2

Logica.ro

Cuprins
I. Termenii......................................................................................p-3
1. Clasificarea termenilor........................................................p-5
2. Raporturile intre termeni....................................................p-6
II. Definirea- regulile definirii corecte..............................................p-9
III. Propozitiile categorice...............................................................p-12
1. Diagramele Venn..............................................................p-13
2. Raporturile intre propozitii categorice...............................p-14
IV. Inferente imediate- conversiunea si obversiunea.......................p-16
V. Inferente mediate- silogismul....................................................p-19
VI. Clasificarea................................................................................p-26
VII. Demonstratia si combaterea.....................................................p-27
VIII. Rationamentul..........................................................................p-28
IX. Erori de argumentare-sofismul si paralogismul..........................p-31

!Ma voi rezuma la faptul ca prezentul material este structurat conform

exercitiilor ce pot fi intalnite in cuprinsul examenului, uneori putand exista
similitudini, cat si diferente, intre ordinea lectiilor documentului si cea a
programei adoptate de Ministerul Educatiei.!

Poate parea lung, dar nu este asa. Am tinut sa evit folosirea de termeni
greoi si am oferit cat mai multe explicatii unde am considerat necesar.
Materialul contine toate lectiile necesare promovarii examenului de
bacalaureat.

Material creat de pagina logica.ro

 3
Logica.ro

-Termenii-
Subiectul 1 A si B

Prezenta lectie se intalneste cu premeditare in cuprinsul:

• Subiectului I A. De regula, sunt formulate aproximativ 2-3 grile pe baza clasificarii
termenilor si raporturilor intre termeni.
• Subiectului I B. Reprezentarea raporturilor intre 5 termeni prin intermediul
diagramelor Euler, cat si stabilirea valorii de adevar a 8 enunturi pe baza acestora.

Structura termenilor:

Termenul reprezinta un cuvant sau un grup de cuvinte care exprima o notiune si care se
refera la unu sau mai multe obiecte reale sau ideale.
Termenul are o structura prestabilita, si anume:
• Component lingvistica:cuvant/grup de cuvinte.
• Componenta cognitiva:notiune, inteles, sens.
• Componenta ontologica:cea care face referire la obiect.
Intensiune= multimea proprietatilor ce
caracterizeaza obiectele respectivului
termen.
Orice termen este caracterizat de:

Extensiune=multimea obiectelor
ce corespund proprietatilor
respectivului termen

Chiar daca pare greu de inteles, nu este. In primul rand, daca unui termen i se adauga
o proprietate, intensiunea termenului creste, iar extensiunea scade, deoarece cu cat
termenul este mai particular, cu atat are mai multe proprietati, dar se refera la mai putine
obiecte.
Drept exemplu vom lua termenul caine, urmand sa-i adaugam proprietatea „de
rasa”, astfel intensiunea i-a crescut, deoarece are mai multe caracteristici, dar extensiunea
i-a scazut, deoarece exista mai putini caini de rasa decat caini, termenul devenind mai
particular. Pentru a intelege mai bine vom da alt exemplu, cum ar fi: termenului „pahar de
sticla” ii eliminam proprietatea „de sticla”, astfel intensiunea i-a scazut, iar extensiunea i-a
crescut, deoarece exista mai putine pahare de sticla decat genul mare de pahare ce
cuprinde si pahare de plastic, portelan, etc.
Intensiunea si extensiunea se afla intr-un raport de dualitate, adica atunci cand una
dintre ele scade, cealalta creste (intensiunea creste cand termenului i se adauga o
caracteristica si devine mai particular, moment in care extensiunea scade; daca unui
termen i se elimina o caracteristica, extensiunea creste, iar implicit intensiunea scade)
 4
Logica.ro

Intensiune Extensiune

Fiinta -
Cele mai putine + Cele mai multe
proprietati elemente
Animal
+ Cele mai multe Cele mai putine
-
Animal domestic proprietati elemente

Cand avem de ordonat un sir de termeni crescator din punct de vedere extensional,
cercul cel mai mic va fi reprezentat de termenul "cel mai particular", iar cel mai mare de
"cel mai general", iar la ordonarea din punct de vedere crescator intensional, invers-
termenul general va fi cel mai mic cerc, iar cel particular- cel mai mare.
 5
Logica.ro

Clasificarea termenilor:

Termenii trebuie clasificati dupa doua criterii - Din punct de vedere intensional
- Din punct de vedere extensional

Din punct de vedere intensional:

A- relativ (exprima o relatie)- unchi, frate
- absolut (are inteles de sine stator) frunza, caiet
B- abstract- frumusete, bucurie
- concret- curajos
C- pozitiv (indica prezenta unei proprietati)-prietenos, fericit
- negativ (indica lipsa unei proprietati)-neprietenos
D- simplu (un singur cuvant)-caine, pix
- compus (alaturare de cuvinte)-cal maro

Din punct de vedere extensional:

A- vizi (nu cuprind niciun element)
a. logic vizi-unicorn
b. factual vizi-patrat rotund
- nevizi (cel putin un element)-floare
B - individuali/singulari (un singur element)-Judetul Arges
- generali (cel putin doua obiecte)- taxi
C- colectivi (colectivitate de obiecte de acelasi fel) roi
- distributivi- râu
D - vagi-inteligent, tanar
- precisi-barbat

Exemplu:

Fat-Frumos: I-absolut, concret, pozitiv, simplu;

E-vid, singular, distributiv, precis;
Floare de camp: I-absolut, concret, pozitiv, compus;
E-nevid, general, distributiv, precis

*La intrebarile grile, cerinta va putea fi formulata sub forma „Clasificati din punct de vedere
intensional termenul”, unde vi se vor da 4 variante posibile. Sfatul meu este sa clasificati
termenul pe cioarna, fara a va uita la variante, mai apoi sa identificati varianta identica cu a
voastra.*
 6
Logica.ro

Raporturile intre termeni:

Raporturile intre termeni sunt de doua feluri:

1. Raporturi de concordanta
1.1. Raport de identitate;
1.2. Raport de ordonare;
1.3. Raport de incrucisare;
2. Raporturi de opozitie
2.1. Raport de contrarietate;
2.2. Raport de contradictie;

1. Raporturile de concordanta
Raporturile de concordanta reprezinta raporturi intre termenii a caror extensiuni
concid in totalitate sau partial. Categorie ce se divizeaza la randul ei in alte 3 subcategorii, si
anume: Raportul de identitate, ordonare si incrucisare.

