Subiectul I

1.Redati caracteristica generala a notiunii.

Noiunea este form logic fundamental care reflect caracteristicile necesare, generale i repetabile ale unei clase
de obiecte. Noiunea are compoziie dual parile sale fiind coninutul sau intensiunea i sfera sau extensiunea.
Noiunea se exprim n cuvnt.Intesiunea sau coninutul noiunii este mulimea nsuirilor caracteristice clasei de
obiecte desemnat de noiune. Extensiunea sau sfera este mulimea tuturor obiectelor din clasa reflectat de noiune
ce posed caracteristicile reunite n intesiune. Caracteristicile prevzute de intensiune mai poart numele de note.
Raportul de dualitate dintre coninutul i sfera noiunii se manifest sub forma variaiei inverse: o noiune cu un
coninut mai restrns are o sfer mai larg iar o noiune cu un coninut mai bogat are o sfer mai restrns.
Exemplu:
Noiunea om avnd n coninut numai nsuirea de fiin gnditoare cuprinde n sfera sa pe toi oamenii.
Noiunea de om cult avnd n coninut nsuirea de a gndi i nsuirea de a poseda cultur va include n sfera sa
numai pe acei oameni i-au nsuit cultur.
Noiunea de om cult activ are n coninut trei nsuiri care restrng i mai mult sfera noiunii ncluznd doar acele
fiine care gndesc, au cultur i acioneaz.
n acest fel noiunile se deosebesc dup gradul de generalitate al coninutului i dup lrgimea sferei. Noiunile care
au n coninutul lor numai nsuiri necesare, eseniale i generale se numesc concepte. Noiunile care au note extrem
de puine, universale, generale i eseniale avnd o sfer maxim se numesc categorii sau genuri supreme. La polul
opus se gsete noiunea infim sau noiunea individual.
Exemplu:
Timp este categorie (gen suprem) deoarece ea are n coninut nsuirii necesare, eseniale i universale posedate de
toate obiectele lumii.
Societate este un concept deoarece conine nsuiri necesare, eseniale i generale nsuiri proprii formelor de
existen omeneasc.
Azorel este o noiune individual, o specie infim deoarece conine attea nsuiri proprii nct numai un anumit
individ le poate poseda.
Din punctul de vedere al sferei ntre noiuni exist raporturi de concordan i raporturi de opoziie. Raporturile de
concordan pot fi de identitate cnd sferele a dou noiuni coincid total sau de ordonare cnd sfera uneia se
cuprinde total n sfera celeilate. Raporturile pot fi de ncruciare cnd sferele a dou noiuni au numai o parte
comun. Raportul de opoziie este concretizat prin contrarietatea ntre noiuni cnd un obiect nu poate face parte din
sfera ambelor noiuni dar poate lipsi din sferele amndorura. De asemenea opoziia este particularizat n raportul de
contradicie dintre noiuni atunci cnd un obiect nu poate fi nici exclus nici inclus n sferele ambelor noiuni.

2.Determinati deosebirile dintre cuvint si notiune

O notiune poate fi redata prin cuvinte diferite(cazul sinonimiei , Ex:rai , paradis:

EX:Fatarnic
, prefacut)
Unul si acelasi cuvint poate avea sensuri diferite (cazul anonimiei , Ex:ochi, broasca,
poarta)
Cuvntul e puterea pe care o avem de a ne exprima i de a comunica, de a gndi i de a crea
evenimentele din viaa noastr. Cuvntul e cea mai puternic unealt pe care o are omul. Cuvntul
reprezint manifestarea fiinei noastre spirituale, scnteia divin din interiorul nostru. Cuvntul
nostru poate crea cel mai frumos vis i realitate, dar poate i s distrug tot ce exist n jurul nostru.
De aceea, folosirea greit a cuvntului creeaz iadul pe pmnt. Orice putere creatoare folosit ru,
nepotrivit, poate deveni putere distructiv. Cuvntul nostru este magie pur, iar folosirea lui greit
poate deveni magie neagr. Cuvtul vorbit sau scris este att de puternic nct un simplu cuvnt
poate schimba o via sau poate distruge vieile a milioane de oameni.
3.Faceti analiza logica a notiunilor :contabil, economie ,intreprindere,ascutisneascutit.
Subiectul II: Structura notiunii
1.Formulati definitiile elementelor din structura notiunii si legea raportului invers
dintre continut si sfera notiunii.
Notiunea are o structura. Continutul si sfera notiunii- totalitatea insusirilor esentiale este continutul
notiunii.Sfera notiunii o formeaza totalitatea obiectelor cu care sunt caracterizate de aceste insusiri.
Legea raportului invers dintre continutul si sfera notiunii: Cu cit este mai bogat continutul cu atit
sfera este mai restrinsa , cu cit continutul este mai sarac cu atit sfera este mai larga.
Noiunea are dou componente distincte: continut i sfera. Intensiunea mai poart denumirea de coninut sau comprehensiune iar
extensiunea mai este numit sfer. Continutul noiunii reflect mulimea nsuirilor comune ale obiectelor. Insuirile obiectelor
considerate n continut se numesc note ale noiunii. Extensiunea este mulimea obiectelor care posed aceleai nsuiri reflectate
de notele coninute n intensiune. Prin intensiune n primul rnd i prin extensiune n al doilea rnd omul, n ipostaza sa
fundamental de subiect al cunoaterii reuete s stpneasc diversitatea informaional a lumii subsumnd uneia i aceleiai
idei o mulime mare de existene. Condiia expansiunii cunoaterii obiectelor este reinerea n intensiune a acelor nsuiri care sunt
determinante, eseniale pentru existena clasei de obiecte.

