Modalităţi de organizare a

activităţilor didactice din domeniul

experienţial Ştiinţe
Activități cu conținut matematic
 Finalităţi ale domeniilor de dezvoltare – curriculum 2019
Dezvoltare cognitivă și cunoașterea lumii
0-3 ani 3-6 ani
Relații, operații și - observă efectele acțiunilor - identifcă unele caracterstici ale mediului
deducții logice în propria (relații în mediul apropiat)
mediul apropiat - descrie asemănări și deosebiri - compară
- repetă comportamente - integrează noi experiențe, pornind de la
anterioare experiențele anterioare
- explorează prin încercare și - identifică soluții
eroare pentru a rezolva - investigații simple (dirijat)
probleme
Reprezentări - recunoaște calități ale - familiarizarea cu conceptul de număr și
matematice, pentru obiectelor numerație
rezolvarea de - compară mărimea sau - familiaritate cu inf. de mărime, formă,
probleme și cantitatea greutate, înălțime, lungime, volum
cunoașterea mediului / - seriază obiecte - seriere, grupare, clasificare, măsurare
Cunoștințe și - categorii de obiecte (cu - rezolvă situații problem prin sortarea și
deprinderi elementare sprijin) reprezentarea datelor
matematice..
Caracteristici - sesizează detalii - caracteristici ale obiectelor
structurale și - înțeleg unele caracteristici ale - identifică, descrie, valorifică
funcționale ale lumii ființelor vii caracteristici ale lumii vii, ale
înconjurătoare - Descrie părți ale corpului și Pământului și Spațiului
organe de simț - cunoașterea poziției omului în univers
- ordonează mediul apropiat (ca parte a lumii vii și ca ființă socială)
(asistat)
 Conținuturi ale învățării vizate (1)
• Operații prematematice: Grupare, Clasificare, Perceperea și aprecierea globală a
cantităților, compararea cantităților, Relații spațiale, Seriere, Ierarhizare (stabilirea relaţiilor de
mărime, volume, distanţe)

• Conceptul de număr: 3 elemente care stau la baza număratului:

• conceptul numeric (cu dublu caracter: cardinal şi ordinal),
• exprimarea sa verbală (numărul) şi
• simbolul grafic (sau exprimarea sa scrisă).
– Grupa mică: intervalul 1-3
– Grupa mijlocie: intervalul 1-5
– Grupa mare: intervalul 1-10
• Raportarea numărului la cantitate
• Recunoașterea cifrelor
• Alcătuirea șirului numerelor naturale în intervalul specific vârstei
• Familiarizarea cu aspectul ordinal al numărului
• Compunerea și descompunerea numerelor
 Conținuturi ale învățării vizate (2)

• Conceptul de formă geometrică

• Conceptul de măsurare și unitate de măsură:
– Măsurarea lungimii, cantității, volumului lichidelor cu ajutorul unor
instrumente nestandardizate (grupa mare)
• Rezolvare de probleme:
– Familiarizarea cu simbolurile matemantice: +, -, =
– Inițierea în operații matematice simple de asunare și scădere cu 1-2 unități
– Compunerea de probleme (grupa mare)
 Activităţi cu conţinut matematic
• Exerciţiul cu material individual
• Jocul didactic/
• Jocul-exercițiu
• Jocul logico-matematic

• Recomandări generale:
– Oportunități matematice
• Întrebări matematice: Câte sunt? Câte mai trebuie să
adăugăm/ luăm?; Care este cifra corespunzătoare? Câte
degete corespund?
• Corporalitate, cifre supradimensionate, cretă
– Formarea motivației
NR. FORME DE REALIZARE GRUPA GRUPA GRUPA
CRT MICĂ MIJLOC MARE
. IE

1 Jocuri didactice 50 % 40 % 30 %

2 Jocuri logico-matematice 50 % 30 % 26 %

3 Ex. cu material individual 30 % 44 %

 Exercițiul cu material individual
• Presupune manipularea unui material
individual
• Permite participarea tuturor copiilor la
învățarea conștientă, activă
• Asigură folosirea unui vocabular matematic
corect
• Pot reprezenta o bază pentru reglarea
procesului de învățare și evaluare
 Exerciţiul cu material individual
• Jucării
• Jetoane
• Forme geometrice
• Zaruri
• Resurse existente în
grupă
• Resurse din natură:
nuci, bețișoare
 Trusa Dienes (Z. P. Dienes) 48 piese
• mărime – cu două valori: mare, mic;
• culoare – cu trei valori: roşu, galben, albastru;
• formă – cu patru valori: pătrat, triunghi,
dreptunghi, cerc;
• grosime – cu două valori: gros, subţire;
idenificare- asociere - discriminare
 Trusele Logi I și II
• Trusa Logi I: fără piese groase

