Proiect de lecţie

I. Obiectul : Fizică

II. Clasa : a VI-a

III. Data : 15.03.2019

IV. Tema lecţiei : Dilatarea corpurilor solide.

V. Tipul lecţiei : combinată

VI. Obiectiv general (cadru) : Cunoaşterea şi înţelegerea fenomenului de

dilatare şi dezvoltarea capacităţilor de
experimentare a dilatării solidelor prin
folosirea unor instrumente specifice.

VII. Obiective operaţionale : Elevul :

O1 : Să definească dilatarea şi contractarea corpurilor.
O2 : Să pună în evidenţă experimental fenomenul de dilatare a solidelor.
O3 : Să distingă între dilatarea liniară, în suprafaţă şi în volum şi să
specifice legătura cu relaţia între dimensiunile corpurilor solide.
O4 : Să prezinte factorii de care depinde dilatarea solidelor.
O5 : Să rezolve probleme în care să utilizeze noţiunile însuşite.
O6 : Să aplice noţiunile studiate în recunoaşterea şi explicarea fenomenelor
de dilatare întâlnite în viaţa cotidiană.
*
O7 : Să scrie şi să aplice relaţiile matematice pentru dimensiunile finale
ale corpurilor dilatate.
Se utilizează tratarea diferențiată a elevilor : grupele : A, B, C gradual
* Pentru elevii din grupa de nivel C.

VIII. Metode folosite: conversaţia euristică, explicaţia, experimentul,

observaţia, activitate individuală, independentă şi
diferenţiată, exerciţiul, problematizarea.

IX. Mijloace de învăţământ : tabla, creta, manualul, culegere

componente din trusa de fizică : pirometre duble cu
cadran, bile, spirtiere, plăcuţe metalice, plăcuţe de
lemn, vată, balanţă, stative, alcool medicinal

X. Forme de activitate : se lucrează independent la unele secvenţe, la

altele pe grupe de nivel şi la unele colectiv.

XI. Evaluarea : se vor verifica frontal noţiunile dobândite

 se vor rezolva probleme din fişa de evaluare formativă şi din
temă
se va urmări munca independentă a elevilor la prelucrarea
datelor experimentului şi la rezolvarea cerinţelor din fişa
de evaluare
se vor nota elevii

