Noţiuni teoretice

TERMENII/ NOŢIUNILE

TERMENUL = cuvânt (autoturism) sau grup de cuvinte (autoturism de teren)

– componenta lingvistică - prin care se exprimă o noţiune – componenta
cognitivă - și care face referire la o categorie de obiecte (reale: casă, minge,
copac sau ideale: număr, emoție, frumusețe) – componenta ontologică.

Noţiunea = înţelesul termenului.

Concepte fundamentale

EXTENSIUNEA sferă denotaţie referinţă totalitatea/

mulţimea de
obiecte

INTENSIUNEA conţinut conotaţie sens totalitatea/

mulţimea de
proprietăţi

Legea dualităţii inverse

Dacă intensiunea Dacă adăugăm unui termen o Ex.: Dacă adăugăm

creşte, atunci proprietate, intensiunea termenului ,,elev"
extensiunea scade acestuia creşte, iar extensiunea proprietatea ,,talentat".
scade.

Dacă intensiunea Dacă eliminăm dintr-un Dacă eliminăm

scade, atunci termen o proprietate, termenului ,,profesor
extensiunea creşte intensiunea acestuia scade, iar corect" proprietatea
,,corect".
extensiunea creşte.

1
Fie termenii: A=om, B=fotbalist, C=fotbalist argentinian, D=sportiv, E=
fotbalist argentinian celebru

D A
B

Termenul E: termenul cu intensiunea cea mai mare şi extensiunea cea

mai mică

Termenul A: termenul cu intensiunea cea mai mică şi extensiunea cea mai

mare

Ordonare crescătoare intensional (descrescătoare extensional): A, D, B, C, E

Ordonare descrescătoare intensional (crescătoare extensional): E, C, B, D, A

Structura

Componenta nume; cuvântul sau grupul de cuvinte

lingvistică
Componenta noţiunea; conceptul
cognitivă
Componenta mulţimea de obiecte
ontologică

2
 Clasificarea termenilor

1. Din punct de vedere EXTENSIONAL

Vizi Nevizi
Factual-vizi Logic-vizi (măr, casă, calculator)
(Făt-Frumos, (infractor nevinovat,
Zmeul-Zmeilor, hoţ cinstit)
balaur cu șapte
capete)

Singulari/ Individuali Generali

(UNICEF, Fălticeni, Vatra Dornei, FIFA, (casă, masă, pix, minge, pădure)
Italia, Mihai Eminescu, Klaus Iohannis)
Colectivi Distributivi
(bibliotecă, pădure, clasă de elevi, (carte, copac, elev, soldat)
armată)
Vagi Precişi
(frumos, frumuseţe, tânăr, tinerețe, slab, (birou, animal, carte, manual de
înalt, bun, inteligent) fizică)

2. Din punct de vedere INTENSIONAL

Absoluţi Relativi
(casă, frumuseţe, planetă, mașină, (casa mea, frumuseţea ei, soț, soție,
idee, număr etc.) prieten, mama, copil, frate, soră,
bunic, nepot, mătușă etc)
Abstracţi Concreţi
(generozitate, frumuseţe, delicateţe, (generos, frumos, maliţios, curajos,
curaj, respect) respectuos)
Pozitivi Negativi
(bun, prietenos, cald, tare, sănătate, (rău, duşmănos, chel, surd, mut,
masă) șchiop, ilegal, neatent, antipatic )
Simpli Compuşi
(autoturism, casă) (autoturism de teren, casă de
vacanță)

Termenul mătușă surdă este:

a) D.p.d.v. extensional – nevid, general, distributiv, precis
b) D.p.d.v. intensional – relativ, concret, negativ, compus

3
RAPORTURI LOGICE ÎNTRE TERMENI:

A. CONCORDANŢĂ: extensiunile a cel puţin doi termeni au cel puţin un element în

comun.

1. raportul de identitate (sinonime/ conversiunile de forma SaP=PaS, unde termenii

subiectul logic (S) şi predicatul logic (P) sunt identici).