• Trusa Logi II: cuprinde și forma oval

Riglete
Matematicianul Georges Cuisenaire (1945)
 Exerciţiul cu material individual
etape
• Prezentarea materialului prin elemente ludice
• Intuirea materialului didactic distributiv și demonstrativ
• Anunțarea temei și a obiectivelor
• Reactualizarea cunoștințelor: se face trimitere la exerciții
similare, se fac exemplificări
• Prezentarea conținutului și dirijarea învățării: demonstrarea
și exemplificarea acțiunii solicitate de sarcina de lucru,
verbalizarea acțiunilor și utilizarea terminologiei specifice
• Obținerea performanței și asigurarea feedback-ului:
executarea exercițiilor de către copii
• Asigurarea retenției și transferului: varierea exercițiilor,
concursuri, aprecieri verbale
 Jocul didactic
• Cu material didactic
• Fără material didactic (ghicitori, cântece, numărători etc.)

• J.D. pentru dezvoltarea capacităţii de analiză

• J.D. pentru dezvoltarea capacităţii de sinteză
• J.D. pentru dezvoltarea capacităţii de efectuare a comparațiilor
• J.D. pentru dezvoltarea capacităţii de abstractizare şi generalizare
• J.D pentru dezvoltarea perspicacităţii

• Jocuri de grupare, seriere, ierarhizare, clasificare

• Jocuri de numeraţie: atribuirea cardinalului mulţimii, exersarea
şirului numeric, compunerea şi descompunerea numărului,
rezolvare de probleme pe baza ilustraţiilor
 Formarea conceptului de număr (1)
• 3 elemente care stau la baza număratului: conceptul numeric (cu
dublu caracter: cardinal şi ordinal), exprimarea sa verbală
(numărul) şi simbolul grafic (sau exprimarea sa scrisă).

• Elementele pregătitoare introducerii numerelor naturale sunt:

