CAPITOLUL II:

ANALIZA LOGICĂ A ARGUMENTELOR

2.1. TERMENII

Prof. ORDEAN ADELA EMANUELA

Liceul Teoretic „Aurel Vlaicu” Orăștie
 CARACTERIZAREA GENERALĂ

• dacă privim lumea în care trăim, aceasta ne poate părea

complexă și complicată, totuși ea nu este haotică;

• priviți orice obiect pe care îl aveți în apropiere, acesta poartă

un nume!
tablou legume

flori autobuz
• lucrurile lumii poartă câte un nume;

• noi oamenii etichetăm lucrurile, iar această etichetare

este cea mai simplă modalitate prin care gândim ceva
despre lumea în care trăim;

• obiectul cunoașterii noastre poate fi:

• extern = real: animale, plante, substanțe chimice etc.
• Intern = imaginar: idei, numere, figuri geometrice etc.
 În logică, structura prin care noi numim lucrurile poartă numele
de termen.
Orice termen are 3 părți:
1.PARTEA LINGVISTICĂ = cuvântul sau grupul de cuvinte

2.PARTEA COGNITIVĂ = noțiunea (ceea ce înțelegem atunci când

folosim termenul respectiv)

3.PARTEA ONTOLOGICĂ = mulțimea de obiecte (toate lucrurile

care pot fi numite cu termenul respectiv)
 INTENSIUNEA ȘI EXTENSIUNEA UNUI TERMEN

1. EXTENSIUNEA = toate obiectele numite de un

termen;

2. INTENSIUNEA = proprietățile obiectelor care

formează extensiunea.
EXEMPLU:
- extensiunea termenului câine este formată din toți câinii
din lume, reali sau imaginari

- intensiunea termenului câine este formată din proprietățile

pe care cineva le gândește despre câine. Astfel, câinele este:
- un animal
- patruped
- latră
- blănos etc.
 CELE TREI PĂRȚI ALE TERMENULUI
„CÂINE”
• partea lingvistică = câine (termen)

• partea cognitivă = intensiunea (latră, patruped,

blănos, mușcă, animal etc);

• partea ontologică = extensiunea (totalitatea

câinilor reali sau imaginari)
 Pornind de la un termen putem forma noi termeni,
modificând intensiunea și extensiunea termenului respectiv.
ființă

animal plantă

câine pisică flori

legume
trandafir

alb
OBSERVAȚIE:
1. dacă intensiunea crește – extensiunea scade
2. dacă intensiunea scade – extensiunea crește

EXEMPLU:
vertebrat – mamifer – felină – pisică
 APLICAȚII

1. Dacă termenului roman i de adaugă proprietatea istoric:

a) Intensiunea termenului crește
b) Extensiunea termenului crește
c) Extensiunea termenului rămâne neschimbată
d) Intensiunea termenului scade.

2. Eliminând termenului animal sălbatic proprietatea sălbatic:

e) Intensiunea crește
f) Extensiunea crește iar intensiunea scade
g) Intensiunea nu se modifică
h) Extensiunea nu se modifică.
3. Dacă termenului mamifer i se adaugă proprietatea carnivor:
a) Extensiunea termenului crește
b) Intensiunea termenului scade
c) Extensiunea termenului scade
d) Intensiunea termenului rămâne neschimbată.

4. Seria de termeni ordonați crescător din punct de vedere intensional este:

e) animal, urs, urs polar, animal sălbatic
f) Animal, animal sălbatic, urs, urs polar
g) Animal sălbatic, animel, urs, urs polar
h) Animal, animal sălbatic, urs polar, urs.
 TIPURI DE TERMENI

I. DUPĂ EXTENSIUNEA UNUI TERMEN

a) Termeni vizi și termeni nevizi
Termen vid = numește un lucru care nu este real și niciodată nu a fost
real. Acesta poate fi:
- Termen factual-vid = termeni care desemnează lucruri ce se găsesc
doar în imaginația oamenilor (ex: hobbit, centaur)
- Termen logico-vid = desemnează lucruri care nu pot exista nici în
imaginația oamenilor (cerc-pătrat, babă-tânără, roșu de culoare-
albastră)