A, B
A = om Toți A sunt B
B = fiinţă raţională Toți B sunt A

Alte exemple: zăpadă – nea, Mircea Cărtărescu – autorul romanului Orbitor, Paris –
capitala Franței

2. raportul de ordonare

A
A = manual
B = manual de chimie
B

Toți B sunt A → Unii B sunt A A = supraordonat lui B

Unii A sunt B B = subordonat lui A
Unii A nu sunt B

În acest caz, se mai vorbeşte despre raportul gen-specie.

Genul S = specia (manual de chimie)

Specia G = genul (manual)

A nu se confunda raportul de ordonare (gen-specie) cu raportul parte-întreg!

3. raportul de încrucişare

A = magician/ profesor
A B
B = elev/ şofer de tir
1 2 3

4
Unii A sunt B (2) Unii B sunt A (2)
Unii A nu sunt B (1) Unii B nu sunt A (3)

Raportul este posibil numai dacă se susţin toate zonele:

Zona 1: Acei magicieni care nu sunt elevi;
Zona 2: Acei magicieni care sunt elevi şi acei elevi care sunt magicieni;
Zona 3: Acei elevi care nu sunt magicieni.

B. OPOZIŢIE: extensiunile termenilor nu au niciun element în comun: (Niciun A nu

este B și Niciun B nu este A → Unii A nu sunt B si Unii B nu sunt A)

1. raportul de contrarietate (specii ale aceluiaşi gen).

Ex.: universul de discurs = culori; A=roșu, B=verde (C=albastru, D=galben)

În cazul raportului de contrarietate,

trebuie să existe cel puțin 3 specii
într-un gen!

A = adunare/ lalea/ pătrat

B = împărţire/ narcisă/ cerc
C = scădere/ liliac/ triunghi

2. raportul de contradicţie
- în acelaşi univers de discurs
În cazul raportului de contradicție,
trebuie să existe doar 2 specii într-un
gen!
- în afara universului de discurs

A = moral
B = imoral

A = câine B = non-câine

5
 DEFINIŢIA
Definirea procesul prin care se redă intensiunea sau extensiunea unui termen.
Definiţia propoziţia rezultată ca urmare a concretizării procesului de definire.

Structura
Definit Relaţia de definire Definitor
Omul este fiinţă raţională.
Triunghiul reprezinta figura geometrica plana cu trei laturi
Specia Gen proxim Diferenţă specifică
Reguli de corectitudine logică

1. REGULA ADECVĂRII Exemple de definiţii incorecte:

definitorului (B) la conţinutul
definitului (A): definiţia trebuie să
fie caracteristică. Între definit și
definitor trebuie să fie un raport
de identitate.
2. REGULA DEFINIRII
AFIRMATIVE/ afirmării (definiţia
trebuie să fie logic-afirmativă;
definitorul trebuie să spună ceea
ce este definitul, nu ceea ce nu este
acesta).
3. REGULA EVITĂRII
CIRCULARITĂȚII / care previne
viciul circularităţii: termenul
definitor (B) nu trebuie să conţină în
alcătuirea sa definitul (A).
4. REGULA CLARITĂŢII ŞI A
PRECIZIEI (regula univocităţii) -
definiţia trebuie să fie clară şi
precisă (inteligibilă): adică
definitorul nu trebuie să conţină
noţiuni vide, termeni figuraţi,
metafore, figuri de stil.
*Regula consistenţei definiţia nu
trebuie să intre în raport de opoziţie
cu alte definiţii deja acceptate ca
fiind corecte în cadrul unui sistem.
(a) Rombul este o figură geometrică (eroarea
definiţiei prea largi) - definitorul este
supraordonat definitului.
(b) Mamiferele sunt feline (eroarea definiţiei
prea înguste) - definitorul este subordonat
definitului
(c) Directorul şcolii este o persoană care
călătoreşte mult. (eroarea definiţiei simultan
prea largi şi prea înguste) - între definitor şi
definit există un raport de încrucişare).
Exemple de definiţii incorecte (negative):
Cercul este o figură geometrică care nu este
nici pătrat, nici romb.
Tangoul este un dans care nu este originar
din China.
Exemplu de definiţii incorecte (circulare):
Dansatorul este persoana care dansează.
Fotbalul este sportul practicat de fotbaliști.
Exemple de definiţii incorecte (neclare și
imprecise):
Elevul este oglinda profesorului.
Liceul este cimitirul tinereții
Arhitectura este o muzică încremenită
Propoziţia 1: Mărul este fruct.
Propoziţia 2: Mărul este legumă.
Atenţie la propoziţiile de forma:
Propoziţia 1: Lumina este undă.
Propoziţia 2: Lumina este corpuscul.