1.1. Raportul de identitate

Raportul de identitate se stabileste intre termenii a caror extensiune coincide in
totalitate, si anume intre termenii care au acelasi inteles. Astfel de raport, in mai toate
cazurile se intalneste intre sinonime, de exemplu: (A)nea-(B)omat, mort-decedat, fiinta
rationala-om). Reprezentarea, dupa cum puteti observa, consta intr-un singur cerc in care
vor fi notati ambii termeni, intrucat acestia sunt identici.

Orice A este B, iar orice B este A

A B
A=Zapada

B=Omat

1.2. Raportul de ordonare

Acesta se intalneste atunci cand extensiunea unui termen o cuprinde pe cea a
celuilalt, reprezentand o trecere de la gen la specie. Termenul supraordonat este cel cu
extensiunea mai larga, extensiune in care se gaseste si totalitatea obiectelor la care face
referire termenul subordonat. Termenul gen=termenul supraordonat, termenul
specie=termenul subordonat (Exemplu: fiinta (termen gen)-om (termen specie), intrucat
toti oamenii sunt fiinte, dar nu toate fiintele sunt oameni).

A A-animal A=gen-termenul supraordonat

B-cal B=specie-termenul subordonat

B

Toti B sunt A; Unii A sunt B, iar

unii A nu sunt B.
 7
Logica.ro

1.3. Raportul de incrucisare

Raportul de incrucisare se regaseste intre termenii a caror extensiuni se

intersecteaza, dar nu in totalitate, astfel cei doi termeni au o parte din elemente in comun,
iar cealalta parte, nu. (Exemplu: doctor-bucurestean, unii doctori sunt bucuresteni, unii nu
sunt bucuresteni.)

A-Vanzator
A B
B-Bucurestean

Unii A sunt B/ Unii A nu sunt B

Unii B sunt A/Unii B nu sunt A

2.Raporturile de opozitie

In cazul raporturilor de opozitie, extensiunea termenilor nu coincide, astfel termenii

dati care se afla in raport de opozitiei nu au elemente comune.

2.1Raportul de contrarietate

In cadrul raportului de contrarietate extensiunea termenilor face parte dintr-o

categorie mai vasta, dar acestea neintersectandu-se, astfel termenii dati nu au elemente
comune, dar fac parte dintr un gen, fiind specii ale acestuia. De exemplu: albastru-rosu,
acestea fiind in raport de contrarietate, deoarece extensiunile acestora nu se intalnesc, dar
fac parte din acelasi univers de discurs, si anume "culori".

A-munte

B-campie
BB

A Niciun A nu este B, niciun B nu

A este A
 8
Logica.ro

2.2 Raportul de contradictie

Raportul de contradictie este raportul speciilor unui gen atunci cand cele doua
reprezinta tot intregul, adica genul are doar 2 specii. Orice element am alege din gen,
acesta va trebui sa faca parte dintr-o specie si doar din aceasta. Exemplu: femeie-barbat, cei
doi termeni sunt in raport de contradictie, doarece reprezinta singurele 2 specii ale genului,
neexistand logic o alta incadrare unui obiect in afara de cele doua (din punct de vedere
logic).

A-prezent

B-absent
A B

Niciun A nu este B/ Niciun B nu este A

 9
Logica.ro

-Definirea-

Prezenta lectie se intalneste cu premeditare in cuprinsul:

• Subiectului I A. De regula, e formulata aproximativ o grila pe baza regulilor definirii
corecte, uneori chiar niciuna.
• Subiectului III D. Mentionarea regulii pe care o incalca definitia data, cat si
construirea unei definitii care inca o alta regula folosind un termen dat.

Definitie

Definirea este operatia logica cu termeni prin care se redau caracteristicile unui
obiect sau notiune, prin care acestea se deosebesc de alte obiecte sau notiuni. Definitia
este rezultatul operatiei de definire si consta in reconstituirea notiunii careia ii sunt
precizate extensiunea si intensiunea.

Structura definitiei:
-Definit- termenul pe care urmeaza sa-l definim. Obiectul definitiei.

-Definitor- definitia/explicatia propriu-zisa a definitului.

-Relatie de definire- raportul de identitate ce se stabileste intre definit si definitor.

Regulile definirii corecte:

Pentru ca definitia data unui termen sa fie corecta, aceasta trebuie sa se supuna
unor reguli numite regulile definirii corecte care sunt in numar de 5.

1. Regula adecvarii definitorului la continutul definitului/Regula adecvarii

Regula adecvarii consta in faptul ca definitia data trebuie sa fie caracteristica numai
termenului de explicat, asadar definitorul trebuie sa fie formulat incat explicatia data sa
corespunda doar definitului (sa existe un raport de identitate), astfel intalnindu-se 3 erori:

1. Definitie prea ingusta

2. Definitie prea larga
3. Definitie prea larga si prea ingusta/incrucisata
 10
Logica.ro

Definitie prea ingusta- Definitorul nu face referire la tot ceea ce este definitul,
ramanand anumite caracteristici nesurprinse. Definitul este supraordonat definitorului
Exemplu: Limba si literatura romana este materia care abordeaza gramatica limbii; (Limba si
literatura nu abordeaza doar gramatica limbii).

A
A-limba si literatura romana

B-materia care abordeaza gramatica limbii

B

Definitie prea larga- Definitorul face referire la un spectru mai larg decat ceea ce este
definitul. Definitul este subordonat definitorului. Exemplu: Cainele este animalul cu coada.
(Exista mai multe animale cu coada decat doar caini).

