V. GRUPURI SI RELATII SOCIALE 1, Grupuri sociale 2. Relatii sociale si relatii interpersonale 3. Interactiunea ca proces de comunicare 1. Grupuri sociale La nivelul limbajului comun folosim o serie de cuvinte care, intr-o anumiti misura, desemneazi lucruri aseminatoare: grup, echipd, mulfime, adunare, gloata, clicd, gascé etc. a, Multimea este un tip aparte de grupare umand, in care oamenii nu se cunose intre ei, se intéinese intdmplétor si stau impreund pentru perioade scurte de timp (de exemplu, tinerii adunati la un concert). b. Echipa este un tip aparte de grup, in care membrit au roluri bine definite yi exersate peniru atingerea unui scop comun constientizat si asumat de tofi membrii (echipa de fotbal, echipa de proicct). ¢. Categoria social este un concept folosit in sociologie pentru a desemna mai ‘mulfi oameni care au caracteristici similare la nivelul unei populatii (categorit profesionale, femei, membri de sindicat, persoanele in virstd etc.) 4. Gruput social desemneaza orice agregare umand de dowd sau mai multe persoane, avénd urmatoarele caracteristic. ~ sentimentul de apartenentdi la grup - membrit grapului constientizeaza ‘faptul cd formeazis un grup si sunt perceputi ca atare de catre ceilalti ‘membri ai societdti; ~ intre membrit grupului exist interactiuni (relasit sociale), = existenfa unor caracteristici comune: valori , credinje, aspirafii, obignuinfe comune; ~ _existenfa unor interese comune si a unui scop comun. Din categoria grupurilor sociale fac parte: familii, grupuri de prieteni, comunitafi etice, religioase, organizafii economice, politice, culturale, militare. Nu formeazii grupuri sociale: categoriile sociale, multimile, straturile sociale, clasele sociale, castele ete. ‘Tipologia grupurilor sociale ) Dupai criteriul tipului de relatii dintre membrii grupului 46Grupuri primare: sunt grupuri mici, in care membrii comunica direct gi au fir nemijlocite, de tipul "ffs in fats. Ele au o putemicd inedrcdturd afectiva, do mare putere de influenfare a individului (familia, grupul de pricteni, de joaci), Membrii grupului se ajuté reeiproc, grupul ofera securitate Grupuri seeundare: sunt formate dintr-un numair mai mare de membri sunt puri de interese sau profesionale care au, in mod uzual, scopuri precise ¢i in interacfiunile sunt mijlocite de instrumente. Relafile sunt indirecte, ‘onale, sentimentul apartenentei la grup este mai slab, implicarca ptionali 4 individului in aceste grupuri este redusé (elevii dint-un licen). tp mite situatii, relatiile interpersonale pot si se stabilizeze si si capcte 0 siturd afectiva, caz in care grupurile secundare se apropic de modelul lor primare (de exemplu, muncitorii dintr-o fabric’, in timpul unci Dupéi numérul membrilor GGrupuri mari: acestea sunt popoare, natiuni, etni, dispun de relaii stabile, @ proprie, duraté mare de timp, sunt ereatoare de culturi material $i tual; SGropuri miflocii: formate din zeci sau sute de membri, de exemplu angajati or firme mici sau mijlocii, elevii unei scoli, student dintr-un an de studiu: IGrupuri mici: cu un numar restrdns de membri (sub 25-30) care se cunose i dispun de un sistem bine precizat de roluri si statusuri, reguli gseute si acceptate de tofi membrii; exemple: familia, echipe sportive, nati muzicale, grupe de student. Dupé criteriultipului de normativitate: Grupuri formate: sunt grupuri care au o forma prestabilit ereati in mod Al de © structura organizational. Pozitiile si relatiile din interioral Tpurilor formale sunt independente de subiceti care le ocups, acestea find pte printr-o organigram’. Relatile si interactiunile din grupurile formale se Geazh dupa anumite reguli serise, in interiorul grupului existind o ferarhie Geiala (de exemplu, profesorii dintr-un anumit licew). GGrupuri informale; sunt grupuri “naturale” care apar in decursul feractiunilor dintre anumiti subiecti. Aceste grupuri, de cele mai multe ori, mu Scopuri, regu sau structuri interme cla precizate. Apartenenta la um astfel de are ia bazi simpatia si atractia dintre membri. Analiza relatiilor in corul unui grup informal ne permite trasarea unei sociograme, adicd a unei fa relatiilor dintre indivizi, a subgrupurilor si canalelor de comunicare din jorul grupului. 