2.Comparati notele esentiale cu cele neesentiale ale notiunii.

3.Ilustrati raportul dintre sferele urmatoarelor notiuni:carte manual;

student eminent; tata-fiu; legal ilegal:
Carte- manual este raportul de identitate;
student eminent este raportul de ordonare;
tata-fiu este raportul de intersectie
legal illegal este raportul de contradictie

Subiectul III
1.Numiti si definiti tipuri de notiuni
Dupa sfera se cunosc 8 tipuri de notiuni:
Notiunea vida este acea notiune care are continut dar nu are sfera;

Nevide sunt notiunile care au atit continut cit si sfera;

Singulare sfera careia include numai un element;
Generale mai mult de un element
Colective elementele sfereia carei continutul constituie multimi de obiecte omogene;
Divizive nu reprezinta multimi de obiecte omogene
Precise notiunile cu un continut clar si cu o sfera pronuntata
Vagi nu este clar nici continutul nici sfera.

Dupa continut deosebim:

Abstracte concrete
Abstracta notiunea element al sferei careia este o anumita insusire . Ex:harnicie,frumusete
,caldura.
Absolute- relative
Relative- notiunile existenta careia este posibila prin perechea ei. Ex:Parinte- copil, alb- negru.
Ceea ce nu are pereche e absolute.Ex: sot-sotie
Positive negative
Negative- notiunile care nu indica absenta unei calitati.

2.Comparati notiunile singulare si cele generale.

Termen singular termen care desemneaz un obiect singular (extensiunea lui are un singur element),
altfel spus, noiunea lui reflect n plan logic o clas cu un singur element
Exemple: Capitala Romniei, Titu Maiorescu, Europa, Polul Nord, numr prim divizibil cu 2..
Termen general termen a crui extensiune cuprinde cel puin dou elemente (clasa de obiecte asociate
noiunii are cel puin dou elemente).
Exemple: Capital, numr prim, ocean, mamifer, moned.

3.Faceti analiza logica a notiunilor :biblioteca, decanul facultatii,bani,

silogismul categoric simplu.

Subiectul 4
1.Numiti si caracterizati raporturile compatibile si incompatibile.
Compatibile- care au cel putin un element comun
Incompatibile sferele carora nu au nici un element comun
Exista trei tipuri de raporturi care au loc intre notiunile compatibile:

1.raportul de identitate. In acest raport se afla notiunile sferele caruia coincid.

A-arbore

A= B

B-copac

2.raportul de ordonare. In acest raport se afla notiunile una dintre care se cuprinde
complet prin cealalta. Acest raport exprima relatia gen specie.
A-capitala

B-Capitala Rusiei

3.raportul de intersectie

A- Vinzator
B- Consultant

Notiuni incompatibile:
1.raportul de coordonare
A-produse lactate
B-smintina
C-lapte
D-brinza
2.raportul de contrarietate
A-alb
B-negru
3.raportul de contradictie
A-par
A(cu linie deasupra) impar