B A-Caine

B-animal cu coada
A

Defintie prea larga si prea ingusta sau incrucisata- O parte din caracteristicile
surprinse de definitor sunt proprii definitului, o parte nu. Exemplu: Piesele de mobilier sunt
obiecte suspendate de perete. (Unele obiecte de mobilier sunt suspendate, unele nu).

A- piese de mobilier

B- obiecte suspendate pe perete

A B
 11
Logica.ro

2.Regula afirmarii
Regula afirmarii consta in faptul ca definitorul trebuie sa precizeze ce este definitul,
nu ceea ce nu este, adica sa nu contina negatie. Recomand ca adverbul de negatie sa fie
pozitionat ulterior copulei (este, sunt, inseamna, etc.) Exemplu: Calul este fiinta care nu
este om; Pixul este instrumentul care nu este stilou;

3.Regula evitarii circularitatii

Regula non-circularitatii desemneaza faptul ca definitul nu trebuie sa se regaseasca
in cuprinsul definitorului. Exemplu: Apicultorul este persoana care lucreaza in apicultura.

4.Regula claritatii si preciziei

Regula claritatii si preciziei mentioneaza aceea ca definitorul nu trebuie sa curpinda
termeni metaforici, astfel evitand a se folosi metafore, termeni metaforici sau figuri de stil
in cuprinsul definitiei. Exemplu: Cainele este cel mai bun prieten al omului; Informatia este
cheia universului.

5.Regula consistentei*
Incalcarea regulii consistentei se intalneste in situatia in care definitorul da o alta
explicatiei definitului decat cea corecta sau definitia nu surprinde realitatea, astfel facand
referire la alta categorie de obiecte. Definiţa nu trebuie să intre în contradicţie cu alte
definiţii sau propoziţii acceptate în acel moment în domeniul din care face parte şi ea.
Exemplu: Mouse-ul este instrumentul de scris; Usa este lucrul in care faci baie; Calul este
fiinta cu 2 picioare.

* Subiectul va consta in mentionarea regulii pe care o incalca o definitie data -

subpunctul a, iar la subpunctul b in construirea unei definitii a unui termen dat, definitie
ce trebuie sa incalce o alta regula decat cea de la subpunctul a.
Existand mici diferente intre modalitatea de abordare a baremului de catre unii
corectori, pentru a nu fi depunctati, va sfatuiesc sa explicati regula pe care o incalca
definitia formulata de voi la subpunctul b. Pentru a nu memora 5 definitii, va recomand
sa invatati doar doua, de exemplu: eu am invatat regula afirmarii si non-circularitatii,
daca la subpunctul a, definitia data incalca una din regulile invatate, la subpunctul b o
folositi si o definiti pe cealalta, iar daca subpunctul a nu incalca nicio regula a carei
definitii ati invatat-o, puteti folosi la subpunctul b oricare dintre definitiile memorate. *
!Nu uitati sa precizati regulile incalcate!
 12
Logica.ro

-Propozitii categorice-

Prezenta lectie se intalneste cu premeditare in cuprinsul:

• Subiectului I A. De regula, sunt formulate aproximativ 2, maxim 3 grile doar pe baza
propozitiilor categorice.
• Subiectului II A. Construirea in limbaj formal si natural a doua propozitii aflate in
diferite raporturi (raporturile intre propozitii categorice).

Propozitia cateogrica este forma logic prin care se exprima un singur raport categoric
intre 2 termeni (S si P), fara a corela acest raport cu altceva. Aceasta poate fi formulata in
limbaj natural si formal.

Forma unei propozitii categorice in limbaj natural este urmatoarea:

Cuantor
TotiTotcainii sunt
sunt fiinte
S P

Copula

Elementele propozitiei categorice:

• S-subiectul logic= termenul despre care se spune ceva in propozitie.
• P-predicatul logic= termen care precizeaza ceva despre S.
• Cuantorul=elementul din structura propozitiei categorice care indica despre cat din
extensiunea subiectului se vorbeste in propozitie. (Toti, unii, niciun)
• Copula=verbul a fi care face legatura intre S si P si indica daca propozitia
reprezentata de catre predicatul logic se atribuie sau nu subiectului logic.

Clasificarea propozitiilor categorice:

Cantitate: Universala (a, e)

Particulara (i, o)

Calitate: Afirmativa (a, i)

Negativa (e, o)
 13
Logica.ro

Propozitiile categorice in limbaj formal Propozitiile categorice in limbaj natural

• SaP- universala afirmativa • Toti S sunt P

• Sep- universala negativa • Niciun S nu este P
• Sip- particulara afirmativa • Unii S sunt P
• SoP- particulara negativa • Unii S nu sunt P

Diagramele Venn

In momentul reprezentarii propozitiilor categorice prin metoda diagramelor Venn, se va

tine seama de 2 aspecte:

1. Propozitia universala se reprezinta prin hasurare-zona hasurata reprezentand zona

vida.
2. Propozitiile particulare se vor reprezenta printr-un X –zona marcata cu X
reprezentand zona in care se regaseste cel putin un element.

SaP S SP P

SeP S SP P

S SP P
SiP

SoP S SP P
 14
Logica.ro

!Atentie!

Daca la testul grila vi se va cere sa precizati:

• Subiectul logic, nu-l luati pe acesta alaturi de cuantor .

• Predicatul logic, nu-l luati pe acesta alaturi de copula.
• Cuantorul, nu-l luati pe acesta laturi de Subiectul Logica.
• Copula, nu o luati pe aceasta alaturi de Predicatul logic.

