovoi ucis, fratele său, Bărbat luat prizonier și
răscumpărat cu o sumă mare de bani

- 1290 – 1291 – descălecatul lui Negru-Vodă

Negru-Vodă trece la S de Carpați și întemeiază un
stat cu capitala la Câmpulung

- 1310 -1352 – Basarab I Întemeietorul

1324: document maghiar: Basarab, voievodul nostru
1330 – bătălia de la Posada Carol Robert de Anjou X
Basarab = Țara Românească independentă
CONSOLIDAREA ȚĂRII ROMÂNEȘTI

1. Nicolae Alexandru (1352 – 1364)

- îmbunătățește relațiile cu Ungaria
- ridică Mitropolia Ortodoxă de la Curtea de
Argeș 1359

2. Vladislav Vlaicu (1364 – 1377)

- bate prima monedă locală
- organizează cancelaria domnească
- ridică a doua Mitropolie la Severin 1370
- recunoaște suzeranitatea Ungariei = primește
Banatul de Severin
ÎNTEMEIEREA MOLDOVEI

Ludovic I de Anjou – expediții împotriva tătarilor

Dragoș (voievod din Maramureș) răsplătit cu teritoriul
Moldovei
”descălecatul lui Dragoș„

1359 – Bogdan trece la est de Carpați X urmașii lui Dragoș

”descălecatul lui Bogdan„
1365: Bogdan respinge un atac maghiar
Moldova = independență
CONSOLIDAREA MOLDOVEI

1. Petru II (1375 – 1391)

- restaurează ortodoxismul
- mută capitala la Suceava
- întemeiază Mitropolia la Suceava
- recunoaște suzeranitatea Poloniei 1387
2. Roman I (1391 - 1394)
- finalizează procesul de extindere al Moldovei
marele și singur stăpânitor, din mila lui
Dumnezeu Domn, Io Roman voievod, stăpânitor al
Țării Moldovei, domn de la munte până la mare - 1392
ÎNTEMEIEREA DOBROGEI

- 1230: Țara Cavernei

- 1148 – Ana Comnena redactează Alexiada.

- sunt menționate 3 formaţiunui prestatale
conduse de: - Tatos
- Satza
- Seslav
ȚĂRILE ROMÂNE 1350
INSTITUȚIILE CENTRALE
Domnia
- cea mai importantă institutie
- urmaşii la tron erau desemnaţi conform principiului
electiv-ereditar.
Electiv = dreptul boierilor de a alege domnul
Ereditar = ales din cele 2 familii domnitoare

-Basarabii în Ţara Românească

-Muşatinii în Moldova

- Puterea domnului era considerata de origine divina

ATRIBUTIILE DOMNULUI

politice: adopta principalele decizii, hotăra pacea sau

războiul

militare: comandat suprem al armatei

mare voievod

judecătoreşti: instanţa supremă de judecată

economice: dreptul de a bate monedă şi a stabili impozitele

religioase: întemeia biserici şi mănăstiri, confirma în

funcţie mitropolitul şi episcopii
SFATUL DOMNESC
- Rol consultativ – îl ajuta pe domn în politica externă și
internă
- Instituție de guvernare

- avea atribuții politice, economice și judecătorești

formată din:
- Banul Olteniei – guvernatorul Olteniei
- Portarul Sucevei – comandant militar
- logofatul – seful Cancelariei domnesti
- vornicul – seful Curtii domnesti
- vistiernicul – admisitratorul finantelor
- spatarul/ hătmanul – comandant miltar
- postelnicul – seful diplomatiei
ADUNAREA TARII

- Rol consultativ
- Nu avea caracter permanent
- Era convacată pentru confirmarea domnului
- In Transilvania s-a numit Congregația Generală
- Formată din:
- - boieri

- - clerici

- - curteni
ARMATA

Oastea cea Oastea cea

mica mare

Armata cu Armata
convocata
caracter doar la
permanent primejdie
BISERICA

- instituţie condusă de un mitropolit

- rol foarte important în ceremonia de încoronare a unui

nou domnitor

- Mitropolitul participa la Sfatul Domnesc şi putea fi

locţiitor al domnitorului

- Mitropolitul era ales de episcopi şi de marii boieri ai

ţării, fiind confirmat în funcţie de domnitor.
BISERICA

Tara Romaneasca + Moldova Transilvania

- Organizate după modelul 1366 – Ludovic I de Anjou

bizantin – conditioneaza calitatea de
nobil la apartenenta la
catolicism
- Biserica Ortodoxă

Ulterior, ortodoxismul
devine religie tolerata
ADMINISTRATIA

Transilvania Tara Romaneasca Moldova

Comitate Judete Tinuturi

Districte

Scaune