47Aceste dou tipuri de grapuri nu sunt incompatibile, ele putind coexista Astfel, intr-un grup formal mare (cum este grupul profesorilor dintr-un liceu sau grupul elevilor dintr-o clas) pot exista unul sau mai multe grupuri informale, formate din trei-patru profesori sau elevi intre care exista relatii de apropiere, de simpatie reciproca. d) In functie de raportarea individului la grup: - Grupuri de apartenenti: sunt grupurile din care facem parte la un moment dat (primare, secundare, formale, informale etc.). Cu aceste grupuri ne identifica, ele ne influenteaz modul de a gandi, de a simti, de a actiona. = Grupuri de referinfa: sunt grupurile din care nu facem parte, dar lum ca reper valorile, normele si /sau simboturile lor; sunt grupurile pe care le apreciem si In care aspirim si ajungem, ele putind avea o influent covarsitoare asupra noastra. Au un rol esential in socializarea anticipativa, find grupuri ale caror specificatii (valori, atitudini, comportamente) avem tendinta de a le imita. Din randul grupurilor de referint& cei mai multi tineri igi selecteazi idolii. Dorinta prea puternicd de a face parte dintr-un anumit grup de referint& poate, in unele cazuri, genera frustriri, insatisfactii si stlri de disconfort fata de grupul actual. Sociologul american Robert K. Merton face distinctia intre grupurile de refering’ pozitive (ale c&ror norme gi valori sunt preluate de cdtre alte grupuri) gi cele negative (ale caror norme si valori sunt respinse). Teoria lui despre grupurile de referint§ ne ajuta s& ne fixam riivelul de aspiratic. Daca ne st un grup de referintA prea inalt si ne identifica cu acesta, prin comparatie cu propria pozitie social, putem trai un sentiment de frustrare relativa. Daca, insa, grupul de referinta este caracterizat printr-o pozitie social’ prea sc&zuti, s-ar putea si avem un nivel de aspiratie redus, situatie care are efecte negative in planul dezvoltirii personalititii noastre. ) induntru si in afara grupului (in-group /out-group): - Aceasta distinctie scoate in evidenta tendinfa unor grupuri (én-group) de a se delimita clar de ceilalji indivizi, care mu sunt membri ai grupului. Astfel, unele grupuri pot fi inchise, exclusiviste sau ermetice, membrii lor neputind face parte din alte grupuri complementare (clasele de elevi). in astfel de grupuri, membrii tind s& se defincasca prin diferenierea de ceilalfi si in opozitie cu ei, tind sé se perceapa ca fiind speciali comparativ cu toti ceilalti din afara grupului, ajungind si defineasca lumea in termenti “noi” si Astfel de grupuri pot ajunge foarte usor sa intre in competitie tntre ele si chiar sa dezvolte comportamente agresive, asa cum este cazul suporterilor unei echipe de fotbal. Simpla apartenenta la un astfel de grup determing individul si dezvolte atitudini si comportamente de superioritate sau chiar de denigrare gi 48 cstilitate fat situagiile in totodati, si exceleazi in 2D Dupe = Grupuri temporale - Grupuri urmirite pe i realizeazi control).tate fat4 de ceilalji. Astfel de comportamente se manifest pregnant in ile in care aceste grupuri intr in competitie, competitia determinand, $i cresterea coeziunii interne intr-un astfel de grup. Indivizii care leazi in a promova identitatea propriului grup dobandesc cu usurinti o ie central in cadrul grupului. Grupurile deschise (out-group) sunt grupurile in care accesul altor indivizi este, practic, posibil (de exemplu, partidele politice). upd gradul de integralitate $i stabilitate a intereselor: Grupuri naturale: sunt grupuri cu interese si scopuri comune pe intervale orale mari; Grupuri ocazionale/artificiale: sunt grupuri cu interese si scopuri comune ite pe intervale relativ scurte (de exemplu, grupul persoanelor pe care se aA un experiment de laborator, grupul experimental si grupul de 1). Realizarea acestora conduce la dispersarea grupului. iunea grupurilor sociale Un parametru fundamental in caracterizarea grupului este coeziunea sa, rezulti din relafiile interme, succesul comun, cunoasterea reciproci, rea felurilor si normelor grupului, climatul de incredere mutuala, jentul care defineste coeziunea intr-un grup este consensul membrilor in cu problemele esentiale ale grupului (acordul punctelor ce vedere ale brilor asupra normelor si valorilor grupului). ziunea difer’ in functie de: ~ miirimea grupurilor: cu c4t grupul este mai mare, cu att coeziunea este mai mic’; = influenfa factorilor extemi: dac& pericolul extem creste, atunci coeziunea grupului creste. ziunea grupului este un element definitoriu al climatului psihosocial intr-un (starea de spirit a unui grup, ca rezultanté a interacfiunilor cu caracter ferential). ul lipsei de coeziune este disocierea grupului. amica grupurilor Una dintre cele mai cunoscute analize ale etapelor pe care la parcurge un ip fi apartine sociologului Bruce Tuckman, potrivit cdruia orice grup rourge sau poate parcurge urmatoarele patru etape: a) formarea b) furtuna ©) normarea 4) functionareaa) Formarea este etapa de inceput a grupului, in care membrii nu se cunose intre ei, relatiile fiind extrem de politicoase si protocolare. in aceasté etapa, preocuparea indivizilor este de a-i cunoaste pe ceilalti si de a explora propriile sanse de afirmare in cadrul grupului. 