2.Distingeti notiunile comparabile/incomparabile si

compatibile/incompatibile.
Notiunile pot fi comparabile si incomparabile.
Notiunile comparabile sunt de 2 feluri : compatibile si incompatibile .
Compatibile- care au cel putin un element comun
Incompatibile sferele carora nu au nici un element comun
Exista 3 tipuri de raporturi care au loc intre notiunile compatibile:
1.raportul de identitate
2.ordonare
3.intersectie
Exista 3 tipuri de raporturi care au loc intre notiunile incompatibile
1.raportul de coordonare
2.contrarietate
3.contradictie
3.Determinati raporturile dintre urmatoarele notiuni:
a. elev ,eminent
b.tata,fiu
c.legal, ilegal
d. papusa, masinuta, jucarii , utilizind cercurile lui Euler.
a.Elev , eminent raportul de ordonare
b.Tata ,fiu- raportul de intersectie
c.Legal ,ilegal de contradictie
d.Papausa, masinuta, jucarii raportul de coordonare.

Subiectul 5
1.Descrieti judecatile categorice de tipul A,E ,I,O indica partile componente
si definestele .
Judecata este formata din subiect logic , predicat logic si cuvint de legatura .
Judecatile categorice dupa caritate pot fi : Afirmative si negative.
Dupa cantitate judecatile se divid in : universale, particulare, singular

Imbinarea acestor criterii ne dau urmatoarele tipuri de judecati.

A- universal afirmative( toti S sunt P)
E- universal negativa(nici un S nu este P)
I- particular afirmativa (unii S sunt P)
O- particular negativa (unii S nu sunt P)
Este uor de observat c judecile de tipul A i E se opun prin calitatea lor: ambele sunt universale, dar
prima este afirmativ, pe cnd a doua este negativ. De asemenea, se opun prin calitate judecile I i O:
ambele suntparticulare, dar au acelai aspect cantitativ. A i O, pe de o parte, E i I, pe de alt parte, se
opun att prin calitate, ct i prin cantitate. Judecile A i I, E i O se opun numai prin cantitate. De
aceea, studiul raporturilor dintre judeci se mai numete i opoziia propoziiilor logice. Aceste raporturi
pot fi redate printr-o schem, numit ptratul logic, propus de Boethius (sec.V-VI).
Exemple:
Toi martorii sunt prezeni (A) sau SaP;
Unii martori sunt prezeni (I) sau SiP;
Nici un martor nu este prezent (E) sau SeP;
Unii martori nu sunt prezeni (O) sau SoP.
De notat c n propoziiile de tipul I i O cuantorul unii are dou sensuri: 1) numai unii; 2) unii, posibil
toi.
Sistemul de relai i logice dintre patru astfel de propoziii poate fi descris i n
termeni de raporturi de valoare logic. Astfel, dac este adevrat propoziia A,
atunci este adevrat propoziia 1 i sunt false propoziiile E i O dac este fals
propoziia A, atunci este adevrat pr?pozii!l O, iar valorilev logice ale propoziiilor
E si I sunt nedeterminate ( In raport cu falsltatea propoziiei A) .a.m.d. '. S
remarcm c relaiile de tip "ptrat logic" nu sunt independente. De pi ld, se poate
arta c din relaia de contradicie reciproc i cea de subalternare "decurg" relaiile
de contrarietate reciproc i subcontarietate reciproc 16. Dac aplicm sistemul de
relaii de tip " ptrat logic" la exemple de propoziii categorice a cror valoare logic
ne este cunoscut, atunci rezultatele obinute pot s par uneori banale sau,
datorit unei nenelegeri, pot s par bizare. S considerm de pild, propoziia "
Unele animale acvatice sunt mamifere". Aceast propoziie este n fapt adevrat,
rezultatele obinute exclusiv pe baza relaiilor de tip "ptrat logic" fiind urmtoarele:
" Nici un animal acvatic nu este mamifer " (contradictoria) este fals, iar " Toate
animalele acvatice sunt mamifere" (supraaltema) i " Unele animale acvatice nu
sunt mamifere" (subcontrara) sunt nedetenninate sub aspectul valorii logice. Primul
rezultat apare ca banal, iar ultimele dou pot s par bizare, deoarece aifi tim c
supraaltema este fals, i c subcontrara este adevrat. In realitate, nu este nimic
bizar n acest exemplu. Nedeterminarea propoziiilor A i O n raport cu adevrul
propoziiei 1 arat c numai sistemul de relaii de tip " ptrat logic" nu este suficient
pentru a determina valorile logice ale prppoziiilor respective, pentru aceasta fiind

