VI. COMUNITATI SOCIALE 1. Comunitatea rural, comunitatea urban’ 2. Poporul, natiunea, grupul etnic 3. Societiiti multiculturale si societafi interculturale 1. Comunitatea rural, comunitatea urbank in structura populatiei distingem o pluralitate de comunitati umane si grupuri sociale, Via{a sociala se desftigoara intr-un anumit spatiu si {ntr-o anumitd arie geografica. Comunitatea desemneaza orice grupare umand caracterizata printr-o unitate de orientare valoricd a membrilor sai (de exemplu familia, scoala, satul, orasul, comunitatea oamenilor de afaceri, comunitatea politica etc.) Recunoasterea unci comunitafi se poate face prin cel putin una din caracteristicile urmatoare: - — similaritate cultural ~ _ interactiune intensa intre membfii grupului = similaritate de status intre membrii grupului. Comunitatile sociale teritoriale sunt acele colectivitdi_umane (macrogrupuri) care téiese intr-o anumita arie geografica si dispun de 0 culturé comund, de un anumit sistem social, de 0 anumité organizare a activitafilor si au constiinja apartenentei la acea comunitate, Tipuri de comunititi teritoriale: ‘a, Comunitatile rurale (sate): caracterizate prin relafii primare, informale, ‘dc rudenie, comportamente omogene, dominate de tradifie. b. Comunititile urbane (orase): caracterizate prin relafii funetionale, formale, impersonale. Caraeteristici ale comunititii sites jin perioada in care domina economia naturald, bazati pe un mod de productie si consum in interiorul familiei, in comunitatea rurali predominau ode rudenie: cocxistenfa in aceeasi locuingé a tuturor membrilor familiei extins®), relagiiintre mai multe generafi, relajii de rudenie gi alianta ileau pentru fieeare membru un rol si o pozitie bine determinate, eu 0 re specifica (nasi, fini etc), la economia de schimb produce modificari: familiei cu comunitatea locala exprimata de autoritafi: preotul, , primarul sunt recunoscufi ca autoritate prin nivelul mai ridicat de ie si prin participarea a evenimentele legate de sinatate, educatie, ie, moartes le de urbanizare si industrializare din a doua parte a secolului XX au ‘noi mutatii cantitative gi calitative, atat pozitive, cat si negative. jalizarea a generat deplasiri masive de populatie din mediul rural in urban (care oferea castigul material sigur, confortul sporit, scolarizarea iar satele au rimas depopulate, feminizate, cu o populatie imbitranita. area si problemele urbane Urbanizarea si industrializarea au fost asociate cu confortul oferit de viata la bloc, dar aceasti modalitate de convietuire a generat si probleme: de utilizare a dotirilor, de asigurare a locuinjelor, de comunicare intre vecini, de adaptare la viata in mediul urban, La nivelul orayelor s-a creat o structtiri diferenfiati pe zone de reziden{a, in care centrul orasului grupeaza institutiile publice, 0 zona intermediar’ aledtuiti din case care mai pastreazi _elemente ‘arhitecturale vecki, iar la periferie si intr-o zona limitrof’, cartiere de blocuri. Viata urbana este mult mai tensionats decét cea rural, timpul este cronometrat, numérul mare de locuitori conduce la anonimat, relafiile sociale sunt predominant functionale si impersonale, proximitatea Spafiali nu inscamna proximitate psihica. fn orase sunt concentrate institutile politice, stiififice, culturale, economice. Un aspect particular al comunitétii urbane il reprezint& comunitatea strzii, a cartierului, care gencreazA tipuri de relatii interumane specifice (qjutorul reciproc intre vecini).. Orasul prezinta rate mai ridicate de comportamente deviante, fenomene de dezorganizare sociala, bolile psihice sunt mai raspandite. rul, nafiunea, grupul etnic Poporul reprezintés acel tip de comunitate ai cérei membri vorbese i limba, impartasesc aceleasi sentimente, traditii, obiceiuri, reguli $i au apartenentei la o anumita colectivitate 63in constiina colectiva