Dregatorii publice si dregatorii de curte in Tara Romaneasca si Moldova SFATUL DOMNESC= alcatuit in primul rand din stapanii de domnii

care isi indeplineau in acest mod obligatia de consilium et auxilium fata de suzeranul/domnul tarii + uneori episcopul sau mitropolitul principalele acte ale domniei nu aveau putere daca lipsea consimtamantul marilor boieri din sfat il asista pe domn de fiecare data cand intarea o proprietate sau o danie unui boier sau manastiri participa la toate procesele pe care domnul le judeca impreuna cu sfatul sau sau la incheierea tratatelor cu puterile vecine in acte nu erau mentionati decat marii boieri pana la stolnic, postelnic si comis, ceilalti fiind cuprinsi in formula si credinta tuturor boierilor nostri mari si mici influenta marilor stapani de pamant in SD depindea in primul rand de averea lor, de nr satelor numai boierii batrani sau membri ai familiei domnesti puteau sa poarte titlul de pan/jupan (M) si vlastel (TR); nr membrilor -M=20-30 TR=10-15 s-a constituit pe de-o parte prin nevoia domnului de a avea dregatori si de a intretine curtea sa si pe de alta parte prin obligatia boierilor ca vasali ai domnului de a-i acorda acestuia consiliu organizarea SD influenta bizantina exercitata prin intermediul lumii slave Dregatorii publice BANUL=conducatorul administratiei in Oltenia singurul care are dreptul sa pronunte pedepse capitale (doar in Oltenia) precedat de banul de Severin, care apare in Sfatul Domnesc in vremea lui Mircea cel Batran origine avara de unde a patruns la slavi si apoi la maghiari Bania si-a stabilit sediul la Craiova (dupa o faza in care sediul era la Strehaia), detinuta de boierii Craiovesti, titulatura era de mare ban in fruntea Sfatului Domnesc VORNICUL=conducatorul curtii domnesti devine cu vremea dregatorul cu cele mai importante atributii judecatoresti in ambele state in M, dregatoria s-a dublat in sec XVI cand existau doi mari vornici: Tara de Jos/ de Sus in urma luptei dinastice dintre urmasii lui Alexandru cel Bun corespondentul palatinului din Regatul Ungar / magister aulae in Polonia LOGOFATUL=conducatorul cancelariei domnesti redacta hotararile luate de domn si de sfatul sau, intarind cu pecetea domnului aceste hotarari redactate ca hrisoave sau porunci domnesti in Moldova indeplinea si atributii judecatoresti si raspundea de hotarele mosiilor citat ca primul martor al Sfatului Domnesc intaiul sezator al Divanului pastra sigiliul domnesc ; originea in bizantinul logothetes in TR subalterni utori logofat si treti logofat, cel din urma aplica sigiliul domnului pe scrisorile particulare ale acestuia in subordinea logofatului: pisari, dicei, gramatici, uricari in Moldova VISTIERUL=avea in grija finantele tarii;

tinea evidenta tuturor veniturilor tarii, a cheltuielilor, a contribuabililor si a celor scutiti de dari
in doc. Latine il numesc supremus thesaurarius in timpul lui Mircea cel Batran apar doi vistieri: protovistier comes sacri vestis garderoba

SPATARUL=conducatorul calarimii ; purta spada domnului in timpul ceremoniilor (simbolul puterii militare) spatha -gr spatharios in TR apare uneori inaintea vistierului, pe locul 4 1475-1493 apar 2 spatari, la fel si in 1582

in timpul lui Stefan cel Mare foarte important, apare in sfat dupa parcalabii cetatilor PARCALABUL=atributii administrative si judecatoresti limitate la tinutul care le si dadea in grija echivalentul castelanului rol mai important in Moldova pt ca existau mai multe cetati decat in TR, unde au fost ocupate de catre turci Stefan cel Mare- 2 parcalabi in fiecare cetate SD dominat de parcalabi 6-8 fiind mentionati dupa marele vornic, datorita importantei detinute de factorul militar sub domnia lui Stefan cel Mare ARMASUL= ducea la indeplinire pedepsele domnesti apare in timpul lui Vlad Tepes si St cel Mare PORTARUL= in TR se ocupa de hotarnicii si de primirea solilor (atributie detinuta in M de usar) in Moldova marele portar de Suceava inlocuieste dupa unele opinii vornicul de Suceava HATMAN = preia atributiile militare ale portarului de Suceava infiintata de Ieremia Movila dupa sistem polonezilor scad in importanta dupa dezafectarea cetatilor in vremea lui Lapusneanul Dregatorii de curte POSTELNICUL- postelja asternut corespunde sambelanului are grija de camera de culcare a domnului principalul dregator personal al domnului putea intra in camera domnului fara sa fie invitat paznicul iatacului domnesc ultimul membru al Sfatului Domnesc cu vremea dobandeste si sarcina de a-i introduce la domn pe cei veniti in audienta magister cubicularum supremus MEDENICUL=ii turna apa domnului pt a-si spala mainile la masa (maghiarul medel lighean) ajutat de alti medelnicieri mai mici care pastrau vesela, puneau masa sau desfasurau alte activitati legate de masa domneasca PAHARNICUL=aproviziona pivnitele domnesti cu vin; gusta vinul sa nu fie otravit (cupar) in Moldova ceasnic STOLNICUL=se ocupa de masa domnului - trapezarios in Bizant, aprovizionarea cu alimente (slava stol=masa) CLUCER=avea grija camarilor si a depozitului sau a magaziilor domnesti kljuc cheie aprovizionarea curtii domnesti in Moldova jitnicierul zito grane avea grija de magaziile de grane PITARUL=pregatea paniea pt domn si pt slujitori ori corpurile de oaste cu ratie zilnica de paini SLUGERUL= aprivizionarea si distribuirea ratiilor de carne COMISUL= avea grija de grajdurile imperiale la bizantini, imprumutat de bulgari, trece la N Dunarii