Raporturile intre propozitii categorice

-Patratul lui Boethius-

Prezenta lectie se intalneste cu premeditare in cuprinsul:

• Subiectului I A. De regula, e formulata o grila, maxim 2, pe baza raporturilor intre
propozitii categorice.
• Subiectului II A, C. Identificarea propozitiilor date in limbaj formal si construirea unei
alteia ce se afla in raportul cerut cu cea identificata. (contrarietate, contradictie, etc. )

Patratul lui Boethius

 15
Logica.ro

1.Raportul de contradictie.
Acesta se intalneste pe diagonala si exista intre Sap-Sop, respectiv SeP-SiP. Raportul
se caracterizeaza prin faptul ca propozitiile difera atat cantitativ, cat si calitativ, precum si
ca valoarea de adevar. Rezumand cele spuse, daca una dintre propozitiile aflate in raport de
contradictie este adevarata, cealalta va fi automat falsa si invers.

2.Raportul de contrarietate.
Cele doua propozitii in raport de contrarietate nu pot fi simultan adevarate, dar ar
putea fi simultan false (dar nu este cert).SaP-SeP

3.Raportul de subcontrarietate
Cele doua propozitii aflate in raport de subcontrarietate nu pot fi simultan false, dar
ar putea fi simultan adevarate (nu este cert).SiP-SoP

4. Raporturile de subalternare
In cazul raporturilor de subalternare, adevarurile universale determina adevarul
particularilor de aceeasi calitate (Daca SaP este adevarata, subalterna, SiP va fi tot
adevarata), iar falsitatea particularilor determina falsitatea universala de aceeasi
calitate.(Daca SiP este falsa, supraalterna, SaP va fi tot falsa)

Stiu ca pare complicat, dar pentru lucrurile acestea exista o foarte mica
probabilitate de a fi date la vreo grila. In cazul exceptional in care ar cadea asa ceva la Sub
I A, puteti face acest lucru logic, fara a fi nevoie sa retineti tot ce am scris in ultima
jumatate de pagina. De exemplu, daca se cere valoarea de adevar a contrarei lui Sap
cand Sap este adevarata, facem astfel: luam o propozitie universala afirmativa (SaP) care
sa fie adevarata ( Toti oamenii sunt fiinte), facem contrara acesteia-->SeP si o
reformulam (Niciun om nu este fiinta), observandu-se fara prea mult efort ca cea din
urma este falsa. Repet, lucrurile anterior mentionate sunt foarte rar intalnite, spre deloc,
la testul grila.

Sfat: Chiar daca stii patratul pe de rost, tot construieste-l pe ciorna pentru a nu
exista probabilitatea de a te incurca. Mai bine precaut decat cu puncte in minus.
 16
Logica.ro

Inferentele imediate

Prezenta lectie se intalneste cu premeditare in cuprinsul:

• Subiectului I A. De regula sunt formulate maxim 2 grile pe baza inferentelor imediate.
• Subiectului II B, C, D. Aplicarea legilor de conversiune si obversiune, precizarea
corectitudinii/incorectitudinii unei inferente imediate.

Inferentele imediate sunt rationamente deductive care obtin o concluzie dintr-o

singura premisa, fara vreun alt pas intermediar, acestea fiind de doua feluri:

1. Conversiunea
2. Obversiunea

1. Conversiunea S P--->P S
Orice conversiune trebuie sa respecte legea distribuirii termenilor conform careia un
termen distribuit in concluzie trebuie sa fie distribuit si in premisa.

Distribuirea termenilor:
• Subiectul este distibuit in propozitiile universale
• Predicatul este distribuit in propozitii negative
• Distribuirea se marcheaza cu un + inaintea lui S/P, iar nedistribuirea cu un –

Universale Particulare
Afirmative +SaP- -SiP-

Negative +SeP+ -SoP+

Conversiunea consta in obtinerea unei concluzii in mod direct, imediat, aceasta

rezultand direct din premisa. Pentru a identifica o conversiunea, termenii isi schimba
locurile in concluzie, astfel daca S in premisa era primul, iar P al doilea, in concluzie acestia
se vor inversa, dupa cum va voi arata in cele ce urmeaza.

Alte aspecte importante sunt:

• Concluzia isi pastreaza calitatea, cat si cantitatea.

• SaP se converteste diferit, iar SoP nu se converteste deloc.
 17
Logica.ro

Conversiunile propozitiilor categorice:

+
SaP- →-PiS- -Conversiunea prin accident, deoarece +SaP- →+PaS- nu respecta
legea distriburii termenilor (P este distribuit in concluzie, dar nu este distribuit si in premisa)
+SeP+ → +PeS+
-SiP- → -PiS-
-SoP+ → -PoS+ -Conversiunea nevalida, deoarece nu respecta legea distriburii
termenilor, asadar SoP nu se converteste.

2.Obversiunea S P --> S ~P
Obversiunea, asemenea conversiunii, consta in obtinerea unei concluzii dintr-o singura
premisa, doar ca exista anumite diferente.

Pentru construirea corecta a obversei, se recomanda respectarea ordinii celor 3 pasi:

1. Scriu termenii exact cum sunt.

2. Neg predictul/al doilea termen.
3. Schimb calitatea propozitiei.

Obversiunile propozitiilor categorice

SaP → Se~P

SeP → Sa~P

SiP → So~P

SoP →Si~P

Sfaturi pentru exercitiile de la bacalaureat

• La subiectul II C-incepeti mereu cu finalul, astfel daca vi se cere conversa
supraalternei contradictoria lui SaP, incepeti prin a identifica contradictoria, apoi
supraalterna propozitiei rezultate urmand ca mai apoi conversa (SaP-Sop-SeP-PeS).
Dupa cum puteti vedea, am inceput prin a construi contradictoria, urmata de
supraalterna si la final conversa.
• La Subiectul II D-identificati conjucatia pentru a construi corect premisa si concluzia.
 18
Logica.ro

• Concluzia este introdusa de conjunctii coordonatoare conclusive precum: deci,

asadar, prin urmare, etc. Ce este inainte de acestea reprezinta premisa, iar
dupa, concluzia.
• Premisa poate fi introdusa de o conjunctie subordonatoare,
respectiv:deoarece, fiindca, pentru ca. Ce este dupa o astfel de conjunctie
reprezinta premisa, iar inainte, concluzia.
• Dupa identificarea premisei, identificati subiectul si predicatul.