6
 CLASIFICAREA
Clasificarea operaţia logică prin intermediul căreia genul este compus din propriile
specii.
Structura
elementele clasificării - clasele obţinute - ceea fundamentul (criteriul)
ceea ce urmează a fi ce rezultă în urma clasificării - proprietatea (nota,
clasificat (universul/ operaţiei de clasificare diferenţa specifică) în funcţie de
obiectul clasificării) (noţiunile). care se realizează clasificarea
propriu-zisă.
Reguli de corectitudine logică
*Regula celor trei componente - elementele/ universul clasificării;
într-o clasificare există trei - clasele obţinute;
componente: elementele - fundamentul (criteriul) clasificării.
clasificării, clasele obţinute,
fundamentul (criteriul)
clasificării.
1. REGULA Exemplu de clasificare incorectă: Dacă realizăm o
COMPLETITUDINII - clasificarea clasificare a termenilor logici după extensiune în: vizi-
trebuie să fie completă, „nu trebuie nevizi, individuali - generali, colectivi-distributivi,
să lase rest” omiţând perechea vagi-preciși, definiţiile prin indicare.
(eroarea clasificării incomplete)
Exemplu de clasificare incorectă: Situaţia în care am
clasifica definiţiile după modalitatea de exprimare în:
explicite, implicite şi ştiinţifice (eroarea clasificării
,,prea abundente").
2. REGULA OPOZIȚIEI ÎNTRE Exemplu de clasificare incorectă: Clasificarea
CLASE/ excluderii claselor – care participanţilor la un concurs şcolar pentru elevi de
afirmă că pe aceeaşi treaptă a gimnaziu în: elevi de clasa a VI-a, a VII-a, a VIII-a,
clasificării, între clasele obţinute profesori, studenţi, părinţi este incorectă, deoarece
trebuie să existe doar raporturi de primele trei clase sunt de alt nivel decât clasa
opoziţie (contradicţie sau cetăţenilor, find incluse în aceasta. (eroarea
contrarietate). încrucişării/ eroarea saltului în clasificare)
Exemplu de clasificare incorectă: o clasificare a
vertebratelor în reptile, mamifere, feline, pisici şi păsări
(eroarea raportului de ordonare înte clasele de acelaşi
nivel)
3. REGULA CRITERIULUI Exemplu de clasificare incorectă: Clasificarea elevilor
(fundamentului) UNIC - de liceu în elevi la mate-info, elevi la filologie, elevi
proprietăţile pe baza cărora se olimpici, elevi cu domiciliul în mediul urban. (eroarea
realizează gruparea elementelor în nerespectării criteriului unic).
clase să fie unice
4. REGULA OMOGENITĂŢII Exemplu de clasificare incorectă: clasificarea în cadrul
(uniformităţii proprietăţilor) - aceleeaşi clase a lăstunilor şi liliecilor (eroarea
asemănările dintre obiecte aflate în clasificării neriguroase).
aceeaşi clasă sunt mai importante
decât deosebirile dintre acestea.

7
 PROPOZIŢII CATEGORICE

Definiţie: Propoziţiile categorice sunt acele structuri logico-lingvistice în care

un termen se enunţă (se afirma sau se neagă) despre un alt termen.

Structura propoziţiilor categorice

Propoziţiile categorice sunt alcătuite din:

- cuantorii/ cuantificatorii - elementele care ne precizează dacă P se referă

la toată sfera lui S sau la o parte din ea (,,Toţi"/ ,,niciunul"/,,unii"/
,,acesta"/,,aceasta", ,,există cel puţin un..."); dau CANTITATEA
propoziției (toți, niciunul → universală/ unii → particulară)
- subiect logic (S) - termenul despre care se enunţă ceva.
- copula logică/ relaţia logică/ calificatorul (,,este"/,,sunt"/ ,nu este"/ ,,nu
sunt") - cuvântul de legătură dintre subiectul logic şi predicatul logic şi
care ne spune dacă subiectul logic afirmă sau neagă ceva despre
predicatul logic; dau CALITATEA propoziției (este, sunt → afirmative/
nu este, nu sunt → negative)
- predicatul logic (P) - termenul prin care se enunţă ceva despre subiectul
logic.