Termen nevid = acel termen care se referă la un lucru care există sau a
existat în realitate (ex: câine, cal, casă, tablou)
b) Termeni singulari și termeni generali
- Termen singular = desemnează un singur obiect (ex: câinele
Barni)

- Termen general = desemnează o categorie de obiecte de

același fel (ex: câine)
c) Termeni colectivi și termeni distributivi
- Termenul colectiv = se referă la o mulțime de obiecte, dar nu
se referă la fiecare obiect din mulțimea respectivă (ex: echipa
de fotbal CFR Cluj, clasa a XII-a A)

- - termenul distributiv = se poate aplica oricărui element din

extensiunea termenului (ex: jucător la CFR Cluj, elevul
Popescu)
d) Termeni vagi și termeni preciși
- Termenul vag = nu știm cât de mult se întinde extensiunea
termenului; există obiecte de care nu suntem siguri dacă fac
parte din extensiunea termenului (ex: om inteligent, fată
frumoasă)

- Termenul precis = putem decide cu exactitate dacă un obiect

face parte din extensiunea termenului. (ex: din extensiunea
termenului animal face parte termenul câine)
II. DUPĂ INTENSIUNEA UNUI TERMEN
a) termeni absoluți și termeni relativi
- termenul absolut = un termen este absolut dacă intensiunea
(proprietățile) se pot aplica obiectelor din intensiune (exp.
termenul „câine” este absolut deoarece proprietățile pe care le
gândesc atunci când folosesc termenul „câine” pot să le enunț
despre orice câine);
- termenul relativ = un termen este relativ dacă intensiunea face
apel la ceva exterior obiectelor numite (exp: termenul „câinele
meu” este un termen relativ deoarece există proprietăți care se
referă doar la legătura dintre mine și respectivul câine).
„Câine” vs. ”Câinele meu”
b) Termeni abstracți și termeni concreți
- Termeni abstracți = termenii care numesc o proprietate a unei clase
de obiecte se numesc abstracți (exp: frumusețea, curajul, inteligența,
tinerețea, bătrânețea, dreptatea, egalitatea, fraternitatea etc.);
- Termeni concreți = un termen este concret dacă se referă la un obiect
sau clasă de obiecte, indiferent dacă acestea există în lumea reală
sau nu (exp: câine, cal, pisică, casă, hobbit etc.);

Termenul frumos este concret, termenul frumusețe este abstract;

Termenul bătrân este concret, termenul bătrânețe este abstract;
Termenul curat este concret, termenul curățenie este abstract;
c) Termeni pozitivi și termeni negativi
- Termeni pozitivi = un termen este pozitiv atunci când
intensiunea termenului indică calități ale obiectului (ex:
termenul frumos);
- Termeni negativi = un termen este negativ atunci când
intensiunea termenului indică deficiențe ale obiectului (ex:
termenul urât).
d) Termeni simpli și termeni compuși
- Termeni simpli = un termen este simplu atunci când este
format dintr-un singur cuvânt (exp: triunghi);

- Termeni compuși = un termen este cumpus atunci este format

din două cuvinte (exp: triunghi isoscel).
 SISTEMATIZARE ȘI CONSOLIDARE

TIPURI DE TERMENI

1. DUPĂ EXTENSIUNE 2. DUPĂ INTENSIUNE

 vizi – nevizi  absoluți – relativi

 singulari – generali  concreți – abstracți

 colectivi – distributivi  pozitivi – negativi

 preciși – vagi  simpli – compuși

 APLICAȚII
1. Termenul nelegitimitate politică este din punct de vedere intensional:
a) pozitiv, compus
b) Pozitiv, simplu
c) Negativ, compus
d) Negativ, simplu

2. Din punct de vedere intensional termenul carte este:

e) Negativ
f) Concret
g) Relativ
h) Abstract

3. Este logic negativ următorul termen:

i) Negustor
j) Nepăsător
k) Negociator
l) neurolog
4. Din punct de vedere extensional, termenul clasă de elevi este:
a) nevid, general, colectiv, precis
b) Vid, singular, distributiv, precis
c) Vid, general, colectiv, vag
d) Nevid, singular, distributiv, vag

5. Din punct de vedere extensional, termenul mamifer acvatic este:

e) vid, singular, colectiv, precis
f) Nevid, general, distributiv, precis
g) Nevid, singular, colectiv, vag
h) Vid, general, distributiv, vag