Exemplu: Unele fiinte sunt oameni, pentru ca toti oamenii sunt fiinte.

1. Identificam conjunctia (pentru ca).

2. Identificam premisa, propozitia ce este dupa conjunctie.
3. Identificam subiectul si predicatul in premisa.
4. Notam propozitiile in limbaj formal.
5. Facem notatiile specifice distribuirii termenilor.
6. Identificam daca se respecta legea distriburii termenilor.

S-oameni

P-fiinte
+SaP-→ -PiS- Conversiunea valida deoarece respecta legea distriburii
termenilor
 19
Logica.ro

Inferentele mediate

-Silogismul-

Prezenta lectie se intalneste cu premeditare in cuprinsul:

• Subiectului I A. De regula sunt formulate 2 grile pe baza inferentelor mediate.
• Subiectului III A, B, C. Moduri silogistice, construirea in limbaj natural si formal a unui
silogism, stabilirea valorii de adevar a 4 enunturi legate de un silogism dat.

Definitie
Este rationamentul deductiv mediat format din doua premise care au un termen comun
si o concluzie formata din termenii necomuni ai premislor.

Ca o explicatie a defintiei ce pare complicata, spunem ca:

• Silogismul, fata de conversiunea si obversiunea anterior explicate, are doua premise

din care rezulta o concluzie si nu doar una ca acestea.
• Silogismul mai are un termen comun premiselor numit termen mediu si care lipseste
in concluzie.

Termenii silogismului
• S-subiectul logic= termenul despre care se spune ceva in propozitie.
• P-predicatul logic= termen care precizeaza ceva despre S.
• M-termenul mediu= termen care apare intodeauna in ambele premise, dar dispare
in concluzie, rolul acestuia fiind de a face legatura intre S si P.

Silogism in limbaj natural si formal

Forma Standard
M P
Toti oamenii sunt muritori MaP Premisa majora
M
Toti romanii sunt oameni SaM Premisa minora
P
Toti romanii sunt muritori SaP Concluzie
 20
Logica.ro

Alte aspecte ce sunt necesar a fi avute in vedere:

• Premisa majora este cea care contine termenul major si este mereu prima.
• Premisa majora este cea care contine termenul minor si este mereu a doua.
• Orice silogism va avea doar trei termeni: S, P, M.
• Conluzia va fi mereu de forma S P.

Figuri si moduri silogistice

Figurile silogistice reprezinta rolul pe care il joaca termenii in premise si sunt in numar de 4.

I II III IV

M-P P-M M-P P-M

S-M S-M M-S M-S

S-P S-P S-P S-P

Modul silogistic reprezinta cantitatea si calitatea propozitiilor utilizate intr-un silogism.

Exemplu
MaP Schema de inferenta a silogismului dat-aaa 1 figura

SaM
modul
SaP

O modalitate pentru a nu incurca numarul figurii este urmatoarea.

Figura de mai jos reprezinta pozitionarea termenului

mediu. De la stanga la dreapta termenul mediu este
M M M M pozitionat pe diagonala, apoi in cea de a doua figura
termenul mediu este pozitionat in partea dreapta; in
cea de a treia in partea stanga, iar in ultima
termenul mediu este pozitionat pe diagonala de la
M M M M dreapta la stanga. Daca pare complicata figura
alaturata, puteti sa o ignorati, mie mi-a fost
folositoare.
 21
Logica.ro

Este foarte important sa nu incurcam schema de inferenta cu o alta, deci mai explicam
despre aceasta. Dupa cum ati observat, modul silogistic este alcatuita din 3 litere si o cifra,
cele 3 litere reprezentant in ordine calitate si cantitatea celor 2 premise si a cocluziei
(a, e, i, o), iar cifra reprezinta figura silogistica. Pentru a nu incurca figura silogistica, va
sfatuiesc sa pozitionati intai termenul mediu, astfel daca ni se cere sa reprezentam in
limbaj formal schema de inferenta aei-2, intai pozitionam termenul mediu la dreapta in
premise, apoi ceilalti termeni: P in prima premisa MEREU, S in a doua premisa MEREU, iar
concluzia S P MEREU. Asta a fost explicatia, acum sa o luam pe etape pentru a nu sari si a fi
mai usor de inteles.

!!Etapele reprezentarii schemei de inferenta si construirea acesteia in limbaj

natural!!
1. Pozitionarea termenului Mediu in functie de numarul dat figurii silogistice.
2. Scrierea in prima premisa a lui P.
3. Scrierea in cea de a doua premisa a lui S.
4. Scrierea concluziei de forma S P.
5. Completarea, in ordine, intre termeni cu cele 3 litere ale modului silogistic dat, astfel
in prima premisa ( cea cu P) se va nota prima litera, in cea de a doua a doua litera, iar
in concluzie ultima.
6. Notarea pe ciorna a unei concluzii in limbaj natural conform propozitiei categorice
date (universala afirmativa, negativa, particulara afirmativa sau negativa).
7. Scrierea termenului ce corespunde subiectului, respectiv predicatului.
8. Alegerea unui termen mediu.
9. Construirea propozitiilor categorice folosind termenii alesi (Recomandarea mea este
ca acestea sa nu fie total fara sens).

Mai complicat este construirea silogismului in limbaj natural, iar pentru asta va voi da un
exemplu:

Modul silogistic dat este aaa 1.

Schema de inferenta: MaP Toate fiintele sunt muritoare.

SaM Toti oamenii sunt fiinte.

SaP Toti oamenii sunt muritori.

Silogismul in limbaj
natural
 22
Logica.ro

Etapele desfasurate pentru a ajunge la ceea ce vedeti mai sus sunt exact cele
mentionate, asadar va reamintesc, incepeti prin constuirea concluziei si respectati
termenii alesi. De preferabil este ca cel putin concluzia sa respecte realitatea, dupa cum
puteti observa, eu am ales o propozitie ce corespunde realitatii.

Trecand la subiectul III punctul A2, avem de verificat validitatea silogismelor date anterior
prin metoda diagramelor VENN.