5) Furtuna este etapa conflictual, in care indivizii igi negociaza poritiile in cadrul grupului. ‘Acum apar tensiuni si se negociaza relatiile de autoritate si sferele de influent’ ‘intre membrii grupului. in cazul unor grupuri mai mari, in aceasta etapa se formeaz sub-grupuri si alianfe intre diverse persoane, adesea etichetate drept “clici” sau grupuri de interese. Grupurile care nu reugese si depageasc aceasti etapa ajung si traiascd intr-o permanenta stare de tensiune si neineredere. ©) Normarea este etapa in care se stabilesc normele pe baza cArora va functiona grupul, in care se ratifick rezultatele negocierii din etapa anterioara. Astfel, ‘grupul ajunge si isi defineasci o anumiti ordine interioard. In aceast etapa par ceea ce s-ar putea numi statusuri emergente, adic& pozitii in grup care sunt rezultatul interactiunilor si negocierilor. ) Functionarea este etapa in care grupul funetioneaz’ respectind regulile agreate, perioada de productivitate maxima. - Nu toate grupurile trec prin toate aceste patru etape si nu peste tot cele patru tape se manifest cu aceeasi intensitate. = in orice grup, indivizii sunt animati de nevoia de a-gi defini clar pozitia si sferele de influenfi in cadrul grupului Apar, astfel, comportamente de delimitare a “teritoriului” propriu si comportamente de dominare care nu fac altceva decdt si defineasca structura de putere a grupului. - Nu exist grupuri in care toti membrii s& aiba pozitii egale. La prima vedere, unele grupuri ar putea pirea simettice in ceea ce priveste distribuirea puteri si a influentei fntre membri, inst, la o analizi mai atenti, se pot distinge clar diferentele dintre indivizi, uni avand 0 pozitie centrali, altii, © pozitie periferic’ in grup. Comportamentul grupurilor gi efectele lor «a. Efectul de asteptare . Efectul pierderii de vreme ¢. Gindirea de grup (groupthink) a. Efectul de asteptare - numit si "efectul de spectator sau de indiferenta” presupune ca un comportament de ajutor reclamat la 0 anumité situatie apare intr-un interval de timp invers proportional cu numdrul celor care il pot oferi. Asteptarea se produce pentru cd, datorit prezentei celorlalti, indivizii resimt 0 responsabilitate sedizutd de a actiona. Astfel, cei mai multi asteapti ca alteineva si ia initiative, Vom vorbi, agadar, de responsabilitatea difucd la nivelul intregului grup si de "anestezierea” responsabilitafit individuale. 50Efectul "pierderit de vreme" a fost descoperit de un inginer agronom francez sfarsitul anilor'80 ai secolului al XX-lea, Max Ringelmann (1861-1931). El a observat ci oamenii depun un efort individual mai mic atunci cand muncesc impreund cu alte persoane, iar efortul lor individual nu poate fi jascut. Dac exist& o sarcin§ pe care mai multi indivizi trebuie si o rezolve mpreund, in conditii de anonimat al efortului individual, implicarea acestora va invers proportional cu numarul membrilo: Acest efect ne explick de ce activititile colective, in care nu pot fi tificate eforturile individuale, sunt intotdeauna caracterizate de o eficienfi fzutd; cresterea numérului de participanti la o activitate nu presupune 0 stere a cficienfei direct proportionala cu numarul participantilor. Dincolo de anumitd limiti, efortul subiectilor va scfidea dramatic, punand in pericol vitatea respectiva. Termenul “gdndire de grup” sau “groupthink” a fost propus de Irving Janis, a analizat una dintre cele mai catastrofale actiuni militare americane de sp al Doilea Razboi Mondial, actiunea de invadare a Cubei, care a avut loc 17 aprilie 1961 si care s-a soldat cu cel mai mare esec suferit de americani & al Doilea Razboi Mondial. El a considerat e& membrii grupului de decizie u fost victime ale fenomenului groupthink, adic a unui efect de grup racterizat printr-o tendint& puternied de cfutare a acordului intre membri gi produce efecte distructive asupra perceptiei si analizei realititi, asupra decdjilor morale si asupra eficientei mentale a membrilor grupurilor ecizionale inalt coezive. st fenomen, caracteristic grupurilor inalt coezive si cu un conducdtor utemnic, are la bazi tendinfa membrilor de a se autocenzura si de a cvita itudinile critice fintre fenomencle care insofesc acest efect trebuie mentionate urmatoarele: iluzia invulnerability; - supraincrederea; subaprecierea adversarului fendinta exagerata de asumare a riscului; stereotipuri