• sesizarea mulţimilor şi a relaţiilor dintre acestea în realitatea
obiectivă (mulţimi de obiecte din mediul înconjurător, experienţa de
viaţă a copiilor, imagini ale unor obiecte şi mulţimi de obiecte
concrete);
• operaţii cu mulţimi de obiecte concrete: reuniunea (punerea la un
loc a elementelor a două mulţimi); intersecţia (observarea
elementelor comune a două mulţimi) şi diferenţa a două mulţimi
(observarea elementelor care sunt într-o mulţime şi nu sunt în
cealaltă mulţime);
• stabilirea corespondenţei între elementele a două mulţimi făcând
corespondenţa element cu element; rezultatul se va exprima prin
cuvintele: „mai mult”, „ mai puţin” sau „tot atâtea” elemente
(obiecte);
 Formarea conceptului de număr (2-Etape
• - se construieşte o mulţime de obiecte având n-1 elemente (deci, atât cât este
ultimul număr cunoscut); dacă, de exemplu, se introduce numărul 7, se
construieşte o mulţime cu 6 elemente din bile, beţişoare, jetoane etc.
• - se construieşte o altă mulţime echipotentă cu prima (deci, cu acelaşi număr de
elemente, lucru constatat prin punere în corespondenţa unu la unu);
• - se constată că noua mulţime are cu un obiect mai mult decât prima mulţime
(elementul adăugat nu corespunde nici unui element din prima mulţime);
• - se afirmă că noua mulţime, formată din n-1 obiecte şi încă un obiect are n
obiecte (deci, 6 obiecte şi încă un obiect înseamnă 7 obiecte);
• - se construiesc alte mulţimi, echipotente cu noua mulţime, formate cu alte
obiecte, pentru a sublinia independenţa de alegere a reprezentanţilor unei
mulţimi (se aleg mulţimi cu 7 flori, 7 creioane, 7 bomboane, etc.);
• - se prezintă cifra (semnul grafic) corespunzătoare noului număr introdus (se
arată cartonaşul pe care scrie cifra 7 şi se explică faptul că acesta este simbolul
corespunzător cifrei 7 şi când avem mulţimi formate din 7 elemente se
foloseşte acest simbol „7“);
• - se formează scara numerică (în şir crescător şi descrescător) (de exemplu,
după introducerea cifrei 7, se realizează scara numerică formată din mulţimi de
obiecte: o floare, două creioane, trei beţişoare, patru copăcei, cinci fluturaşi,
şase păsărele, şapte mingi, sub fiecare mulţime fiind pus cartonaşul cu cifra
corespunzătoare numărului de elemente ale mulţimii);
• La grupa de 3- 4 ani, accentul cade pe perceperea mulţimii şi a unităţii pe bază de acţiune. În
acest sens, copiii trebuie să alcătuiască mulţimi din obiecte de acelaşi fel şi să separe din
mulţime un obiect de mai multe obiecte, să găsească în mediul apropiat grupuri de mai multe
obiecte şi mulţimi cu un singur obiect. La această grupă se cere copiilor să determine cantităţi
de obiecte şi jucării formate din 1 şi 2 unităţi. Copiii vor fi deprinşi să folosească în mod corect,
în vorbirea lor zilnică, cuvintele: „mulţi”, „multe”, „un”, „o”, „doi”, „două”.
• La grupa de 4- 5 ani: limitele 1-5; operaţii de punere în corespondenţă a două mulţimi,
cerând copiilor să determine unde sunt mai multe obiecte şi unde nu sunt tot atât de multe,
sesizând şi modul cum au ajuns la această concluzie. Tot în acelaşi scop se va pune accentul pe
gruparea obiectelor dintr-o mulţime dată după anumite criterii: formă, mărime, culoare.
Copiii vor fi învăţaţi de asemenea să aşeze pe masă obiectele în sistem liniar, orizontal, sistem
care permite perceperea cât mai clară a cantităţii în vederea număratului. Copiii trebuie
deprinşi să numere de la stânga la dreapta, folosind mâna dreaptă şi arătând cu ea obiectul
numărat. La această grupă se foloseşte şi „gestul rotund” (făcut la sfârşitul număratului) care
să indice totalul obiectelor numărate.
• Copiii grupei de 5-6/7 învaţă să numere corect în limitele 1-10 folosind material concret. Ei
trebuie să cunoască, pe lângă numeralele cardinale, şi pe cele ordinale. Pentru înţelegerea mai
profundă şi în mod activ a numerelor, copiii de grupa mare vor cunoaşte procesul de formare
a unui număr nou (prin adăugarea unei unităţi la ultimul număr cunoscut) şi valoarea fiecărui
număr. Compararea cantităţilor se realizează numai pe plan concret, pentru a se asigura
perceperea clară a diferenţelor. comparând cantităţile, pe lângă stabilirea inegalităţii,
determinarea egalităţii, se trece la ordonarea în şir crescător şi descrescător, la compunerea
şi descompunerea numerelor, la efectuarea unor operaţii matematice (adunare şi scădere cu
1-2 unităţi) prin rezolvarea de probleme.
 • Pentru fixarea fiecărui număr nou însuşit se fac diferite exerciţii care au ca sarcini:
- raportarea numărului la cantitate (se dă o mulţime de elemente şi se cere să se afle câte
elemente sunt în mulţime) ataşându-se cardinalul corespunzător;
- raportarea cantităţii la număr (se indică numărul de elemente şi copiii construiesc
mulţimi cu număr dat de elemente);
- raportarea numărului la cifră şi a cifrei la număr;
- stabilirea locului acestui număr în şirul numerelor naturale învăţate;
- formarea „scării numerice” (ordonarea crescătoare sau descrescătoare a unor mulţimi
după numărul obiectelor ce le formează) ;
- introducerea numărului ordinal;
• În vederea formării deprinderii de a raporta corect numărul la cantitate, educatoarea
poate cere copiilor să îndeplinească următoarele acţiuni:
- să aducă atâtea obiecte câte indică cartonaşul educatoarei;
- să aducă atâtea obiecte câte-i spune colegul;
- să găsească în jurul lui atâtea obiecte câte bătăi din palme a auzit.
Aspectul cardinal al numărului natural
 Aspectul ordinal al numărului natural
• Exprimă numărul de ordine într-un șir

• Fără utilizarea terminologiei matematice (NU se

folosesc termenii cardinal, ordinal)

• Se folosesc prilejuri firești (povești, obiecte și

situații din mediul grădiniței)

• Introducerea şi exersarea se vor face treptat, adăugându-se câte un numeral ordinal ori de
câte ori se exersează un nou numeral cardinal
 Compunerea şi descompunerea numerelor naturale
• Compunerea şi descompunerea numerelor naturale trebuie să aibă ca punct de plecare
procesul de formare a numărului prin adăugarea unei unităţi la numărul anterior.