Inainte de aceasta, orice silogism pentru a fi valid trebuie sa indeplineasca o serie de reguli
numite Legile generale ale silogismului.

1. Orice silogism contine doar 3 termeni (S, M, P), fiecare aparand de cate 2 ori
2. M trebuie sa fie distribuit macar o data (lectia distriburii termenilor)
3. Daca un termen este distribuit in concluzie, trebuie sa fie distribuit si in premisa.
4. Cel putin o premisa trebuie sa fie afirmativa.
5. Daca ambele premise sunt afirmative, concluzia va fi tot afirmativa.
6. Daca o premisa este negativa, concluzia va fi tot negativa.
7. Cel putin o premisa trebuie sa fie universala.
8. Daca o premisa este particulara, concluzia trebuie sa fie particulara.

Prin verificarea unui silogism prin intermediul regulilor, puteti obseva inainte de
construirea diagramelor Venn daca este valid sau nu, dar diagramele VENN tot trebuie
construite.

Cand ni se da de verificat un silogism prin metoda diagramelor VENN (vezi lectia

diagramelor VENN), incepem prin a construi 3 cercuri ce se intersecteaza si notarea
acestora. Ca REGULA: Doare premisele se reprezinta, iar concluzia trebuie sa reiasa pentru
ca silogismul sa fie valid.
1. Reprezentarea se incepe mereu cu premisa universala, indiferent
daca e prima sau a doua.
2. In momentul reprezentarii a raportului intre 2 termeni-cercuri,
se ignora cel de-al treilea cerc.
3. Intr o zona vida (hasurata) nu se poate pune X.
4. Fiecare cerc, dupa cum puteti vedea are 4 zone. Daca 3 dintre
acestea rezulta in a fi hasurate, punem automat un x in ultima
zona ramasa nehasurata. (Daca premisele sunt universale, iar
concluzia particulara.)
5. Daca exista dubii unde sa punem X pentru ca exista 2 zone
disponibile, punem cate unul in fiecare zona si le unim, rezultand
silogism nevalid.
6. Daca concluzia este deja reprezentata dupa reprezentarea
premiselor, silogismul este valid, iar daca nu este, silogismul este
nevalid.
 23
Logica.ro

Pentru a vedea cum arata un silogism valid si unul nevalid, avem de reprezentat aai-4, eae-
4, aaa-1.

aai-4
PaM

MaS

SiP

Dupa cum puteti vedea, concluzia e deja

reprezentata, eu doar procedand la a reprezenta
premisele. Daca va intrebati de ce este un X daca
nu este nicio premisa particulara, am mentionat
mai sus. Atunci cand un cerc are 3 portiuni din 4
hasurate, in a 4-a punem un X. Acest se numeste
Silogism VALID
mod slab (premise universale si concluzie
particulara).

eae-4

PeM

MaS

SeP

Dupa cum puteti vedea, concluzia nu este

reprezentata, silogismul fiind nevalid. Ca acesta sa
fie valid, zona comuna dintre S si P trebuia sa fie
hasurata.

Acolo puteti observa 2 hasurari suprapuse,

deoarece, dupa cum am mentionat, ignoram al
treilea cerc in momentul reprezentarii raportului
dintre celelalte doua. Silogism Nevalid

Nu am pus x chiar daca avem 3 zone hasurate din

4, deoarece concluzia nu este particulara.
 24
Logica.ro

aaa-1
MaP

SaM

SaP

Concluzia este reprezentata!

Silogism Valid

La subiectul III B vi se cere sa construiti un silogism valid pornind de la concluzia data,

astfel pentru a nu va incurca etapele sunt:

1. Identificati calitatea si cantitatea propozitiei date (universala afirmativa, negativa,

particulara afirmativa sau negativa) si notati concluzia in limbaj formal.
2. Alegeti un mod silogistic valid pentru o continua (va dau mai jos astfel de moduri ce
trebuie retinute).
3. Construieste in continuare silogismul ca si la punctul A1.

Pentru a alegere mereu un silogism valid, identificam concluzia. Silogismele urmatoare sunt
mereu valide si sunt in FIGURA I ( Termenul mediu pe diagonala de la stanga la dreapta)

1. aaa-1
2. eae-1
3. aii-1
4. eio-1

Asadar, cand aveti de construit un silogism, alegeti unul dintre cele 4 amintite mai
sus, in functie de concluzia data. Pentru a le retine mai usor puteti sa retineti
urmatoarele 4 cuvinte : bArbArA (aaa-1), cElArEnt (eae-1), dArII (aii-1) si fErIO (eio-1).
Din cuvintele date extrageti vocalele, iar toate, repet, sunt in figura I. (Barbara, Celarent,
Darii, Ferio).
 25
Logica.ro

Ultimul subpunct neabordat din cadrul examenului de bacalaureat este Subiectul IIIC.
Acesta consta in identificarea corecta a premiselor si concluziei unui silogism dat in limbaj
natural si identificarea valorii de adevar a 4 enunturi pe baza acestuia.

Silogismul dat in limbaj natural este alcatuit din 2 premise si o concluzie ce trebuie
identificate in mod corect. Pentru identificarea corecta a acestora vom tine cont de
conjuctiile ce se regasesc in fraza. Astfel:

• Ce urmeaza dupa conjuctiile conclusive (deci, asadar, prin urmare, concluzionand,

etc.) reprezinta concluzia.
• Premisele sunt introduse in general prin conjunctii subordonatoare (deoarece, avand
in vedere faptul, pentru ca, etc).
• Premisele intre ele vor fi legate prin conjunctii coordonatoare (si, iar, dar, etc.)