in aprecierea adversarului reselile efectuate sub aceste presiuni pot fi uriase, analiza lui Janis reliefind eci de erori pe care specialisti, chiar slabi din punct de vedere profesional, nu e-ar fi facut in conditii normale. Relafii sociale si relafiiinterpersonale Interacfiumea sociala este modul fundamental de existengé gi funetionare indivizilor si geupurilor umane. puri de interactiuni: - Interactiune fir reciprocitate: individul sau grupul intreprinde 0 actiune in prezenfa unei multimi cu care nu are nici o legitura (de exemplu: jocul echipei de volei in fata spectatorilor); 31+ Interactiune comuna: membrii grupului evolueazat interdependent, fra Si fie vorba de o actiune colectiva (de exemplu: interactiunile din clasa de elevi); ~ _Interactiune colectiva: grupul ca intreg este angajat unitar in activitate (de exemplu: 0 echipa ce indeplineste 0 sarcina colectiva).. Relafiile sociale sunt raporturi intre uniteji sociale (grupuri, instituti, colectivitati) sau intre statusurile sociale ale indivizilor. Ele reprezint& elementul durabil al legiturilor sociale, care uneste oamenii in grupuri. Relatia sociala este un sistem de legituri ce cuprinde doi parteneri (indivizi seu grupuri), un contact, atitudini, interese si situafi, un sistem de drepturi gi obligafii pe care partenerii trebuie sa le realizeze. Desi dintre relatiile sociale doar o parte implica relatii directe intre persoane, ‘intotdeauna relatiile sociale includ, direct sau indirect, relafii interpersonale. De exemplu, relajile dintre state se realizeazi prin relatiile dintre sefii statelor, intre politicieni, diplomati, oameni de afaceri dar gi dintre simpli cetateni. Caracteristici ale relafiilor sociale = reprezint& sisteme de interactiuni sociale intre parteneri (indivizi sau grupuri), ce au la baz o anumitd platform; = sunt orientate spre indatoriri, obligatii reciproce ale partenerilor; - sunt orientate spre norme si modele de actiune (care pot fi gi sunt diferite, in functie de marimea, natura si specificul grupului). Tipologia relatiilor sociale a, Dupa natura (sau continutul) lor: - relatii economice (de productie, de repartifie, de schimb gi de consum) - relatii educationale - relat politice - relatiijuridice - relafii etnice - relatii religioase ete. b. Dupa cadrul lor de desfaisurare: - interindividuale sau interpersonale: relati colaborare, dugininie, conflict; inte indivizi; pot fi de prietenie, de 2= intre individ si grup: relatii de comunicare, afective, de conduccre, intelectuale, morale; - intergrupale — intre grupuri ca entitai. , Dupa modul cum afecteaza coeziunea social: = relajii de cooperare (cooperare personali sau impersonal, direct sau indirect) - relatii de subordonare sau de supraordonare «= relatii de compromis sau de tolerant - relafii de marginalitate — in situafia in care indivizii participa la grupuri cu modele valorice diferite, fird a se identifica cu vreunul = relafii de competitie — in situajia in care se urmareste obfinerea unui rezultat pe seama (In dauna) altora ~ relatii conflictuale. 4. Dupa natura activitapii ce formeaza obiectul relatiei: - relatii de munca - relafii de familie - relatii de vecinatate. €. Dupd gradul de reglementare = relarii formale (institutionalizate), reglementate prin norme si coduri morale; indivizii particip doar cu anumite roluri gi statusuri, cu 0 anumiti parte a personalitati lor. - = relajii informale, directe, personale, putin reglementate si controlat aceste relat indivizit intra cu intreg setul lor de statusuri si roluri La nivelul fiecarci institutii sociale se poate stabili o refea de relafii formale (organigrama) si de relajii informale (sociograma). Relatfiile interpersonale Conform lui J. L. Moreno, din multitudinea relatiilor umane, cele mai importante sunt relafile interpersonale. Ele sunt un caz particular al relatiilor sociale. Relatiile interpersonale sunt legaturi psihologice, constiente si directe intre oameni. = Caracterul psihologic al lor ne arati c& avem de-a face cu doud surse psihice, cu dous persoane/personalitag = Caracteral constient se referd la faptul c& cele dou persoane sunt cconstiente, stiu ce fac. = Caracterul direct presupune prezents “fatd in fafa” a celor doi parteneri, nu sunt mediate de telefon sau alte instrumente. 