Tipuri de cuantori:
- universal: ,,toţi"/,, toate"/ ,,orice"/ ,,oricine"/,,fiecare"/ „niciun”/„nu
există”;
- particular/ existenţial: ,,unii"/,, unele", / „câțiva”/ „,există cel puţin un/ o
..."/ „majoritatea”/ „o parte”;
- individual: ,,acesta"/,,aceasta", ,,eu", ,,tu", nume propriu (,,Fălticeni",
,,Vatra-Dornei", ,,Canada").

Exemple:
Toţi oamenii sunt fiinţe Niciun copil nu este naiv.
gânditoare. S (subiectul logic): ,,copil";
S (subiectul logic): ,,oamenii"; P (predicatul logic): ,,naiv".
P (predicatul logic): ,,fiinţe
gânditoare".

Unii profesori sunt indulgenţi. Unii absolvenţi de facultate nu

S (subiectul logic): ,,profesori"; sunt profesionişti.
P (predicatul logic): ,,indulgenţi". S (subiectul logic): ,,absolvenţi de
facultate".
P (predicatul logic): ,,profesionişti".

8
Limbaj formal, cod şi limbaj natural

Limbaj formal Codul Limbaj natural (forma

standard)
SaP a, A Toţi/Toate S sunt P
SeP e, E Niciun/Nicio S nu este P
SiP i, I Unii/Unele S sunt P
SoP o, O Unii /Unele S nu sunt P

Clasificarea propoziţiilor categorice

Limbajul Limbajul Criteriul de clasificare

formal natural
cantitate calitate
SaP Toţi/Toate S sunt P universală/ afirmativă
singulară
SeP Niciun/Nicio S nu este P universală negativă
SiP Unii/Unele S sunt P particulară afirmativă
SoP Unii/Unele S nu sunt P particulară negativă

Excepţii:

SaP (universal-afirmativă): SeP (universal-negativă):

Orice/Oricare S este/sunt P. (Toţi) S nu sunt P.
Orice elev este silitor. (Toţi) elevii nu sunt în clasă =
Niciun elev nu este în clasă.
[nume propriu] este P.
Vatra-Dornei este oraş. Lipsește cuantorul (sau apare un
cuantor non-standard)
Lipsește cuantorul Vecinii mei nu cântă
Colegii mei dansează Niciunul dintre vecinii mei (S) nu
Toți colegii mei (S) sunt persoane este persoană care cântă (P).
care dansează (P).
Nu există porc înaripat
Cine sapă groapa altuia, cade singur Niciun porc (S) nu este înaripat (P).
în ea.
Toți cei care sapă groapa altuia (S) Nimeni nu se plictisește la ora de
sunt persoane care cad singuri în ea filosofie
(P). Niciun elev (S) nu este plictisit la ora
de filosofie (P)
9
SiP (particular-afirmativă):
Majoritatea/ Mulţi/ Puţini/ O parte/
Câţiva S sunt P.
Câţiva elevi s-au înscris la activitatea
de voluntariat.→Unii elevi sunt
înscriși la activitatea de voluntariat
(P).
Există elevi supradotați → Unii elevi
sunt supradotați
SoP (particular-negativă):
Majoritatea/Mulţi/puţini/ O parte/
Câţiva S nu sunt P.
O parte dintre cei prezenţi nu sunt
pregătiţi pentru provocare. →
Există profesori care nu sunt
indulgenți

Propoziții exclusive:

(1) Doar/ Numai S sunt P = Toți P sunt S (PaS)

Numai colegii mei sunt prezenți = Toate persoanele prezente sunt colegii mei

(2) Doar/ Numai S nu sunt P = Nici un P nu este S (PeS)

Numai tinerii nu sunt pragmatici = Nicio persoană pragmatică nu este tânără

(3) Doar/ Numai unii S sunt P = Unii S nu sunt P (SoP)