XII. Desfăşurarea metodică a lecţiei :

1. Organizarea clasei : - se notează absenţele
- se pregătesc elevii pentru lecţie
- se pregătesc materialele necesare
- se verifică tema
2. Captarea atenţiei :
Profesorul supune atenţiei elevilor urmărirea unui experiment frontal efectuat
de el. Le explică elevilor ce va face în continuare şi le cere să-şi spună părerea
despre corpul pe care-l va folosi (lama bimetalică). Profesorul îi dirijează spre
constatarea că lama bimetalică este formată din două lame din metale diferite nituite
între ele. Lama fixată pe un stativ va fi încălzită cu ajutorul spirtierei.(Elevii sunt
solicitaţi să explice cum trebuie utilizată spirtiera). Profesorul cere unui elev din
grupa de nivel A să facă observaţia asupra experimentului şi elevilor din grupele B
şi C să încerce să explice.
Profesorul le cere elevilor să observe cablurile electrice aflate între stâlpii de
tensiune şi să explice de ce sunt „curbate”.
Profesorul le comunică elevilor că în urma studierii noii lecţii vor putea
explica ceea ce au observat.
3. Reactualizarea cunoştinţelor dobândite anterior :
Profesorul cere elevilor :
- să explice şi să exemplifice noţiunile de stare de încălzire, contact termic,
echilibru termic.(A)
- să definească temperatura şi să specifice unitatea de măsură în S.I (A)
- să prezinte scările de temperatură şi unităţile de măsură corespunzătoare.
(A, B)
- să indice relaţiile de transformare între temperaturile exprimate pe cele trei
scări de temperatură.(B)
- să indice instrumentul de măsură pentru temperatură şi să prezinte
clasificarea termometrelor.(A, B)
- să rezolve câteva exerciţii şi probleme:
300,15 K = …….. 0C (A)
- 23 0C = ………..K (A)
10 0C = ………. 0F (B)
15 0C + 50 0F = ……. K (B)
Care este diferenţa dintre temperatura aerului de afară şi cel din cameră
dacă termometrul indică afară – 2 0C şi în cameră 25 0C? (C)
4. Enunţarea temei şi obiectivelor :
Profesorul arată că se va studia : Dilatarea corpurilor solide.
La sfârşitul orei elevii vor fi capabili :
- să definească dilatarea şi contractarea.
- să distingă între cele trei tipuri de dilatare care apar în cazul solidelor în funcţie
de dimensiunile lor.
- să recunoască şi să explice fenomenul de dilatare în cazuri practice.
- să prezinte factorii de care depinde dilatarea.
- să rezolve diferite probleme în care apar dilatări ale corpurilor solide.
5. Dirijarea învăţării :
Profesorul distribuie elevilor fişele de activitate experimentală proiectate
pentru fiecare grupă de nivel în parte. Informează elevii asupra experimentului ce
trebuie efectuat. Îndrumă şi controlează activitatea experimentală a grupelor de
elevi oferind puncte de sprijin elevilor din grupa A, încurajându-i permanent.(Fişa
de activitate experimentală este anexată planului de lecţie). Pentru elevii din grupa
(C) profesorul va da sugestii suplimentare în cazul în care va observa că aceştia nu
se descurcă în conceperea experimentului. Profesorul dirijează şi sistematizează
observaţiile elevilor, făcând aprecieri asupra corectitudinii efectuării
experimentului.
Elevii din fiecare grupă de nivel în urma observaţiilor făcute şi în urma
conversaţiei euristice pe grupe vor stabili concluziile pentru fiecare caz
experimentat.
6. Conexiune inversă:
Elevii din fiecare grupă vor prezenta colegilor experimentul desfăşurat,
observaţiile făcute şi concluziile stabilite apoi toţi elevii vor stabili în urma
conversaţiei euristice concluziile celor descoperite experimental:
1. Dilatarea corpurilor solide constă în mărirea dimensiunilor lor prin încălzire.
2. Dilatarea solidelor poate fi : - dilatare liniară (pentru corpurile care au o
dimensiune mult mai mare decât celelalte două).
- dilatare în suprafaţă (pentru corpurile care au
două dimensiuni mult mai mari decât a treia).
- dilatare în volum (pentru corpurile care au toate
dimensiunile comparabile)
3. Corpurile solide se dilată cu atât mai mult cu cât sunt încălzite mai mult.
4. Corpurile se dilată diferit dacă sunt confecţionate din materiale diferite.
5. Prin dilatare nu se modifică forma corpurilor.
7. Prezentarea didactică a conţinutului :
Profesorul stabileşte împreună cu elevii definiţia dilatării şi a contractării
corpurilor.
Def. Dilatarea solidelor este fenomenul termic de mărire a dimensiunilor
corpurilor solide prin încălzire.
Contractarea solidelor este fenomenul termic de micşorare a dimensiunilor
corpurilor solide prin răcire.
8. Prezentarea conţinutului noii învăţări : Factorii de care depinde dilatarea.
9. Dirijarea învăţării:
Profesorul cere elevilor să stabilească factorii de care depinde dilatarea solidelor pe
baza concluziilor formulate în urma experimentelor, atrăgându-le însă atenţia că va
trebui să mai descopere încă un factor. Pentru aceasta le cere elevilor să-şi spună
părerea despre modul în care se dilată două corpuri din acelaşi material, încălzite în
aceleaşi condiţii, dar având iniţial dimensiuni diferite. Se discută pe baza
răspunsurilor elevilor şi li se cere să propună ei şi să efectueze un experiment de
verificare a ipotezei stabilite.( sau de descoperire dacă nici un elev nu intuieşte
corect ipoteza). Li se cere sprijinul elevilor din grupa de nivel C pentru această
secvenţă a lecţiei (2 elevi).
Exp. – Materiale necesare: 2 bile cu lănţişor de dimensiuni diferite, 2 spirtiere,
2 inele identice
- Mod de lucru : Se trec bilele prin inel
Se încălzesc ambele bile simultan şi se încearcă trecerea lor
prin inel.
- Observaţii: Bila de dimensiuni iniţiale mai mari mai trece/ nu mai trece
prin inel.
Bila de dimensiuni iniţiale mai mici mai trece/ nu mai trece
prin inel.
(Elevii aleg varianta corectă)
- Concluzie: Un corp cu dimensiunile iniţiale mai mari se dilată ……….
decât un corp cu dimensiunile iniţiale mai mici.
( Elevii completează spaţiul liber cu : mai mult)
10. Conexiune inversă :
Profesorul cere elevilor să stabilească factorii de care depinde dilatarea
solidelor.
Factorii de care depinde dilatarea:
- natura materialului
- variaţia temperaturii
- dimensiunile iniţiale ale corpului.
11. Dirijarea învăţării :
Profesorul cere elevilor să răspundă la întrebarea „ Prin încălzire masa unui
corp se modifică?”
Pentru a verifica ipotezele elevilor li se cere acestora (C) să propună un
experiment prin care să stabilească dacă masa se modifică prin încălzire. Elevii sunt
dirijaţi să folosească bila cu lănţişor. Utilizând o balanţă se va cântări masa bilei
înainte şi după încălzire.