33Relatiile imerpersonale au un statue distinct = Nu sunt simple expresii ale relatilor sociale, ci exprima, totodata, logica proprie a interactiunii dintre persoane umane. = Organizarea si structura lor sunt influentate de logica ambelor sisteme: societate si individ. - Influenjeaza profund satisfactia cu viata a individului gi calitatea mediului situ uman. ~ Implica procese psiho-sociale de tip interactiv, legituri directe dintre dou sau ‘mai multe persoane. Sunt un amestec intre social si psihologic, intre subiectiv gi obiectiv. Sunt sociale (obiective), pentru ci au loc si depind de contextele sociale tn cate tréiesc oamenii si sunt psihologice (subiective) prin accea ca initiatoral lor este omul cu psihologia sa proprie. ~ Au o tnearestura afectiv-emofionala puternicd si vizeaz’ aspecte particulare ale vietii individului (familie, prietenie, timp liber, dragoste, munc&). - Exprimi condifii favorabile sau nu afirmarii si dezvoltirii individului, influenteazA personalitatea, reprezint& cadrul in care se formeaza tristiturile de ersonalitate. ~ Au un pronunfat caracter etic, moral; prin intermediul lor, omul urmireste realizarea binelui sau a raului iar comportamentul su va fi respins sau acceptat din punet de vedere social ~ Au caracter formativ: ne cunoastem prin raportare la ccilalti, constientizim ilitzfile si limitele pe care le avem, ne organizam viata $i activitatea = Au o dubli importanti: psihologicd’ Aprin faptul ci asiguri normalitatea psihica) si sociologicd (deoarece sunt o conditie pentru functionarea societati). Tipuri de relatii interpersonale > Dupa trebuinjele pe care le au oamenti atunci cénd se raporteazeé unii levalfii ~ relafii de intercunoastere: exprima nevoia de a sti, de a avea informafii despre partenerul de relatie; - relafii de intercomunicare: exprima nevoia de a face schimb de mesaje, de a se informa reciproc; - relatii_afectiv-simpatetice: exprima nevoia de a fi agreati de ccilalti, de a impartasi emotii, sentimente; pot fi de simpatie/antipatie, preferinga/respingere, unilaterale (neimparti- site) /reciproce (impartasite). > Dupa latura lor procesuali, dinamicd: + relafii care nu conduc la modificarea particularititilor personale ale partenerilor: = de cooperate (coordonarea eforturilor) = de competitie (rivalitatea partenerilor) = deconflict (opozitie) 54+ relafii care, in timp, duc la modificarea caracteristicilor personale: ~ de acomodare (se obisnuiese unul cu altul) - de asimilare (transfer de preferinfe, gindesc si se comporté aproximativ la fel) = de stratificare (ierarhizarea partenerilor in functie de statutele pe care le au) ~ dealienare (indepairtarea de celalalt,ruperea relafici). De exemplu, evolutia unui cuplu de tineri care tree de la prictenie la dragoste, poi la casitorie, pentru ca, in final, s8 ajungé la divort, reflecti aceste tipuri de ‘elafiiinterpersonale. Relatiile interpersonale sunt: ‘s reciproce: fiecare persoan’ influenteaza si este influentatd la randul sau; + directe (face to face): interactiunea dintre persoane se realizeazi constient, nemijlocit; « valorizatoare: relatiile interpersonale ereeazé mediul necesar structuratii si afirmarii individuale prin raportarea la cadrul de referinfé valoric (cine sunt eu, ce vreau, spre ce tind, ce aspiratii am); ‘motivate: fiecare persoana intrd in relajie cu ceilalti in scopul tranzactionarii ‘nor informafii, sentimente, activitati, bunuri, servieii, idei, pentru satisfacerea unor nevoi personale si/sau sociale se dezvoltarii sociale asupra relatiilor interpersonale iversificarea rolurilor sociale si a tipurilor de relafii interpersonal in ietatea contemporand: - = creste riscul unei striciri umane, deoarece reduce posibilitatea unor relafii interpersonale de durata si cu: implicare emotional-afectiva mai adanc’, datorité diversificarii rolurilor. Relagiile sunt reduse la situatii formale, sarticite de continut afectiv si reglementate strict de normele cooperirii in cadrul diviziunii muncii. = efectul poate fi o fragmentare a eului, un proces de alicnare in multimea rolurilor si ipostazelor impuse. ‘Modele si stiluri de relatii interpersonale a, Modelul mecanicist Este caracterizat de: ~ relat interpersonale putemie diferen{iate si standardizate; = lipsa de angajare afectiva si reducerea stricté a legaturii dintre persoane Ia cxigentele cerute de rolul social; = comportamentul social devine o tehnologie pus la punet de specialisti si invagata de fiecare individ. Modelul mecanicist s-a impus in societatea moderna, unde un individ intra in relatie cu zeci de persoane noi si capacitatea sa de implicare emotionala se reduce foarte mult 35Factorii implicayi in standardizarea relatiilor interpersonale «+ Factorii de eficient&: cerinta maximizairii eficienfei activititilor presupune un ‘comportament strict controlat, din care s& fie eliminate motivafii suplimentare si angajare afectiva, * Factorii de timp: solicitarile individului