• Prin exerciţii de compunere şi descompunere se realizează înţelegerea componenţei

numărului şi pregătirea copiilor pentru însuşirea operaţiilor aritmetice de adunare şi
scădere.

• să înţeleagă faptul că o cantitate de elemente rămâne identică indiferent de poziţia

acestora

• Prin manipularea de obiecte:

• 5 creioane:
– se va cere copiilor să găsească variante de compunere a numărului 5, aşezând un număr diferit de creioane
folosind doar două culori. Fiecare copil anunţă posibilităţile găsite (3creioane verzi + 2 creioane galbene, 4+1,
1+4, 2+3, 0+5), explicând cum a lucrat.
– Pentru a cunoaşte toate variantele de compunere a numărului, se vor efectua exerciţii pe tabla magnetică. Se
va aşeza pe tablă o mulţime cu 4 creioane, se va cere copiilor să numere elementele mulţimii şi să aşeze
alături cifra corespunzătoare.
– Se va solicita apoi copiilor să specifice câte creioane trebuie adăugate pentru a avea 5 creioane. Se va trage
concluzia că numărul 5 a fost compus dintr-o mulţime cu 4 elemente la care s-a reunit o mulţime cu un
element.
– În continuare, se va proceda la fel în cazul compunerii numărului 5 din: 3+2, 2+3, 1+4, 0+5.
– aceste grupări pot fi citite în continuarea exercițiului, ca exerciţii de adunare şi
scădere, apoi scrise la tabla magnetică cu ajutorul cifrelor.
 Operații aritmetice și rezolvarea de
probleme
• Adunarea și scăderea cu 1-2 unități, prin manipularea de obiecte (în plan material) și prin
verbalizarea acțiunilor
1. obiecte concrete (etapa perceptivă)
2. operaţii cu reprezentări (desen, figuri) ce au tendinţa de a se generaliza (etapa reprezentărilor, semiabstractă)
3. saltul la conceptul matematic de adunare (etapa abstractă).

• În etapa semiabstractă se introduc semnele grafice „+” şi „=”, explicându-se ce

reprezintă fiecare şi se insistă pe faptul că acestea se scriu doar între numere. În ordine,
semnele aritmetice sunt prezentate astfel: „+”, „=”, „-“, „=”.

• Copilul înţelege sensul termenilor operaţionali ai aritmeticii (adunare, scădere) printr-un

proces similar celui de însuşire a sensului unor cuvinte ce desemnează acţiuni.
 Compunerea problemelor
• în mod gradat, conform modelului de mai jos:
– Probleme - acţiuni sau cu punere în scenă;
– Compunerea de probleme după tablouri şi imagini;
– Compunere de probleme după modelul unei probleme
rezolvate anterior;
– Compunerea de probleme cu indicarea operaţiilor
aritmetice;
– Compunerea de probleme fără întrebare, care urmează a fi
definite;
– Crearea liberă de probleme;
– Probleme-acţiuni sau cu punere în scenă
 Exemplu joc didactic
Tabloul afişat prezintă o secvenţă din basmul Albă-ca-Zăpada.
• Câţi pitici sunt în imagine?
• Aşezaţi cifra corespunzătoare numărului de pitici.
• Formaţi o grupă de pătuţuri în care să fie tot atâtea câţi pitici
sunt.
• Formaţi o grupă de scăunele în care să fie cu unul mai multe
decât pătuţurile.
• Un pitic pleacă la plimbare. Câţi au rămas?
• Această sarcină implică rezolvarea şi afişarea exerciţiului
matematic: 7 – 1 = 6.
• Câte personaje sunt? (piticii şi Albă-ca-Zăpada): 7 + 1= 8.