CAPITOLUL II:

ANALIZA LOGICĂ A ARGUMENTELOR

TERMENII
lucrurile lumii poartă câte un nume;

noi oamenii etichetăm lucrurile, iar această etichetare

este cea mai simplă modalitate prin care gândim ceva
despre lumea în care trăim;

obiectul cunoașterii poate fi:

 extern = real: animale, plante, substanțe chimice etc.
intern = imaginar/ideal: numere, idei,figuri geometrice,
etc
 În logică, structura prin care noi numim lucrurile poartă numele
de termen.

Termen = cuvânt sau un grup de cuvinte prin care se exprimă o noțiune,

respectiv înțelesul termenului și care se referă la unul sau mai multe
obiecte, reale sau ideale. Atlfel spus, termenii sunt cuvinte sau expresii,
care pe baza unui înțeles, trimit la obiecte sau categorii de obiecte.

Obs 1: Termenul Obiect în logică are sens mai larg decât cel uzual care
trimite doar la lucruri. Obiect din punct de vedere logic se referă la
animale, plante, oameni, valori (bine-rău), calități (frumos-urat).

Obs 2: Acele cuvinte care nu denotă ceva, nu au un înţeles anume

singure nu reprezintă termeni. Exemple de cuvinte care nu sunt
termeni : „căci”, „în”, „este”, „dacă”, „pe”, „de ce”, „deşi”.
Structura termenului
Orice noţiune (termen) are în structura sa două componente:

1. EXTENSIUNEA (sferă) - cuprinde totalitatea obiectelor

la care se referă noțiunea.

2. INTENSIUNEA (conținut) - cuprinde toate proprietățile

obiectelor care formează extensiunea (adică, care se află în
sfera noțiunii) sau totalitatea însușirilor/proprietăților pe
baza cărora distingem o clasă de obiecte de o altă clasă.
 EXEMPLU:

- extensiunea termenului
câine este formată din toți câinii din - extensiunea termenului
lume. ”mamifer” este formată din toate
mamifere din univers, precum pisici,
câini, balene etc.
- intensiunea termenului
câine este formată din proprietățile
pe care cineva le gândește despre - intensiunea termenului
câine. Astfel, câinele este: „mamifer” este formată din
-un animal proprietățile la care ne putem gândi:
- de a hrăni puii cu lapte,
-un patruped
- de a da naştere la pui vii
-latră
- de a avea un sistem nervos dezvoltat
-blănos
OBSERVAȚIE:

1. dacă intensiunea crește – extensiunea scade

2. dacă intensiunea scade – extensiunea crește

Dacă termenului ”culegere de probleme” i se adaugă proprietatea ”de

logică” atunci intensiunea crește și extensiunea scade.

Extensiunea scade deoarece o parte din culegerile de probleme sunt

culegeri de probleme de logică, mulțimea de obiecte este mai mică.
(mulțimea culegerilor de prob de logică este mai mică decât cea a
culegerilor de probleme în general)

Intensiunea creste deoarece culegerile de probleme de logică au toate

caracteristicile și însușirile pe care le au culegerile de probleme plus
însușirile pe care le are o culegere de probleme de logică. (pe scurt, mai
adăugăm o caracteristică)
 Clasificarea termenilor
I. DUPĂ EXTENSIUNEA UNUI TERMEN
a.
Termen vid = numește un lucru care nu este real și niciodată
nu a fost real.
- ex: hobbit, centaur, cerc-pătrat, babă-tânără, Harrry Potter

Termen nevid = termen care se referă la un lucru care există

sau a existat în realitate
ex: câine, cal, casă, tablou, pix, Ștefan Cel Mare
b)

- termen singular = desemnează un singur obiect

ex: câinele Barni, Stefan cel Mare, pixul pe care îl țin în
mână (toate acestea fac referire la un lucru anume)

- termen general = desemnează o categorie/clasă de

obiecte de același fel
ex: câine, pix, conducător
c)

- termen distributiv = se poate aplica/distribui oricărui

element din extensiunea termenului
ex: jucător la CLUB, elev, copac, vertebrat

- termen colectiv = termenul se referă la o mulțime de

obiecte, dar nu se referă la fiecare obiect din mulțimea
respectivă
ex: echipa de fotbal CLUB, clasa a XII-a A, pădure, armată
d)

- termen vag = există obiecte de care nu suntem siguri dacă fac

parte din extensiunea termenului; nu știm cât de mult se întinde
extensiunea termenului;
ex: om inteligent, fată frumoasă, urât, tineri (nu oameni despre care
nu știm cât de inteligenți/frumoși/tineri sunt), elegant,

- termen precis = putem decide cu exactitate dacă un obiect face

parte din extensiunea/sfera termenului
ex: din extensiunea termenului animal face parte termenul câine;
pix, cafea, mamifer
II. DUPĂ INTENSIUNEA UNUI TERMEN

a)
- termen absolut = toate proprietățile se pot aplica obiectelor
respective; obiectul se definește prin sine însuși (poate fi
înțeles independent de alți termeni)
ex: „câine” - este absolut deoarece proprietățile pe care le
gândesc atunci când folosesc termenul „câine” pot să le
enunț despre orice câine); pix, masă, telecomandă.
- termen relativ = termenul are sens în raport cu alte noțiuni
(desemnează o relație între două sau mai multe obiecte).
ex: soția, mama, frate, prietenă
 b)
- termen abstract = numește o proprietate/însușire a unei
clase de obiecte / desemnează o proprietate separată de
obiecte
ex: frumusețea, curajul, inteligența, tinerețea, bătrânețea,
dreptatea, egalitatea, fraternitatea

- termen concret = se referă la un obiect sau clasă de

obiecte; numește efectiv lucruri.
ex: câine, cal, pisică, casă;

Termenul bătrân este concret, termenul bătrânețe este

abstract;
c)

- termen pozitiv = indică calități ale obiectului

ex: moral, frumos, inteligent

- termen negativ = indică deficiențe/defecte ale

obiectului (indică absența unei caracteristici la un
obiect)
ex: imoral, urât, neatent
d)

- termeni simpli = atunci când este format dintr-un singur

cuvânt (au rol de noțiune primară)
ex: om, urs

- termeni compuși = atunci este format din două cuvinte (sunt

derivați din noțiuni primare)
ex: om de încredere, urs brun