pe multiple planuri reduc timpul interactiunii Iui cu ceilalti la minimul necesar. + Efectul masei: relafiile cu angajare afectiva presupun un consum mare de energie, de aceea ele sunt limitate pentru un individ. Efectele modelului mecanicist asupra personalitatt: ~ Are efect distructiv asupra autenticitéti persoanei umane, genereazA o criza a identitifii de sine. ~ fnvafand cum s& interpreteze 0 mulfime de roluri sociale, omul se fnstrlineaz de propria sa identitate. ~ Sunt afectate creativitatea si posibilitatea de dezvoltare personala. - Instrinarea de sine este dublata de instrainarea de ceilalti, care sunt tratati ca © ipostazi simplificata a unui rol; infelegerea umand, simpatia, ‘cooperarea, sprijinul reciproc sunt dramatic diminuate gi treptat eliminate. b. Modetul complementaritisii = Individul compenseazi gradul inalt de standardizare al relatiilor sociale prin exprimarea propriei identitai in sfera viefii personale, in timpul liber, in familie, in relatiile de prietenie, dragoste. Deoarece viata privata este supusi unei presiuni excesive, ea poate fi distorsionata de procese patologice, de tip compensatoriu: violenfé, tendinfe de dominare, insingurare, orientare spre gratificatii imediate. c Modelul organic = Se caracterizeaz§ prin umanizatea relatiilor sociale. Presupune depisirca separarii dintre rolul social si persoané ca atare. Omul nu se mai limiteazd pe sine in relatile sociale, ci se regiseste in complexitatca lui, construindu-si aici un spatiu specific de manifestare personala Stie s& fie el insugi in toate pozitiile sociale si este capabil si trateze partenerii sai sociali ca persoane umane. 3. Interaetiunea ca proces de comunicare Capacitatea de interacjiune interpersonal se nayte din nevoia omului de a comunica. Particularitifi ale comunicarii de tip uman: ~ este inalt abstractizati; utilizeaz& simboluri si semne; = exist coduri comune intre emifitor si receptor; in lipsa lor nu apare comunicarca; 56acter intenjional: emitatorul doreste ca mesajul si ajungi la receptor $1 8 si fie inteles de acesta; “soft de metacomunicare: de semnale adiacente care sustin {nfelegerea. icarea poate fi: Mjirecth, are avantajul transmiterii mesajului gi prin mijloacele nonverbale (mimicd, gesturi); prin mijloacele moderne de comunicare (telefon, telegraf, internet, post aanvrrred He interacfiune fine de personaitatea fiecdruia, de abilitatsa side capacitatea de anticipaze a reacilor ccuilat. Ea s° formeaza prin si auloeducate si devine strategie comportamentl, fn functie de morali a personalitatii, In relatia de ‘comunicare, individul fneste un dubtu rol: subiect cunosedtor si obiect al cunoastert (pentru j), Comportamentul interpersonal este un indicator sl ‘maturizari sociale. rura socialé a comuniciirii este determinati de condiiile in care © are aximitatea - persoanele aflate in apropiere, probabil vor cormunica mai nire ele decat cele situate Ia distant mare; vIavtatea - cei aflaji in accleasi imprejurari sociale sau care impArissese ‘dei sau convingeri, este probabil si comunice mai mult dec8t cei care ebese din toate punctele de vedere; artenen{a Ta grup - exist o comunicare mai intensa in interiorul grupului, ‘exist’ constiinja de noi, decat intre grupuri de comunicare functie de numéirul participantilor: hunch de personal. -emitatoral si receptor sunt indistinct (dilogol nse interpersonal. diadic: se produce inte doi participant, Hecate nicer yenidnd] pe cella. Ea are mai multe funeti: persuadaree te inva mutocunoasterea, descoperitea Iumii exterioare stables .erea de rela{ii semnificative cu alte fiinje umane, derivate din nevoia de iune, nevoia de control, nevoia de afectiune. nunicarea de grup; Dinunicarea publicd - un emifitor uni si o mulitudine de receptors Iniearea de masa - un produc&itor institutionalizat de mesaje adresate unor care. oe Meouf se caractcrizeazA printr-un feedbeack incomplet st = upd mult timp fai de comunicarea interpersonal saw publics ide presiune in a comunica (motivele pentru care individul= presiuni spre uniformitate in grup, care pot exista din diferite motive: individuale (dorinta de identificare cu grupul) sau sociale (presiunea grupului); - presiuni pentru schimbarea pozitiei individului in grupul respectiv sau pentru a trece la un alt grup; aceast schimbare se realizeazi datorita atractiei pentru un status social mai inalt. - presiuni datorate unor stiri emotionale: bucutia, furia, veselia, ostilitatea, par si produca presiuni in procesul de comunicare. In funetie de caracterului comuniedrii. = comunicarea formala — realizata in mod oficial intre indivizi