necesar informaie factual. In plus, este important de remarcat c rezultatele

obinute aici pe baza informaiei factuale sunt perfect consistente cu sistemul de
relaii de tip " ptrat logic": contrarele (A i E) sunt ambele 15 Vezi exerciiul 9. 16
Vezi exercitiul I I . 121 false, iar subcontrarele (1 i O) sunt ambele adevrate. n
legtur cu "banalitatea" unor rezultate, trebuie spus c sistemul de relaii de tip
"ptrat logic" i vdete utilitatea i importana mai ales atunci cnd este aplicat la
propoziii a cror valoare logic nu ne este cunoscut sau, altfel spus, atunci cnd
nu dispunem de informaie factual. Pe de alt parte, acest sistem de relaii este
utilizat n unele metode de verificare a validitii unor argumente deductive cu
propoziii categorice. Conform regulii schimbului reciproc de echivaleni, date fiind
dou propoziii categorice aflate ntr-o anumit relaie din ptratul logic, orice
propoziie echivalent logic cu una dintre cele dou propoziii date se afl n relaia
respectiv cu orice alt propoziie echivalent logic cu cealalt propoziie dat.
Rezult astfel urmtorul ptrat logic "extins" al propoziiilor categorice:

2.Evidentiati asemanarile si deosebirile dintre judecatile A,E,I,O pe de o

parte si cele singular afirmative , singular negative pe de alta parte.
Propoziiile singulare au un caracter determinant. Subiectul lor reprezint o clas cu un singur element, ceea ce
nseamn c avem de a face cu o clas n ntregul ei. Deci propoziiile categorice singulare pot fi interpretate ca
universale. Prin urmare, dup criteriul cantitii, operm doar cu dou tipuri de propoziii
categorice: universale iparticulare. Combinnd aspectele calitativ i cantitativ, obinem 4 tipuri fundamentale de
propoziii categorice:
1. Propoziie (judecat) universal-afirmativ: Toi S sunt P;
2. Propoziie (judecat) particular-afirmativ: Unii S sunt P;
3. Propoziie (judecat) universal-negativ: Nici un S nu este P;
4. Propoziie (judecat) particular-negativ: Unii S nu sunt P.
Judecile universal-afirmative se noteaz prin A, iar particular-afiramtive prin I (de la lat. Afirmo) sau SaP i SiP.
Judecile universal-negative se noteaz prin E, iar particular-negative prin O (de la lat. Nego) sau SeP i SoP.
Urmtoarea schem fixeaz cele stabilite despre cantitatea i calitatea propoziiilor categorice:
dou sensuri: 1) numai unii; 2) unii, posibil toi.

3.Formulati judecati de tipul A,E,I,O, singular afirmative si singular

negative , distribuiti termenii.

Subiectul 6
1.Definiti si explicati modul de distribuire a termenilor in judecatile
categorice .
In judecatile Universale subiectul este intotdeauna distribuit
In judecatile particulare subiectul niciodata nu este distribuit

In judecatile negative predicatul intotdeauna este distribuit

In judecatile affirmative predicatul este distribuit in judecatile de a fi A atunci cind avem
o definitie.

2.elaborati exemple de judecati din urmatoarele perechi de notiuni

respectind condtitille de distribuire a termenilor:

a)planta /S-/ , medicinale /P+/

Unele plante nu sunt medicinale
b)fructe/S+/, bogate in vitamine /P-/
Toate fructele sunt bogate in vitamine
c) gaze /S-/, nocive /P+/
Unele gazele nu sunt nocive
d)oameni /S+/ ,dreptul la viata /P-/
Toti oamenii au dreptul la viata

3.Apreciati necesitatea distribuirii termenilor in judecati categorice.

Unitatea logico-lingvistic format dintr-un nume i noiunea pecare o evocacesta constituie un
termen logic. Termenul nu este, deci,un simplu element al limbajului, ci o sintez ntre o form
logic(noi-unea)i o form lingvistic(numele).Logica termenilor studiaz, n primul rnd,
operaiile cognitive prin intermediul crora se contureazcu precizie noiunile i suportul
lor lingvistic, precum i acele scheme de inferen al cror mecanism logic se bazeaz pe
considerarea anumitor relaii ntre termenii ce intr nalctuirea propoziiilor nlnuite deductive.

Subiectul 7
1.Numiti si caracterizati raporturile dintre judecatile categorice

Exist judeci care se gsesc n raport de opoziie judeci contradictorii i contrare.