12. Conexiune inversă:

Cl: Masa corpurilor nu se modifică prin încălzire.
13. Evaluarea formativă :
 Profesorul distribuie elevilor fişele de evaluare formativă. Analizează
răspunsurile prin sondaj şi constată nivelul de pregătire a elevilor. Se discută frontal
asupra întrebărilor şi răspunsurilor. Se arată că acum a putut fi explicată observaţia
experimentală asupra încălzirii lamei bimetalice.
14. Reglarea procesului pe baza rezultatelor evaluării:
Profesorul apreciază activitatea elevilor în urma analizării răspunsurilor la
întrebările din fişă şi le cere elevilor ale căror răspunsuri nu au fost satisfăcătoare să
reia sarcinile date după corectarea greşelilor.
Profesorul solicită unui elev din grupa (B) să rezolve la tablă problema din
fişă. Ceilalţi elevi îşi corectează problema, iar cei din grupa (A) o rezolvă în acelaşi
timp cu elevul de la tablă sub îndrumarea acestuia şi a profesorului.
15. Asigurarea transferului :
Se dau ca temă: 5,6,8 – pag. 91 (A)
8,9, - pag. 91 şi 2 – pag. 89 (B).
9- pag. 91, 2 – pag. 89 şi 3* – fişa de evaluare (C)
* Elevii din grupa (C) primesc suplimentar relaţiile pentru determinarea
dimensiunilor finale după încălzire asupra cărora primesc indicaţii în timpul
rezolvării fişei de evaluare în clasă, urmând ca în ora următoare să le mai utilizeze
şi în rezolvarea altor probleme. Se urmăreşte astfel ca aceştia prin muncă
intelectuală independentă să utilizeze nişte informaţii date în rezolvarea unor
probleme şi altfel decât ar face-o în mod obişnuit.
Fişa de evaluare formativă pentru grupa de nivel (C) conţine astfel inclusă o
subfişă de dezvoltare.

Propunător,
Prof. Giurcă Minodora
 Fişă de activitate experimentală
(A)

Materiale necesare: bilă cu lănţişor, inel metalic, stativ, spirtieră, chibrituri.