Numai unii nepoliticoși sunt colegii mei = Unii dintre nepoliticoși nu sunt
colegii mei

(4) Doar/ Numai unii S nu sunt P = Unii S sunt P (SiP)

Numai unele fete nu sunt atente = Unele fete sunt atente

10
 REPREZENTAREA PROPOZIȚIILOR CATEGORICE CU AJUTORUL
DIAGRAMELOR

1. EULER

SaP SeP
Toți S sunt P Niciun S nu este P

SiP SoP
Unii S sunt P Unii S nu sunt P

Distribuirea termenilor într-o propoziție categorică

Atunci cand un termen este considerat în totalitatea sferei sale (în întregul
ei), el este distribuit, iar dacă este considerat doar într-o parte a sferei sale, el
este nedistribuit. Distribuirea o notam cu "+", iar nedistribuirea cu "-". Astfel:

S+aP- S+eP+
(„Toți S sunt o parte din P”) („Toți S sunt diferiți de toți P”)

S-iP- S-oP+
(„O parte din S sunt o parte din P”) („O parte din S sunt diferiți de toți P”)

Așadar:

1. Subiectul este distribuit în universale şi nedistribuit în particulare.

2. Predicatul este distribuit în negative şi nedistribuit în afirmative.

11
 2. VENN (hașura reprezintă mulțimea vidă)

SaP SeP
Toți S sunt P Niciun S nu este P

SiP SoP
Unii S sunt P Unii S nu sunt P

Raporturile logice existente între propoziţiile categorice (Pătratul

lui Boethius)

12
1. RAPORTUL DE CONTRADICŢIE
Două propoziţii categorice (SaP şi SoP; SeP şi SiP) nu pot fi nici adevărate, nici false în
acelaşi timp şi sub acelaşi raport.
(SaP =1) → (SoP = 0) (SaP = 0) → (SoP = 1)
(SeP = 1) → (SiP = 0) (SeP = 0) → (SiP = 1)
(SiP = 1 ) → (SeP = 0) (SiP = 0 ) → (SeP = 1)
(SoP = 1) → (SaP = 0) (SoP = 0) → (SaP = 1)

2. RAPORTUL DE CONTRARIETATE
Două propoziţii categorice (SaP şi SeP) nu pot fi adevărate, dar pot fi FALSE în acelaşi timp
şi sub acelaşi raport (falsitatea uneia implică indecisul celeilalte).
(SaP = 1) → (SeP = 0) (SaP = 0) → (SeP = ?)
(SeP = 1) → (SaP = 0) (SeP = 0) → (SaP = ?)

3. RAPORTUL DE SUBCONTRARIETATE
Două propoziţii categorice (SiP şi SoP) nu pot fi false, dar pot fi ADEVĂRATE în acelaşi
timp şi sub acelaşi raport (adevărul uneia implică indecisul celeilalte).
(SiP = 0) → (SoP =1) (SiP = 1) → (SoP =?)
(SoP = 0) → (SiP = 1) (SoP = 1) → (SiP = ?)

4. RAPORTUL DE (SUB)ALTERNARE (SaP şi SiP; SeP şi SoP) – intre propozitiile de

aceeasi calitate.

Adevărul propoziţiilor categorice universale (SaP şi SeP) implică adevărul propoziţiilor

categorice subalterne (SiP şi SoP).
(SaP = 1) → (SiP = 1)
(SeP = 1) → (SoP = 1)

Falsitatea propoziţiilor categorice particulare (SiP şi SoP) implică falsitatea propoziţiilor

categorice supraalterne (SaP şi SeP).
(SiP = 0) → (SaP =0)
(SoP = 0 ) → (SeP = 0)

Falsitatea propoziţiilor categorice universale (SaP şi SeP) implică incertitudinea

propoziţiilor categorice subalterne (SiP şi SoP).

(SaP = 0) → (SiP = ?)
(SeP = 0) → (SoP = ?)

Adevărul propoziţiilor categorice particulare (SiP şi SoP) implică incertitudinea

propoziţiilor categorice supraalterne (SaP şi SeP).

(SiP = 1) → (SaP =?)

(SoP = 1 ) → (SeP = ?)

13