Logică Bacalaureat

1.Raporturi logice între termeni

A) Concordanță: - Identitate ( zăpadă-nea, inima-cord )
- Ordonare ( ființă-om )
- gen (supraordonat)
-specie (subordonat)
- Încrucișare ( elev-sportiv, femeie-profesoară )
B) Opoziție: - Contrarietate ( roșu-verde-culori; bărbat-femeie-oameni )
a) contradicție ( în cadrul aceluiași univers de discurs, avem o
diagramă tăiată în două. Ex: bun-rău )
b) în universuri de discurs diferite ( om-non om )

2.Propoziții categorie

SAP SEP
Toți S sunt P Niciun S nu este P
Universal afirmativă Universală negativă

SIP SOP
Unii S sunt P Unii S nu sunt P
Particulară afirmativă Particulară negativă
3.Raporturi logice între propoziții
 Contrara (contrarietate)
A E
(toți) (niciun)

Subalterna Supraalterna
Contradictoria
(Contradicție)

I O
(unii) (unii nu)
Subcontrara (subcontrarietate)

3.Conversiunea

SaP PiS
SeP PoS
SeP PeS
SiP PiS

4.Obversiunea

SaP SenonP
 SeP SanonP
SiP SononP
SoP SinonP

Obversa conversei Conversa Obversei

SiP – convertit –PiS- obvertit –PononS SaP-obvertit-SenonP-convertit-nonPeS
SaP –convertit- PiS-obvertit-PononS SeP-obvertit-SanonP-convertit-nonPiS
SeP-convertit-Pes-obvertit-PaS Sop-obvertit-SinonP-convertit-nonPiS

5.Legea distribuirii termenilor

O conversie este validă dacă termenul distribuit în concluzie este distribuit și în
premisa din care provine.
S+ : a,e.
P+ : e,o.

S P
Sap + _
SeP + +
SiP _ _
SoP _ +
6.Silogismul
1 premisa majoră
2 premisa minoră
3 concluzie
M P P M M P P M
S M S M M S M S
S P S P S P S P
1 2 3 4
1.BARBARA -1 (aaa-1)
2.CELARENT-1 (eae-1)
3.DARII-1 (aii-1)
4.FERIO-1 (eio-1)
• Indicatori de premise: deoarece, pentru că, întrucât, fiindcă, datorită,
presupunând că, având în vedere.
• Indicatori de concluzii: prin urmarea, deci, atunci, așadar, conchidem, în
concluzie.
! Dacă nu avem indicator de concluzie atunci aceasta este prima propoziție !

7.Definirea
1.Regula ADECVĂRII
a) îngustă
b) largă (Dealul este o formă de relief)
2.Regula AFIRMĂRII
Ex. Omul este o ființă și nu obiect.
3.Regula EVITĂRII CIRCULARITĂȚII
Ex.Pictura este preocuparea oamenilor care pictează.
4.Regula CLARITĂȚII ȘI PRECIZIEI
a) să nu conțină cuvinte obscure
b) să nu conțină metafore
5.Regula CONSISTENȚEI
Definiția să nu contrazică alte definții deja acceptate.
 Intensiunea și extensiunea termenilor

Intensiunea= proprietățile, însușirile, caracteristicile unui obiect

General particular
Extensiunea= totalitatea obiectelor
Particular general
Ex: tort tort de fructe intensitatea crește
Casă de vacanță casă extensiunea crește

Clasificarea termenilor

• INTENSIONAL

a) SIMPLI (un singur cuvânt: om)

COMPUȘI (mai multe cuvinte: om de zăpadă)
b) POZITIVI (existența unor proprietăți: bun, corect, om, pix)
NEGATIVI (absența: șchiop, imoral)
c) RELATIVI (exprimă o relație: prieten, dușman, coleg, casa mea)
ABSOLUȚI (poziție independentă: copil, casă, caiet)
d) CONCREȚI (bun, frumos, perete, manual)
ABSTRACȚI (bunătate, frumusețe)