Mod de lucru: Fixaţi lănţişorul bilei de stativ astfel încât să suspendaţi bila.
a) Verificaţi dacă bila trece prin inel.( inelul ţineţi-l în mână)
Aprindeţi spirtiera şi încălziţi bila. Depărtaţi spirtiera.
b) Apropiaţi din nou inelul şi verificaţi dacă bila trece prin el.
Stingeţi spirtiera.( Se pune capacul, nu se suflă! )
c) După ce bila s-a răcit verificaţi dacă trece prin inel.

Observaţii: Alegeţi varianta corectă:

a) Bila trece / nu trece prin inel.
b) Bila trece / nu trece prin inel.
c) Bila trece / nu trece prin inel.

Concluzii: Alegeţi varianta corectă:

1. Prin încălzire corpurile îşi măresc / îşi micşorează volumul; spunem că se
dilată în volum.
2. Prin răcire corpurile îşi măresc / îşi micşorează volumul; spunem că se
contractă.
3. Bilele sunt corpuri care au / nu au cele trei dimensiuni comparabile.

Fişă de activitate experimentală

(B)

Materiale necesare: pirometru cu cadran dublu, vată, alcool medicinal, chibrituri.

Mod de lucru: Identificaţi părţile componente ale pirometrului ( poţi folosi şi manualul pentru
sprijin): - suport
- tăviţă
- tije metalice (una din fier, una din aluminiu) prinse în suporturi cu
şuruburi.
- 2 ace indicatoare corespunzătoare fiecărei tije.
- cadran marcat
Puneţi vată îmbibată cu alcool medicinal în tăviţă şi aprinde-o cu chibritul.
a) Urmăriţi acele indicatoare.
Stingeţi vata.
b) Urmăriţi şi în acest caz acele indicatoare.
Observaţii: Completaţi enunţurile:
a) Încălzind tijele acele indicatoare ………… deoarece axul corespunzător
fiecăruia se roteşte fiind împins de tija a cărei lungime ………..
b) Cu cât tijele se încălzesc mai mult acele indicatoare ……….. mai mult.
c) Diviziunile la care au ajuns acele indicatoare sunt: … pentru tija din fier
…pentru tija din aluminiu
d) După ce se stinge flacăra tijele încep să se ……………….. şi acele
indicatoare………., deoarece lungimile tijelor ……..

Concluzii: Completaţi enunţurile

1. Prin încălzire tijele îşi …………… lungimea; spunem că se dilată în ……….
2. Prin răcire tijele îşi …………….lungimea; spunem că se contractă.
3. Tijele se dilată mai mult cu cât temperatura ……….. mai mult.
4. Tijele din fier şi aluminiu, atunci când sunt încălzite în aceleaşi condiţii, se
dilată ………….deoarece sunt alcătuite din substanţe ………
5. Tijele sunt corpuri care au o dimensiune mult mai ……. decât celelalte
două dimensiuni

Fişă de activitate experimentală

(C)

Materiale necesare: plăcuţă metalică subţire, cleşte, spirtieră, bolduri, chibrituri, suport de
lemn.

Mod de lucru: Utilizând materialele date concepeţi şi efectuaţi un experiment în care să

urmăriţi comportarea plăcuţei metalice la încălzirea ei, observând
dimensiunile ei şi forma.

Observaţii: Faceţi observaţii asupra :

a) dimensiunilor plăcuţei în urma încălzirii.(urmăriţi dimensiunile
reprezentative)
b) dimensiunilor plăcuţei în urma răcirii.
c) formei plăcuţei prin încălzire.

Concluzii: Trageţi concluziile în urma celor observate experimental asupra:

1. modului în care sunt influenţate dimensiunile unei plăcuţe de încălzirea ei
respectiv răcirea ei şi care sunt evident influenţate şi cum se numeşte
fenomenul respectiv.
2. influenţei încălzirii asupra formei.
3. relaţiei care există între cele trei dimensiuni ale plăcuţei.

