Statul și politica

Autonomii locale și instituții centrale în

spatiul românesc (secolele IX-XVIII)

Principalele autonomii locale din secolele IX-XIll au fost:

• Transilvania - voievodatele lui Gelu, Glad, Menumorut (Cronica notarului
Anonymus, cronică maghiară);
• Tara Românească - voievodatele lui Litovoi si Seneslau, cnezatele lui loan
si Fărcaș (Diploma Cavalerilor loaniti 1247);
• Dobrogea - jupânatul lui Dimitrie;
• Moldova: țări și codri.

Formarea statelor medieval românesti (secolul XIlI-XIV)

Transilvania:
• În secolele XI-XIlI, Transilvania este cucerită de maghiari și organizată ca
voievodat.
• Maghiarii au colonizat aici sași și secui (în schimbul serviciilor militare din
timpul perioadelor de cucerire), religia oficială find cea catolică,
• Românii, deși majoritari, nu au drepturi politice iar religia ortodoxă nu este
recunoscută.
• După cucerirea Transilvaniei de către otomani, Transilvania devine
principat.

1
Țara Românească:
• 1291 - descălecatul lui Negru Vodă de la Făgăraș la Câmpulung.
• întemeietorul este considerat Basarab I care reușește să obtină independența
după Lupta de la Posada din 1330 in fața regelui Carol Robert de Anjou.
• El va alipi Țării Românești și teritoriul dintre Prut și Nistru(Basarabia).

Moldova:
S-a format prin două descălecate:
• Descălecatul lui Dragoș de Maramureș care intemeiază o marcă de apărare
impotriva mongolilor; statul era vasal Ungariei.
• Descălecatul lui Bogdan de Maramureș care i-a alungat pe urmașii lui
Dragos si a format un stat independent numit Țara de Sus. Voievodul Roman
I a unit Țara de Sus si Țara de jos si a format statul Moldova.

Dobrogea:
• Formatiunile prestatale s-au unit in jurul Țării Cavarnei (între Mangalia si
Varna), acest tinut find alipit Țării Românești de către Mircea cel Bătrân în
anul 1388.
• Urmașii acestor intemeietori au intărit statul si instituțiile centrale prin:
batere de monede si înființarea mitropolilor ortodoxe.

Instituțiile centrale:
• Domnia - are caracter electiv si ereditar. Domnitorul avea următoarele
atribuții: numea mitropolitul, dregătorii, era șeful armatei, judecător, încheia
tratate, declara război și pace, bătea monedă.
• Sfatul domnesc - era format din boieri (dregători cu funcții politic
administrative si judecătorești).

2
• Adunarea Țării - era formată din reprezentanții tuturor stărilor privilegiate,
aveau rolul de a stabili impozitele, aprobarea domnului, incheierea tratatelor.
• Biserica - era condusă de patriarh, acesta era sfătuitorul domnului, tinea
locul acestuia in timpul vacantelor. A avut un rol important in viața
românilor, domnitorii ridicau biserici si făceau numeroase danii bisericilor si
manăstirilor.
• Armata - era formată din ,,oastea mică" a domnului, formată din curteni,
mici boieri si „vastea mare a țării" formată din toți cei capabili să lupte.
Oastea cea mare era chemată atunci când existau primejdii mari.