plasafi la diferite nivele ierathice gi intre individ si institut = comunicarea informala — realizata intre indivizi situati la acelasi nivel ierarhic. ‘Obstacolele in calea comuniedrii tin de: - prejudecti «= trisdturi de personalitate Exemple: Crecem ci cine are pareri contrare cu ale noastre sunt impotriva noastr§, ne sunt dusmani; daca nu exists dialog, alt argument nu exist decdt forta (violent, rizboaie); nu aver un exercitiu al dialogului Dialogul este 0 metodé de comunicare uilizata in rezolvarea conflictelor, a problemelor. Dialogul este necesar in activititi ce necesité soltfii. - se desfisoaré intre cel ce define autoritatea gi cel ce are nevoie de ceva (de exemplu, intre sindicat si patronat); Z - preful negocierii poate fi compromisul: fiecare cedeazi ceva pentru a ajunge Ia o infelegere benefica ambelor parti ~ sunt si lucruri care mu se negociazd: drepturile omului. ibertatea unui popor, principiile unui stat, Omul modern este un insingurat. Argumente: - tinde si fie un izolat si si riména multe ore in fifi calculatorului, televizorului, a ziarelor, a revistelor etc; - convietuirea la bloc, ca tip de locuire moderni, i] amplaseaz& intr-un spatit: impreund. cu alfii, in afara sferei sale de aspirafii, interese, preocupari profesionale, timp liber si cu care nu comunicd decat foarte rar sau deloc; = conditia materiald, preocuparea zilnica de asigurare a celor necesare traiului, presupune timp pierdut, stare de nervozitate si relativ putin timp pentru ‘comunicare; = existenfa unui cadru organizatoric la majoritatea locurilor de munca se bazeazi pe rezolvari de sarcini individuale si mai putin pe lucrul in echipa; = din raporturile stratific&rii sociale rezulti un sentiment al méndriei, care nseamnd o distanfa voit pusd intre sine si alti, sentiment care izoleaza. 58 Influenta elemente: ~ cine trans = coercitiva ~ legitimajenfa exercitati in procesul comunicirii depinde de urmatoarele ente: ¢ transmite mesajul fia sau contextul teristicile mesajului sele solicitate receptorului (atentia, inelegerea, acceptarea), care implic& te efecte in plan comportamental. functie de aceste particularititi, se remarcd 0 tipologie a proceselor ce ieaz anumite tipuri de putere: sompensatoare tiv tima rea specialistului, a expertului relatia de comunicare pot fi sesizate dou’ tipuri de asteptir: le celui care transmite mesajul, care incearc si exercite o putere de influent celortalti ale celui care recepteazi mesajul, care poate si-si manifeste sau nu nibilitatea spre influent’. ‘est comportament poate fi: de identificare — reaulté din concordanfa dintre opinia publict, dar si opinia inicatorului cu cea a receptorului; de acceptare a influentei (conformarea) pentru a obfine o recompensé sau a ita o pedeapsti are probabilitatea cea mai sciizuta de a produce o comunicare 1, pentru ci depinde, in mare masura, de situagia social; de internalizare — prin asimilare de informatii, pentru ci receptorul resimie -spondenta cu propriile valori. ‘omunicarea de masa si spatiul public Mijloacele de comunicare in masé: presa, radioul si televiziunea au devenit indispensabile vietii noastre cotidiene. Ele constituie un element de -modemitate si civilizatie deoarece: ~ permit aflarea in timp real a informatiilor referitoare la problemele de interes public; = _usureaza schimbul de idei la timp si in condijii optime; - pun la dispozitia cetéjenilor mijloace de exprimare a unui drept (libertatea de exprimare). Mass-media au apirut in societatea moderna, ce se defineste si ca societate de ‘masa. Societatea de masa include indivizi ce se afd intr-o stare de izolare psihologici fata de ceitatfi, impersonalitatea predomind in interactiunile dintre indivizi. Societatea moderna este aledtuita din colectiviteqi de indivizi izolati, interdependenti doar prin legaturi formale. 39Influenta mijloacelor de comunicare in masé a fost analizati ca clement fundamental de transformare a societifii industriale. Mijloacele de comunicare in masi au determinat aparitia unei industrii culturale. Theodor Adorno apreciaza c4 industria culturali creeazi ,.barbatia stilizala™, Herbert ‘Marcuse considera aceasta industrie ca instrument de opresiune si care face din individ un om unidimensional. in societatea industriala, masele sunt manipulate de mijloacele de comunicare. Cultura de masi este ansamblul comportamentelor, miturilor si reprezentarilor produse si difuzate printr-o tehnicd industriald, regdsitd indeosebi in mijloacele de comunicare in masé. Mass-media sunt instrumentele prin care se diftzeaza si se promoveazd cultura mediocritafii si uniformitagii. Ble