Odata recunoscuta concluzia, vom parcurge urmatoarele etape:

1. Identificarea Subiectul (primul termen) si Predicatul (al doilea termem) din concluzie.
2. Stabilirea calitatii si cantitatii concluziei ( a, e, i, o).
3. Identificarea premisei majora (cea care contine predicatul).
4. Identificarea premisei minora (cea care contine subiectul).
5. Stabilirea calitatatii si cantitatii premiselor.
6. Reprezentarea schemei de inferenta.
7. Notarea distriburii sau nedistriburii termenilor (Vezia lectia INFERENTELE IMEDIATE).
8. Notarea pe ciorna a termenului mediu.
9. Stabilirea valorii de adevar a celor 4 enunturi date.

Pentru a nu va incurca la distribuirea termenilor, daca propozitia data este de forma

M P, distribuirea termenilor se face ca si cum M ar fi S, inlocuiti-l in capul vostru pe M cu S
sau daca este de forma S M, in minte il tratati pe M ca pe P. Ca exemplu: distribuirea
termenilor la +SeP- este aceeasi ca la +MeP- , chiar daca avem M si nu S (M este subiectul
propozitiei, deoarece este primul)

Scuzati dimensiunea acestei lectii, dar unele aspecte necesita mai multe explicatii si
exemple pentru a fi intelese. Urmatoarele lectii sunt doar teoretice, putand a fi intalnite
doar la testul grila, de asta am ales sa le plasez in finalul documentului.
 26
Logica.ro

Clasificarea

Definitie:
Clasificarea este operatia logica cu termeni prin care obiectele sau notiunile sunt
ordonate si grupate in functie de anumite criterii, in clase din ce in ce mai generale.

Diviziunea este operatia cu termeni opusa clasificarii prin care se descompune genul in
speciile sale. Astfel daca la clasificare plecam de la clase particulare si ajungem la generale,
la divizune e invers.

Exemplul este:

clasa a XII-
a

baieti fete

albastri verzi caprui negri

x, x1, x2, x3.....x20

Structura clasificarii:
1. Domeniul/universul clasificarii-toate elementele ce urmeaza a fi supuse operatiunii
de clasificare. (In exemplul dat, elevii clasei a XII-a, ce poarta numele de x, x1, etc.)
2. Criteriul/fundamnetul clasificarii reprezinta proprietatea in baza careia se realizeaza
gruparea. (In exemplul dat, primul criteriul a fost culoarea ochilor, al doilea sexul.)
3. Clasele de obiecte rezultate.
 27
Logica.ro

Regulile clasificarii corecte:

1. Regula celor 3 elemente-orice clasificare are in structura ei cele 3 elemente:
domeniu, criteriu, clase (cele mentionate mai sus)
2. Regula completitudinii-o clasificare nu trebuie sa lase rest, adica fiecare element al
clasificarii trebuie sa-si gaseasca locul intr-o clasa de obiecte.
3. Regula raportului de opozitie intre clase. Intre clasele rezultate exista un raport de
opozitie, adica clasele nu au niciun element comun.
4. Regula criteriului unic. Pe aceeasi treapa a clasificarii se foloseste un singur criteriu.
5. Regula omogenitatii. Intr-o clasa de obiecte, asemanarile trebuie sa fie mai
numeroase decat deosebirile.

Erori:
• Daca intr-o clasificare nu apar toate speciile genului, clasificarea este incompleta.
• Daca intr-o clasificare apar si specii straine genului, clasificarea este abundenta.

Demonstratia si combaterea

Definitie:
Demonstratia este procesul logic prin care o popozitie data este derivata numai din
propozitii adevarate, iar Combaterea este procesul invers demonstratiei prin care o
popozitie este respinsa ca fiind falsa.

Structura demonstratiei:
1. Teza de demonstrat –propozitia concreta pe care o propunem si pe care urmeaza
sa o argumentam.
2. Fundamentul demonstratiei –ansamblul premiselor din care urmeaza sa derivam
concluzia.
3. Procesul de demonstrare –rationamentul sau ansamblul de rationamente prin care
deducem teza din premise.
 28
Logica.ro

Reguli ale demonstratiei:

1. Teza de demonstrat trebuie sa fie clara si precis formulata.

2. Teza de demonstrat trebuie sa fie cel putin o propozitie probabila.
3. Teza de demonstrat trebuie sa ramana aceeasi pe tot parcursul demonstratiei.
4. Argumentele demonstratiei trebuie sa fie adevarate.
5. Demonstratia argumentelor trebuie sa fie independenta de demonstrarea tezei.
6. Demonstratia trebuie sa fie corecta.

Tipuri de demonstratie
1. In functie de procedeul utilizat exista demonstratie formalizata (folosesc formule
si simboluri) si demonstratie intuitiva (folosesc termeni si propozitii in limbaj
natural).
2. In functie de sprijinul direct sau indirect pe experienta: inductive-sprijin direct pe
experienta (pleaca de la premise particulare si ajunge la universale) si deductive-
sprijin indirect pe experienta (pleaca de la universal si ajunge la particular).
3. Demonstratia deductiva poate fi directa ( concluzia se deduce in mod direct din
premisele folosite) si indirecta (prin reducere la absurd).

Rationamentul

Definitie:
Rationamentul este operatia logica prin intermediul careia, din propozitii date numite
premise este derivata o alta propozitie numita concluzie.

Conditii de indeplinit:
• Sa existe premise
• Din propozitiile date sa fie derivata concluzia.
• Premisele sa constituie un temei necesar sau suficient pentru concluzie
• Concluzia sa fie o consecinta necesara sau suficienta a premiselor
 29
Logica.ro

Tipuri de rationamente:
imediate

mediate
deductive
valide

nevalide

Tipuri de
rationamente tari

slabe
incomplete
inductive stiintifice
complete
simpla
enumerare

Criteriile clasificarii:
1. In functie de gradul de generalizare al concluziei/directia procesului de inferenta:
a. Deductive (de la general la particular)
b. Inductive/nedeductive (de la particular la general)
2. In functie de numarul de premise, cele deductive sunt:
a. Imediate (o premisa)
b. Mediate (cel putin doua premise)
3. In functie de corectitudinea logica, cele deductive sunt:
a. Valide (din premise adevarate rezulta o premisa adevarata)
b. Nevalide (din premise adevarate rezulta o concluzie falsa)
4. In functie de numarul cazurilor examinate, cele inductive sunt:
a. Complete (sunt examinate toate cazurile)
b. Incomplete (raman cazuri neexaminate)
5. In functie de probabilitatea concluziei, inductiile incomplete sunt:
a. Tari (Premisele sunt adevarate, iar concluzia are probabilitatea de a fi
adevarata.)
b. Slabe (Premisele sunt adevarate, iar concluzia are mica probabilitate sa fie
adevarata.)
6. In functie de metoda folosita, inductiile incomplete pot fi:
a. Stiintifice (experimentul, observatia stiintifica).
b. Prin simpla enumerare (se bazeaza pe experienta directa).
 30
Logica.ro

Pentru ca se intampla ca la testul grila sa cada caracteristici ale inductiilor complete si

incomplete, voi mai insista putin pe acestea.