• EXTENSIONAL

a) VIZI –logic vizi: infractor, nevinovat c) SINGULARI (Terra, ONU)

-factual vizi: zână, balaur GENERALI (ocean, râu)
NEVIZI (au sens: casă, om, bun)
b) COLECTIVI (bibliotecă, armată, turmă, roi) d) VAGI (apre.subiect.:bun)
DISTRIBUTIVI (om, pix, caiet, tramvai) PRECIȘI (om,pisică)
 Raționamente deductive

General particular (particularizare)

imediate(1 premisă:
conversiunea și
obversiunea)
După nr. premiselor

meditate

Clasificare

valide

Dupa corectitudinea
logică
nevalide

Conversiunea poate fi : -simplă (nu se schimbă vocala din mijloc)

-prin accident (se schimbă)

Raționamente inductive
1. INDUCȚIA INCOMPLETĂ
“Dacă unii X au proprietatea Y, atunci toți X au proprietatea Y.”
- Concluzia este PROBABILĂ ȘI AMPLIFICATOARE
- Pleacă de la FINIT la INFINIT
- Poate fi SLABĂ sau TARE (mai mult sau mai puțin de jumătate)
- Valoarea de cunoaștere CRESCUTĂ/RIDICATĂ/MARE
- E raționament IPOTETIC

2. INDUCȚIA COMPLETĂ
“Dacă fiecare X are proprietatea Y, atunci toți X au proprietatea Y”
- Concluzia este CERTĂ (adevărată) dacă premisele sunt adevărate
- Pleacă de la FINIT la FINIT
- Valoarea de cunoaștere este SCĂZUTĂ și e analizate fiecare element
 Clasificarea

Operația logică prin care elementele sunt ordonate și grupate după anumite
criterii în clase din ce în ce mai generale.
DIVIZIUNEA: operția invers clasificării, de la universal la particular

elementele(nr. pare
și nr.impare)

clase(numere
Structura clasificării întregi)

criterii(divizibilitatea
cu 2)
 REGULILE CLASIFICĂRII:
1. Să conțină elemente, clase și criterii
2. Să fie completă –să cuprindă toate speciile genului
-să nu lase rest
(poate fi abundentă sau incomplete)
3. Criteriul clasificării trebuie să fie unic
4. Între clasele obținute trebuie să avem raporturi de opoziție
(contradicție sau contrarietate)
5. Regula omogenității (între elementele clasei obținute asemănările sunt
mai importante deosebirilor)

Demonstrația și combaterea

Demonstrația = procesul logic prin care o propoziție dată este conchisă numai din
propoziții adevărate
Combaterea = procesul invers demonstrației; arătăm falsitatea propoziției
  Structura demonstrației
1. Teza de demonstrat (demonstrandum)- o propoziție pe care
urmează să o argumentăm: teză, propoziție.
2. Fundamentul demonstrației (principia demonstrandi)- ansamblu
de premise din care urmează să conchidem teza
3. Procesul de demonstrare = raționamentul prin care deducem
teza din premise

 REGULILE DEMONSTRAȚIEI
a)Reguli privind TEZA
Teza trebuie să fie:
- Să fie clar și precis formulată
- Să fie cel puțin o propoziție probabilă
- Să rămână aceeași pe tot parcursul demonstrației

b) Reguli privind fundamentul demonstrației

- Argumentele demonstrației trebuie să fie adevărate

- Demonstrația argumentelor e independentă de demonstrarea
tezei ( argumentele se constituie temei suficient pt. teza de
demonstrat)
- Demonstrația trebuie să fie corecă
 TIPURI DE DEMONSTRAȚIE
1. În funcție de procedeul utilizat există demonstrație intuitivă și
formalizată.
2. În funcție de sprijinul direct/indirect pe experiență
- Deductive –direcă (inducția completă sau deducțiile)
-indirectă –prin excludere
- prin absurd
-prin imposibil
- Inductive