Scoala nr.

5 "Principesa Elena Bibescu" Juverdeanu Aurelia Melania Barlad

I. Transilvania, pana la 1541 Voievodatul vasal regelui Ungariei, cu o larga autonomie in cadrul regatului maghiar. Organizare institutionala: Voievodul: prerogative limitate (nu era singurul stapanitor) Era numit si revocat de rege. Atributii: - judecatoresti - militare (comandant militar) - administrative (guvernator) Sfatul voievodului: Vicevoievodul, comiti, notari; Atributiile vicevoievodului: rol consultativ indeplinea functii publice sau la curtea suveranului conducea Transilvania in lipsa voievodului atributii uneori administrative, legislative, judecatoresti. Congregatia generala: adunari reprezentative compuse din reprezentantii nobilimii maghiare, clerului catolic, patriciatului sasesc, fruntasilor secuilor. Era convocata de rege sau voievod. erau in majoritate aserviti Scoala nr. 5de "Principesa Elena Romanii Bibescu" Juverdeanu Aurelia Melania Barlad si nu aveau dreptul de a participa la aceste adunari.

II. Transilvania Principat autonom sub suzeranitatea Imperiului Otoman (1541-1688) Organizare institutionala: Principele: era denumit de Dieta si confirmat de Sultan. Sfatul Principelui: format din 12 membri alesi din randul natiunilor privilegiate (cate 4 din fiecare): nobilii maghiari, patriciatul sasesc, fruntasii secuilor, conditionat de apartenenta la una dintre religiile recepte (catolica, luterana, calvina, unitariana). Dieta: compusa din 150 de membri, se intrunea de doua ori pe an. Formata din reprezentantii natiunilor privilegiate (maghiari, sasi, secui), hotara in chestiunile de interes general. Organizarea administrativ-teritoriala a Transilvaniei: Comitate maghiare conduse de comiti; Scaune secuiesti organizate cu scopuri militare in partea rasariteana a Transilvaniei, in numar de sapte; Scaune sasesti: sapte la numar, cel mai important fiind scaunul Sibiului; Districte sasesti: doua (Brasov si Bistrita); Scaunele sasesti si cele doua districte s-au organizat in sec. XV intr-o organizatie teritoriala si politica autonoma (scoasa de sub jurisdictia voievodului) numita Universitatea Sasilor. Districtele romanesti: numite initial tari (terra), isi aveau originea in fostele organizatii autohtone ale romanilor, erau situate in regiunile de Scoala nr. 5 "Principesa Elena Bibescu" granita, in Banat, in Fagaras, sau Hunedoara. Un district romanesc Juverdeanu Aurelia Melania Barlad cuprindea un numar de cnezate si voievodate locale, ce se conduceau

Organizarea bisericeasca: Biserica catolica subordonata arhiepiscopiei de Calocea, cuprindea trei episcopii:
Episcopia Transilvaniei, cu resedinta la Alba-Iulia; Episcopia Oradiei; Episcopia Cenadului.

Biserica ortodoxa era reprezentata de o serie de biserici si manastiri romanesti din Maramures (Cuhea), Tara Fagarasului (Scorei), Tara Barsei (Scheii Brasovului), Hunedoara (Strei, Densus) etc. Asezamintele religioase romanesti din Transilvania se aflau sub jurisdictia episcopilor ortodocsi de la sud si rasarit de Carpati, iar dupa organizarea mitropoliilor din Tara Romaneasca si Moldova au intrat sub jurisdictia acestor mitropolii.
Scoala nr. 5 "Principesa Elena Bibescu" Juverdeanu Aurelia Melania Barlad

Tara Romaneasca si Moldova biserica si domnia au fost principalele institutii ale statelor medievale romanesti.

Organizarea institutionala:
Domnia: institutia centrala reprezentata de domnul tarii care avea urmatoarele atributii: Administrative: numea dregatorii, acorda privilegiile boieresti, stabilea impozitele; Judecatoresti: scaunul domnesc era cea mai inalta instanta de judecata; Legislative: adopta acte legislative; Militare: comandantul armatei (mare voievod). Trasaturi specifice: Monarhie ereditar electiva: dinastia Basarabilor in Tara Romaneasca si dinastia Musatinilor in Moldova. Puterea domneasca se transmite dupa principiile electivoereditare, esential fiind ca cel care mostenea tronul sa fie de os domnesc. Puteau deveni domni chiar si rude indepartate sau fii nelegitimi ai domnului. Considerata de origine divina: ungerea si incoronarea se facea de catre mitropolit, domnul de intitula IO= Ioanes-cel ales de Dumnezeu si domn din mila lui Dumnezeu.
Scoala nr. 5 "Principesa Elena Bibescu" Juverdeanu Aurelia Melania Barlad

DINASTIA

BASARABILOR

Basarab I 1310 - 1352

Nicolae Alexandru

1352 - 1364 Vlaicu Voda 1364 - 1377 Radu I 1377 - 1383

Dan I 1383 - 1386

Vlad Uzurpatorul 1395 - 1397 Dan II 1420 - 1431 Mihail I 1418 - 1420 Radu II 1421