transmit produse standardizate, ca urmare a cerinjelor derivate din productia in serie destinaté masei. Producitorii se orienteaza dupa legile pielei gi de aceea ei stimuleaza comunicarea si consumul. Efectele sunt demagogia, facilitatea si mediocritatea. Pentr ca cup un loc indiscutabil in timpul liber al oamenilor, cultura de mas& ar actiona ca un narcotic social, din cauza continuturilor sale ce promoveazi evaziumea. Societatea informationala este societatea unde oamenti au competenta de a folosi tehnologia informationale. Acest tip de societate se caracterizeaz prin organizarea activitatii sociale gi economice pe baze informatice si comunicationale. Majoritatea angajatilor se cocupa de activititi de creare, transmitere si utilizare a informatiei. Informatia este produs dar si mijloc de productie. in jarile dezvoltate, ponderea sectorului informational in economie depaseste 50% si este in crestere. La debutul societeii informaionale s-a crezut ed va creste nivelul de informare side cunoastere al tuturor membrilor societafii, jpotezd ce mu s-a confirmat. Nivelul de cunoastere nu este direct proportional cu oferta de informati, datorit mai multor cauze: - oferta creste prin dublarea aceleiasi informatii;ilustrativ este numérul mare de posturi TV si ziare care transmit aceeasi stire; - multiplicarea informatiilor inutile, functiondnd fenomenul redundanfei; exist un decalaj intre cunoastere si comportament, De pilda, abundenta informajici despre cancer nu duce la eliminarea fumatului din societate Optimizarea deciziilor depinde in mic& masurd de valoarea informatillor. Informayia are sansa de a deveni un fel de ,,bombdi neexplodata”: - Informatiile nu au efectil asteptat, iar informatizarea societitii dezviluie cA tot mai multe informafii nu rispund nici unei situatii concrete in care trebuie Iuata o decizie, in schimb, ele inscle pot crea probleme. Informatia igi va pierde functia informativa. - Consumul de informatie creste mult mai incet decdt oferta, datoriti incapacitafii de a selecta informatia socialmente necesara. De aceea, se 60vorbeste de fenomenul suprainformatizarii, care deregleaza relatiile dintre informatie 5 efectele sale. - Societatea informational’ nu este mai bine informati decdt alte societii, Suprainformatizarea duce la saturatie, Publicul este atat de des solicitat si primeasca informatii, incat el, de fapt, nu mai are libertatea de a alege gi a pretuera informatia. - Pericolul ce decurge din computerizare: tot ce este informatie sti in calculatoare. Informajiile manevrate de calculatoare devin sacrosancte”. proces specific lumii actuale este globalizarea medilor de informare Stirile se transmit instantaneu pe tot globul. Programele de televiziune si filmele sunt preluate de mari piete internationale, sute de milioane de ‘oameni urmarese aceleasi seriale sau programe. Exist un sistem international de producere, distribuyie si consum al informafiei. Media americana are 0 influengi foarte putemnicd in domeniul mijloacelor electronice. Telecomunicafiile pentru sistemele bbancare, tranzactiile monetare mondiale, canalele de transmisii TV si radio sunt in cea mai mare parte detinute de citre american International Business Machines (IBM) din SUA este una din cele mai ‘mari corporafii transnajionale, cu o influent decisiva asupra fluxului informational international, Prioritatea tarilor industrializate, inainte de toate a SUA, in productia si difuzarea de media a determinat fiinjarea imperialismului mediatic ce a eondus fa afirmarea imperialismului cultural, Produsele culturale sunt raspandite peste tot pe glob. Controlul stirilor de citre agentiile occidentale a generat ideea despre ,conceptia de tip Lumea inti” fn informatiile ransmise. Lumii a Treia i se acorda spatiu mediatic numai in situatiile de criz’, dezastru, confruntare militara. Stirile despre umea industrializata mu se transmit in Lumea a Treia zi, din ce in ce mai multe domenii ale vietit sociale sunt puternic Auenjate de evolutia media, - Prezen{a computerului personal in toate spatiile sociale si in cel privat determina fenomenul multimedia. Computerul personal dispune de o ‘gama de capacitati multimedia. Digitilizarea duce la media interactiva, oferind posibilitatca participarit active a indivizilor sau structurarea a ceea ce vad sau aud. noua rejea se impune, intemet-ul, care ar da seama pentru noua ordine globala, Utilizatorii internetului trdiese in ciberspatiu (spajiul de interactiune format de reteaua global de computere care alcdtuiesc Internet-ul). In ciberspatiu nu mai suntem oameni, ci mesaje pe ecranele celorlali 61