Caracteristici ale inductiei complete:

• Studiaza toate elementele multimii.
• Fiecare element al multimii este studiat in mod individual.
• In concluzie se afirma ca intreaga multime studiata are insusirea observata la fiecare
element in parte.
• Concluzia are o valoare de adevar certa.

Caracteristici ale inductiei incomplete:

• Se studiaza doar o parte a elementelor unei multimi.
• Concluzia are caracter amplificator, adica generalizeaza.
• Concluzia are valoare de adevar probabila.

Erori de argumentare
-sofisme si paralogisme-

Erorile de argumentare, dupa cauza aparitiei lor se impart in

❖ Formale- se produc prin nerespectarea regulilor de validitate si apar la:

o Rationamente
o Operatii logice cu termeni
o Inferente deductive
❖ Materiale- respecta din punct de vedere formal regulile de validitate ale
argumentelor, dar prezinta anumite erori de continut legate de sensul si semnificatia
termenilor intalniti in propozitie. Apar la:
o Rationamente
o Argumentari

Erorile de argumentare, dupa prezenta/lipsa intentiei de a gresi

• Sofisme- erori intentionate

• Paralogismele- erori neintentionate
 31
Logica.ro

Definitie-Sofisme
Sofismele formale sunt acele erori intentionate care sunt provocate de incalcarea
regulilor de validitate.

Sofismele materiale sunt erori logice, intentionate, care respecta din punct de vedere
formal regulile de validitate, dar prezinta anumite erori de continut legate de sensul si
semnificatia propozitiei sau a termenilor.

Erorile materiale se impart in 5 categorii:

1. Erori de limbaj
2. Erori circulare
3. Erori de relevanta
4. Erori ale supozitiei neintemeiate
5. Erori ale dovezilor insuficiente

1. Erorile de limbaj
• Echivocatia=Se foloseste un termen intr-un mod ambiguu, un termen cu functie
importanta intr-un argument.

Tu esti Marius. Tu este pronume. Marius este pronume.

• Amfibolia= Cand o expresie sau o propozitie dintr-un argument este ambiguua.

Marius spune prieteni linistiti-va!

• Accentul=Sublinierea improprie a unui cuvant sau expresie.

Lui Marius ii plac torturile.

• Diviziunea=Un termen este folosit in sens colectiv in premisa, dar distributiv in

concluzie.

Oamenii din Oradea sunt civilizati, ceea ce inseamna ca Marius, care sta in Oradea,
este civilizat.

• Compozitia=Un termen este folosit cu sens distributiv in premisa, dar colectiv in

premisa.

Marius, care sta in Oradea, este civilizat, asta inseamna ca oamenii din Oradea sunt
civilizati.
 32
Logica.ro

2. Erori circulare
• Argumentul circular=Se argumenteaza ca o propozitie este adevarata pentru ca este
adevarata.
• Expresii circulare= Ceea ce trebuie demonstrat a fost deja demonstrat.
• Intrebarea complexa= Este pusa o intrebare care presupune raspunsul la o alta
intrebare ce nu a fost pusa.
• Afirmarea repetata=Impunerea unei idei prin repetarea ei.

3. Erori de relevanta –premisele sunt adevarate, dar irelevante pentru

concluzie
Argumentul relativ la:

• Persoana=Se ataca persoana care sustine argumentul si nu argumentul.

Marian nu stie despre Harap-Alb, pentru ca este la mate-info.
• Ignoranta=O propozitie este adevarata pentru ca nimeni nu a demonstrat contrariul.

Profesorii sunt drastici, pentru ca nu a zis nimeni altfel.

• Modestie=Face apel la respectul unei persoane sau la utilizarea indelungata a unei

idei.

Asa se taie corect lemnele, pentru ca asa mi-a aratat tata.

• Popor=Concluzia este intemeiata pe baza sentimentelor, pasiunilor si prejudecatilor

poporului.

Trebuie sa facem revolutie, pentru ca asa vor toti romanii.

• Mila=Probleme obiective sunt inlocuite cu mila si simpatie.

Ajuta-ma cu un leu pentru a lua copiiilor de mancare.

• Baston=Concluzia se intemeiaza pe apelul la forta.

Daca nu imi dai telefonul, te bat!

 33
Logica.ro

4. Erori ale supozitiei neintemeiate

• Bifurcatia=Se presupune ca sunt posibile doar doua solutii, in fapt existand mai multe
posibile.

Daca vrei sa stii logica trebuie sa citesti de pe net sau sa faci pregatiri.

• Falsa dilema=Este o bifurcatie cu premise false.

Daca nu faci cum spunem noi, inseamna ca esti impotriva noastra.

• Inconsistenta=Din premisele date se pot deriva orice concluzii.

5. Erori ale dovezilor insuficiente

• Generalizare pripita=Concluzia, generalizeaza pe baza unor exemple insuficiente
• Cauza falsa=Utilizarea unei relatii de cauzalitate in mod eronat.

Va multumesc pentru parcurgerea materialului si sper sa fi fost de folos. Succes la

invatat si astept cu nerabdare vesti despre 10-le in bacalaureat.

Cu drag,

Logica.ro