Mircea cel Batran 1386 - 1418

Alenadru Aldea I 1431 - 1436 Vlad Dracul 1436 - 1447

Dan

Basarab II 1442 - 1443

Radu II cel Frumos 1462 - 1475

Vlad III Tepes 1448, 1456 1462

Vlad Calugarul 1481 - 1485

Vladislav II 1447 - 1456

Basarab III Laiota 1473 - 1477

Basarab IV Tepelus 1477 - 1481

Scoala nr. 5 "Principesa Elena Bibescu" Juverdeanu Aurelia Melania Barlad

DINASTIA MUSATINILOR

Bogdan 1359 - 1367 Latcu 1367 - 1375

Stefan =Margareta Musata Petru I 1375 - 1391 Roman I 1391 - 1394

Stefan I 1394 - 1399

Ilias I 1432-1433, 1435-1442 Stefan II 1433 - 1447

Iuga 1399
Petru II 1444 - 1449 Roman II 1447

Alexandru cel Bun 1400 - 1432

Bogdan II 1449 - 1451 Petru III Aron 1451 - 1457

Roman III 1447 - 1448

Alexandru II 1449, 1451-1454, 1455

Stefan cel Mare 1457 - 1504

Scoala nr. 5 "Principesa Elena Bibescu" Juverdeanu Aurelia Melania Barlad

Sfatul Domnesc alcatuit din dregatori, aveau atributii politice, administrative si judecatoresti. Banul Olteniei in Tara Romaneasca si Portarul Sucevei in Moldova eu cele mai importante dregatorii; Vornicul: conducatorul curtii domnesti, redacta hotararile domnului; Logofatul: seful cancelariei domnesti, redacta hotararile domnului; Vistierul: se ocupa cu evidenta veniturilor si cheltuielilor domniei; Spatarul: purta spada domnului la ceremonii, era seful cavaleriei; Stolnicul: avea grija meselor si ospetelor de la curte; Paharnicul: se ocupa cu aprovizionarea pivnitei domnesti; Comisul: se ingrijea de grajdurile domnesti; nr. 5 "Principesa Elena Bibescu" Postelnicul:Scoala supraveghea camera de culcare a Juverdeanu Aurelia Melania Barlad

Adunarea tarii se intrunea periodic, reunea reprezentanti ai starilor privilegiate (uneori participau si tarani liberi) si hotara in chestiuni legate de alegerea domnului, stabilirea impozitelor, semnarea tratatelor si declansarea razboaielor. Biserica institutie importanta a statelor medievale romanest, i-a sprijinit pe domnitorii romani. Mitropolitii si episcopii erau numiti de catre domn. Mitropolitul al doilea demnitar in stat era cea mai importanta figura a Sfatului Domnesc, intaiul sfetnic al domnului,participa la scaunul de judecata al domnului, loctiitor al domnului in caz de vacanta a tronului, el il incorona pe seful statului.
Organizarea bisericeasca Tara Romaneasca: 1359 infiintarea mitropoliei Tarii Romanesti la Curtea de Arges, capitala tarii. Era dependenta de Patriarhia din Constantinopol, 1370 a fost infiintata Mitropolia Severinului. 1503 au fost infiintate Episcopia Ramnicului si Episcopia Buzaului. Au fost ridicate manastiri precum: Vodita, Tismana, Cozia, Dealu, etc. Moldova: 1401 a fost recunoscuta de catre Patriarh, Mitropolia Moldovei cu sediul la Suceava; 1404 a fost infiintata Episcopia Romanului; Scoala nr. 5 "Principesa Elena Bibescu" Juverdeanu Aurelia Melania Barlad 1471 a fost infiintata Episcopia de Radauti;

Organizarea administrativ-teritoriala Tara Romaneasca: judete, conduse de reprezentanti ai domnului, judeti cu functii administrative, judecatoresti. Moldova: tinuturi, conduse de un staroste sau parcalab(in cazul tinuturilor ce aveau in cadrul lor si cetati). Organizarea judecatoreasca: Justitia se realiza pe baza legilor nescrise, Jus Valachicum, dreptul stramosesc, legea pamantului, dreptul romanesc. Instante de judecata : La nivelul obstii si orasului: juratorii si judele Pe mosie: boierul; La nivel de judet/tinut, reprezentanti ai domnului; Sfatul domnesc Domnitorul, cu drept de viata si de moarte asupra supusilor. In Transilvania se aplicau si legile regalitatii maghiare iar in 1517 este realizat Tripartitul lui Werboczi.
Scoala nr. 5 "Principesa Elena Bibescu" Juverdeanu Aurelia Melania Barlad

Forta militara a tarilor noastre consta in oaste cea mica, Oastea cea mare a tarii (toate categoriile sociale) , cetele boieresti si sistemul de cetati fortificate. Oastea cea mica era formata din curtenii domnitorului. Oastea tarii cuprindea si orasenii si taranii inarmati pe propria cheltuiala. Cetele boieresti formate din supusii nobilimii, aveau un rol mai mare la inceput dar trepatat sunt inlocuite cu trupe permanente de mercenari, mai ales dupa aparitia armelor de foc. Cetati in Transilvania: Bran, Rasnov, Hunedoara, Deva, Jimbor, Cetati in Tara Romaneasca: Giurgiu, Turnu, Braila, Turnu Severin nr. 5 "Principesa Elena Bibescu" Cetati in MoldovaScoala : Chilia, Cetatea Alba, Orhei, Soroca, Juverdeanu Aurelia Melania Barlad

Scoala nr. 5 "Principesa Elena Bibescu" Juverdeanu Aurelia Melania Barlad

Suceava

Soroca

Turnu Severin

Cetatea Alba

Tighina

Scoala nr. 5 "Principesa Elena Bibescu" Juverdeanu Aurelia Melania Barlad