CAPITOLUL III:

INFERENTE IMEDIATE CU PROPOZITII

CATEGORICE
 DISTRIBUIREA TERMENILOR

• Raţionamentul reprezintă forma logică cea mai complexă

prin care din una sau mai multe propoziţii/enunţuri,
numite premise, este dedusă o altă propoziţie, numită
concluzie.

• Formele logice mai puţin complexe decât raţionamentul

sunt noţiunea şi propoziţia. În structura oricărui
raţionament sunt incluse premisa/premisele şi concluzia.
 DISTRIBUIREA TERMENILOR

• Raţionamentele (inferenţele) deductive pot fi:

• imediate – o singură premisă din care se derivă concluzia –
şi
• mediate – două sau mai multe premise din care este
dedusă concluzia.

• INFERENŢE IMEDIATE → RAŢIONAMENTE ÎN CARE AVEM O

PREMISĂ ŞI O CONCLUZIE.
• Pentru ca inferenţele imediate să fie valide, ele trebuie să
respecte LEGEA DISTRIBUIRII TERMENILOR:
un termen poate apărea distribuit în concluzie numai
dacă este distribuit în premisă.
 DISTRIBUIREA TERMENILOR

Problema distribuirii termenilor din propozițiile

categorice se referă la modul cum este considerată
extensiunea termenilor S și P.

Dacă, în propoziție, un termen este considerat

doar printr-o parte a extensiunii sale, atunci se
numește termen nedistribuit.

Dacă propoziția în care apare un termen (S sau P)

ia în considerare întreaga extensiune a acestuia, el
se numește termen distribuit.
 DISTRIBUIREA TERMENILOR

Un termen este distribuit dacă în propoziţia în care

apare termenul respectiv se vorbeşte de toată
extensiunea termenului, de toată mulţimea numită de
termenul respectiv.
Se notează cu:
” +” dacă e distribuit şi cu
” -” dacă e nedistribuit
Ne întrebăm dacă se vorbeşte de toţi S (distribuit) sau
de unii S (nedistribuit).
 DISTRIBUIREA TERMENILOR

Ex1: Tip SaP:

Toţi elevii sunt oameni.
Se vorbeşte despre toţi elevii?
R: Da, deci S este distribuit
Dar se vorbeşte despre toţi oamenii?
R: Nu, nu se vorbeşte despre toţi oamenii.
Se vorbeşte doar despre oamenii care sunt elevi. Deci
P este nedistribuit.
 DISTRIBUIREA TERMENILOR

Ex2: Tip SeP: Niciun băiat nu este fată. Se vorbeşte

despre toţi băieţii dar şi despre toate fetele care nu
sunt băieţi
Ex3: Tip SiP: Unii elevi sunt sportivi.
Ex4: Tip SoP: Unii elevi nu sunt sportivi.
Vorbeşte de unii elevi care nu fac parte din mulţimea
toată a sportivilor (nu sunt în mulţimea aceea).
 DISTRIBUIREA TERMENILOR

Diagramele Euler ilustrează modul de distribuire a

termenilor în propozițiile categorice.
Acestea permit totodată deducerea regulilor de
distribuire a termenilor.
Subiectul logic apare distribuit numai în în propozițiile
universale și ca termen nedistribuit în cele particulare.
Predicatul logic apare ca termen distribuit numai în
propozițiile negative și ca termen nedistribuit în cele
afirmative.
 DISTRIBUIREA TERMENILOR

Legea distribuirii termenilor:

Când raţionezi pleci de la ce se dă la ce se cere;
pleci de la premise şi gândeşti o concluzie:
Dacă un termen e distribuit în concluzie el
trebuie să fie distribuit şi în premisă.
Dacă ai ajuns la o concluzie care vorbeşte
despre toţi, trebuie să pleci tot de la toţi, nu de la
unii.
 DISTRIBUIREA TERMENILOR

Legea distribuirii termenilor:

Conform legii distribuirii termenilor, un termen
(S sau P) poate apărea distribuit în concluzie
numai dacă este distribuit și în premisă.
Această lege este importantă pentru stabilirea
validității inferențelor imediate prin conversiune și
a silogismelor.
Dacă toate păsările sunt vertebrate atunci toate
vertebratele sunt păsări.
SaP PaS
 DISTRIBUIREA TERMENILOR

La logică studiem formele gândirii corecte.