Indicaţii: Folosiţi boldurile înfipte în suport convenabil scopului propus, pornind de la forma
plăcuţei. Stabiliţi de la început relaţia dintre cele trei dimensiuni ale plăcuţei prin
comparaţie. Ţineţi cont de sensul pe care-l cunoaşteţi voi pentru dilatare, respectiv
 contractare şi asociaţi dilatării unul din termenii care consideraţi că caracterizează
plăcuţele : dilatare în volum/ în lungime / în suprafaţă.

Fişă de evaluare formativă

(A)

1. Pentru a reda forma sferică a unei mingi de ping-pong deformate o punem în apă caldă.
Explicaţi de ce.
2. Alegeţi varianta corectă:
Un resort metalic are 10 spire. În urma încălzirii:
a) Resortul va avea cu atât mai multe spire cu cât îl încălzim mai mult.
b) Nu se modifică numărul de spire, dar se măreşte lungimea unei spire.
c) Se măreşte atât lungimea unei spire cât şi numărul de spire.
d) Nu se modifică nici numărul de spire nici lungimea unei spire.
3. Enumeraţi factorii de care depinde dilatarea corpurilor solide.

Fişă de evaluare formativă

(B)

1. Pentru a reda forma sferică a unei mingi de ping-pong deformate o

punem în apă caldă. Explicaţi de ce.
2. Alegeţi varianta corectă:
Un resort metalic are 10 spire. În urma încălzirii:
a) Resortul va avea cu atât mai multe spire cu cât îl încălzim mai mult.
b) Nu se modifică numărul de spire, dar se măreşte lungimea unei spire.
c) Se măreşte atât lungimea unei spire cât şi numărul de spire.
d) Nu se modifică nici numărul de spire nici lungimea unei spire.

3. La 0 0C o tijă din fier are lungimea de 1m. La 1 0C ea măsoară 1,000012 m. Calculaţi:

a) lungimea tijei la 40 0C;
b) lungimea unei tije ce măsoară 30 m la 20 0C când temperatura atinge 45 0C.

Fişă de evaluare formativă

(C)

1. Alegeţi varianta corectă:

Un resort metalic are 10 spire. În urma încălzirii:
a) Resortul va avea cu atât mai multe spire cu cât îl încălzim
mai mult.
b) Nu se modifică numărul de spire, dar se moreşte lungimea
unei spire.
c) Se măreşte atât lungimea unei spire cât şi numărul de
spire.
 d) Nu se modifică nici numărul de spire nici lungimea unei
spire.

2. La 0 0C o tijă din fier are lungimea de 1m. La 1 0C ea măsoară 1,000012 m. Calculaţi:

a) lungimea tijei la 40 0C;
b) lungimea unei tije ce măsoară 30 m la 20 0C când temperatura atinge 45 0C.

3. Dacă se cunoaşte că în cazul dilatării liniare a solidelor, pentru lungimea finală avem:
l= l0 (1 +  Dt); - legea dilatării liniare ( ştim că Dt = DT)
în care: l = lungimea corespunzătoare la t 0C
l0 = lungimea la 0 0C
Dt = variaţia temperaturii
1
[ α ] SI =
 = coeficient de dilatare termică liniară ; ; K
( - constantă de material)
a) Rezolvaţi problema anterioară utilizând relaţia dată şi comparaţi rezultatele obţinute
Pentru dilatarea în suprafaţă şi în volum a corpurilor izotrope avem relaţiile
pentru dimensiunile finale:
S= S0 (1 + 2t); V= V0 (1 + 3t);

în care: S = aria corespunzătoare la t 0C

S0 = aria la 0 0C
V = volumul corespunzător la t 0C
V0 = volumul la 0 0C
Dt = variaţia temperaturii
 = coeficient de dilatare termică liniară ;

b) Un disc de fier are la 0 0C diametrul de 2,75 m. Care este suprafaţa sa la

1
6
temperatura de 60 0C dacă se cunoaşte că pentru fier  = 12 · 10 grad-1 ?
π⋅d 2
S=π⋅r 2=
( Aria cercului 4 unde r = raza cercului, iar d = diametrul cercului)