a poporului intr si probleme legate de specificul national si marile simboluri najionale: steagul, stema, imnul. Natiunea esie 0 grupare relativ numeroasd, delimitatd teritorial, ai carei membri au sentimentul apartenentei la comunitate. Se caracterizeazat prin: ~ teritoriu ~un spatiu in care poporul s-a format gi a evoluat - popor ~ care traieste in acelasi spatiu si vorbeste aceeasi limba, are sentimentul identitatii si coeziunii ~ _independenta — capacitatea de a se guvemna ca entitate suverand, cu un guvern propriu. in cadrul unei natiuni exist’ mai multe grupuri etnice. Grupul etnic (minoritar) este 0 colectivitate cu tradigit culturate comune, limba proprie, obiceiuri specifice, uneori religie diferita de religia poporului pe teritoriul cdruia tratese. in fiecare stat existi minorititi cu moduri de viati specifice (in Romania: maghiari, germani, evrei, sirbi, lipoveni etc.). intre grupurile etnice pot interveni diferite conflicte care, in unele cazuri au condus la destrimarea unor state multinafionale (Uniunea Sovietici, Iugoslavia). Problemele inter-etnice au generat natio- nalismul, wn complex de idei si sentimente orientat spre afirmarea de sine a unei nafiuni sau etnii, Ca urmare a procesului de integrare europeans, se pune problema sspecificului si identitatii nationale in cadrul Uniunii Europene. Uniunea Europeani trebuie s4 acorde atentie problemelor comune ale entititilor nationale, dar si particularitatilor specifice statelor europene. 3. Societifi multiculturale gi interculturale Comunititile multiculturale se caracterizeazd prin coexistenta, in acelasi spatiu, a unor grupuri culturale, nagionale, etnice, religioase diferite. Societitile actuale s-au format ca societiti multiculturale ca urmare a ‘unor procese economice si politice. Fiecare {ar4, in decursul existentei ei, s-a constituit prin asimilarea gi integrarea diferitelor culturi. fn lume exist sute de einii si doar 170 state independente, Foarte putine state sunt locuite in exclusivitate de o singura natiune. Dezechilibrele economice, inegala distributie a resurselor pe glob, sistemele social-politice diferite, au generat o divizare a statelor lumii in zone dezvottate si zone subdezvoltate, care a dus a ample migratii de populati Rizboaiele, dezastrele naturale, explozia demografica produc fenomene de migratie, care au efecte atat individuale, cat si sociale. 64Societitile multiculturale se caracterizeaza prin: - stratificare complex, in functie de cei ce sunt majoritari si cei minoritari; - minoritafile sunt tolerate, dar nu si aoceptate; = diferentele dintre ele sunt motive de discriminare (etnicd, cultural, religioasi, de otientare sexual). in societatea contemporand, diversitatea tinde si devind dominanta, cea dus la conceptul de societati interculturale. etatile interculturale se caracterizeaza prin: ‘elafii de interactiune si recunoastere reciproca a valorilor si a modului de ‘a grupurilor culturale, etnice, religioasc, sexuale care conviefuiesc in lasi spati diferentelor existente, fra a interpreta aceste diferente ca motiv de cgalitfii im drepturi si renunfarea la practici discriminatorii stenfa intercunoasterii futre grupuri, ca baz pentru actiuni comune rganizarea de actiuni comune, Iuarea unor decizii comune, solufionarea in un a problemelor. Educatia intercultural’ se realizeaza la nivelul tuturor grupurilor sociale r-0 societate multicultural, fie majoritari, fie minoritari. Ea presupune ctiune, comunicare, solidaritate, reciprocitate B. EXERCITU $1 ACTIVITATI DE INVATARE Structura sociala. Status si rol social. Grupuri si relafii sociale. Comunititi sociale 1) Gisind raspunsurile potrivite pentru rindurile 1-17, veti obtine pe verticala A-B denumirea a dowd concepte sociologice importante, strans legate intre ele, inseparabile: nu putem vorbi de unul in absenta celuilalt (patru 65