Nume: Cernea Roxana Mirela

Centrul Județean de Resurse și Asistență Educațională Constanța

Tema 1

Plan de intervenție

1.Date despre subiect:

C.R. este elev în clasa a I-a, are vârsta de 7 ani și provine dintr-o familie monoparentală datorită
separării parinților, în prezent aflându-se în custodia tatălui. Relațiile între părinți sunt extrem de
tensionate iar mama nu își vizitează copilul și nu participă nici financiar la creșterea și educarea
copilului. Tatăl muncește în străinătate și cât timp acesta este plecat, copilul se află în grija bunicilor
paterni.

2.Date despre problema identificată ( operaționalizat):

C.R. prezintă deficit de atenție, hiperkinetism și opoziționism. Aceste simptome apar atât în mediul
școlar cât și în afara lui, în cadrul familiei.

3.Date despre cauze:

Nu prezintă diagnostic dat de clinician, nu refuză contactul cu cadrul didactic, relaționează doar cu
anumiți colegi, de regulă doar cu cei de care se simte acceptat, relaționează dificil cu bunica față de
care are cele mai multe crize de furie, dificultăți în a învăța să scrie și să citescă.

4. Stabilirea obiectivelor:
- pe termen lung: Reducerea simptomelor legate ADHD.
- pe termen scurt: Identificarea și formularea problemei de către copil; Externalizarea problemei;
Restructurarea cognitivă a situației.

5. Alegerea unei tehnici inspirate din teoriile narative

Tehnica pungii de gunoi (Heidi Gerald Kaduson)

6. Adaptarea tehnicii la specificul cazului

Tehnica pungii de gunoi a fost creată pentru a ajuta copiii să se elibereze de problemele doar de ei
cunoscute. Prin intermediul acesteia au posibilitatea să le exploreze prin joacă în scopul găsirii unei
rezolvări sau soluţii.
Ex. Dorința de a fugi de realitate pentru că îmi este dificil să îi fac față este responsabilă pentru
deficitul de atenție; furia este cauza pentru agresivitatea resimțită față de bunica.

Intervenția: Cum să ne mobilizăm pentru a lupta cu eșecul școlar cauzat de ADHD, ce plan putem
face...
C.R. are dificultăți în a rămăne concentrat la ore și a putea realiza progres.
Externalizarea problemei: poziționarea sa în sala de clasă (în a patra bancă) având colegi în față care
se mișcă la rândul lor, îi pot distrage sistematic atenția și îi este afectată capacitatea de concentrare a
atenției; nu se odihnește bine noaptea ceea ce afectează capacitatea de concentrare a atenției și îl
fac hiperkinetic.
Restructurarea cognitivă: „ Ce-ar fi dacă tot gunoiul pe care îl aruncăm la coş n-ar fi golit niciodată?
Cum ar fi dacă gunoiul ar rămâne în casa ta săptămâni după săptămâni, luni şi luni de zile? Atunci nar
mai exista niciun loc pe unde să trecem sau unde să ne aşezăm şi ar trebui să ne obişnui să-l cărăm
peste tot pe unde am merge. ” Copilul ar putea să-și deseneze pe punga de gunoi și să-si noteze pe
bilețele problemele pe care le duce su sine și despre care nu a vorbit cu nimeni niciodată atât de
acasă cât și din mediul școlar. În următoarea etapă a tehnicii se oferă posibilitatea copilului de a
alege un ”gunoi” și a se juca cu el pentru a afla ce se poate face în privința lui. Aceasta se poate face
prin joc de rol, joc cu figurine, marionete , plastelină sau orice poate înfățisa contextul. Acestă
tehnică este foarte utilă în cazul lui C.R. deoarece acesta are dificultăți în formularea și exprimarea
problemelor. De cele mai multe ori când este întrebat de bunică ”Ce ai?”, răspunde ”Nu sțiu” sau ”Nu
vreau să-ți spun”. Permiţând asocierea problemelor cu sintagma gunoiului C.R. poate conştientiza
cauza comportamentului manifestat şi se poate elibera de presiunea inerentă menţinerii lor în
interior.

7. Modalități de evaluare a reușitei intervenției ( raportare la obiective)

C.R. percepe școala și familia un mediu mai puțin ostil, cu care nu mai simte nevoia să se lupte? A
învățat să facă distincția între elementele semnificative și cele nesemnificative din câmpul vizual? Și-a
format mecanisme de management al atenției ca să nu se mai lase distras?