Prima formă e un termen.
A doua o propoziţie (judecăţile, propoziţiile
categorice): le poţi lega în patru feluri: SaP, SeP, SiP, SoP.
A treia formă este raţionamentul.
 Când tu treci de la 2 +2=4, ceea ce se întâmplă în
mintea ta se numeşte raţionament.
Când spun altcuiva ce se întâmplă în mintea mea se
numeşte că argumentez
Iar când încerc să arăt altcuiva cum am gândit, atunci
eu fac uz de demonstraţie.
 CONVERSIUNEA

Structurile inferențelor imediate valide au la bază

diferite operații logice.
Conversiunea poate fi de două tipuri: simplă sau prin
accident.
CONVERSIUNEA
 CONVERSIUNEA

Operaţia logică prin care dintr-o propoziţie categorică

se obţine o altă propoziţie categorică în care:
- subiectul propoziţiei iniţiale devine predicatul ei,
- iar predicatul propoziţiei iniţiale devine subiectul ei.
 CONVERSIUNEA

Dintr-o propoziţie dată se derivă o propoziţie care are

ca subiect predicatul dat şi ca predicat subiectul dat:
de la S-P trecem la P-S.
Premisa se numeşte convertendă, iar concluzia
conversă.
Se inversează rolul termenilor: dacă premisa este de
forma S – P, concluzia (CONVERSA premisei) este de
forma P – S.
Calitatea judecăţilor se păstrează neschimbată.
CONVERSIUNEA
 CONVERSIUNEA

S_P la P_S (încerci să gândeşti corect o propoziţie în

care termenii sunt schimbaţi). Se schimbă S-ul cu P-ul.

SaP: Toţi elevii sunt oameni.

PiS: Unii oameni sunt elevi.

(Căci nu pot spune toţi oamenii sunt elevi, adică PaS).
Dacă toţi S sunt în P, atunci doar Unii P sunt în S
 CONVERSIUNEA

SeP: Niciun cal nu este barcă. PeS: Nicio barcă nu este cal.

SeP: Niciun cal nu este barcă. PoS: Unele bărci (de faleza
oraşului Tulcea) nu sunt cai.
SiP: Unii cai sunt mamifere. PiS: Unele mamifere sunt cai.
SoP: nu se converteşte
OBS: De ce nu se poate converti o propoziţie de tip SoP?

Când converteşti trebuie să păstrezi întotdeauna

calitatea propoziţiei.
Adică dacă ai o legătură de tipul „este” prin conversiune
trebuie să ajungi tot la o legătură de tipul „este”:
Ex: Toţi S sunt P la Unii P sunt S.
Prin urmare nu poţi ajunge la o legătură de tipul „nu este”.
Prin urmare: afirmativ se converteşte în afirmativ, negativ
în negativ.
 OBVERSIUNEA

Operaţia logică prin care dintr-o propoziţie categorică se

obţine o altă propoziţie categorică, de calitate opusă, al cărei
predicat este contradictoriul predicatului din prima
propoziţie.
Dacă premisa (OBVERTENDA) este de tipul S – P,
concluzia (OBVERSA premisei) este de forma ~(S – ~P)
(fiind echivalentă cu prima propoziţie).
Concluzia păstrează neschimbată cantitatea
propoziţiei-premisă.
 OBVERSIUNEA

SaP → Se~P
SeP → Sa~P
SiP → So~P
SoP → Si~P
 EXEMPLE

SaP → Se~P Toti S sunt P. / Niciun S nu este non-P.

SeP → Sa~P Niciun S nu este P. / Toti S sunt non-P.
SiP → So~P Unii S sunt P. / Unii S sunt non-P.
SoP → Si~P Unii S nu sunt P. / Unii S sunt non-P.
MULTUMESC PENTRU ATENTIE!