Acele judeci dintre care prima neag acelai lucru pe care-l afirm n acelai timp i despre
acelai obiect o a doua, se numesc judeci contradictorii: Aceast hrtie este alb. Aceast hrtie
nu este alb. Judecata contrarie este aa judecat cnd a doua judecat neag pe prima, ns spre
deosebire de judecile contradictorii, cea de a doua judecat nu se limiteaz numai
la negarea primei, ci n acelai timp afirm altceva: Aceast hrtie este alb. Aceast hrtie este

neagr.Pentru a uura memorizarea raporturilor dintre asemenea judeci se folosete ptratul

logic.Judecile simple ce au aceiai termeni (subiect i predicat), dar se deosebesc dup cantitate
icalitate, se afl n anumite raporturi: de contrarietate, de contradicie, de ordonare i
desubcontrarietate. Raporturile pot fi redate printr-o schem numit
ptratul logic al judecilor categorice sau ptratul lui Boethius
2. explicati de ce judecatile contrare nu pot fi amblele adevarate iar judecatile
subcontrare nu pot fi ambele false.

Raportul de contrarietate
A-E. Judecile contrare nu pot fi adevrate, dar pot fi false, nacelai timp i sub acelai raport.
Dac A este fals, atunci E are o valoare nedeterminat (?);
Dac A este adevrat, atunci E este fals;
Dac E este fals, atunci A are o valoare nedeterminat (?);
Dac E este adevrat, atunci A este fals.
Raportul de Subcontrarietate
I-O. Judecile subcontrare nu pot fi false, dar pot fi adevrate concomitant

Dac I este adevrat, atunci O are o valoare nedeterminat (?);

Dac I este fals, atunci O este adevrat;
Dac O este adevrat, atunci I are o valpare nedeterminat (?);
Dac O este fals, atunci I este adevrat
3.reiisind din falsitatea judecatilor date stabiliti valorile de adevar
corespunzatoare celorlante judecati din patratul logic :

Unele instalatii produc energie din nimic

Toate gazele sunt nocive

Subiectul8
1.Definiti tpurile de judecati compuse si indicati forma logica a lor.
Judecatile compuse se formeaza cu ajutorul expresiilor si, sau,sau-sau,daca, atunci,daca
si numai daca atunci.

Compuse numim judecile ale cror componente logice sunt de asemeni judeci
.Componente ale judecilor compuse pot fi att judeci simple, ct i alte judeci
compuse.Distingem cinci tipuri de judeci compuse:
Judecata cu negaie exterioar este judecata compus care afirm absensa unei anumitesituaii.
De exemplu: Nu este adevrat c astzi va fi o zi posomort.
Negaie numim operatorul prin intermediul cruia formm o judecat nou adevrat
numaiatunci cnd judecata iniial este fals, i fals numai atunci cnd judecata iniial
esteadevrat.
Conjunctiv este judecata n care se afirm prezena concomitent a ctorva situaii.Conjunciei
i corespund cuvinte ca: i, iar, dar, etc. De exemplu: Afar e frig i plou.Valoarea de adevr n
judecile conjunctive poate fi relatat n urmtorul tabel:
A
B
A^B

a
a
f
f

a
f
a
f

a
f
f
f

Disjunctiv este judecata compus n care se afirm prezena uneia, a ctorva sau
a tuturor situaii dintr-o totalitate dat. Disjunciei i corespund cuvinte ca: sau, ori. Dac se
afirm prezena a cel puin uneia din situaiile date, judecata se numete neexclusiv-disjunctiv
. Deexemplu: Persoana X este profesor sau inginer. Dac se afirm prezena numai a uneia
dindou sau mai multe situaii, atunci judecata este exclusiv-disjunctiv
. De exemplu: PersoanaX este la orele de logic sau de filozofie.
Neexclusiv disjunctiva
A
B
AvB
a
a
a
a
f
a
f
a
a
f
f
f

Exclusive disjunctive
A
a
a
f
f

B
a
f
a
f

AvB
f
a
a
f

Condiional(ipotec)
este judecata compus n care se afirm c prezena unei situaiicondiioneaz prezena alteia,
ns inversa nu este valabil (dac...atunci). De exemplu: Dac plou, atunci strzile se umezesc.
A
B
A(de desenat o sageata) B
a
a
a
a
f
f
f
a
a
f
f
f

Bicondiional este judecata compus n care se afirm intercondiionarea a dou situaii(dac

i numai dac...; atunci i numai atunci...etc).
A
B
A
B
a
a
a
a
f
f
f
a
f
f
f
a

Astfel conchidem, dup caracterul relaiei dintre obiect i not, judecile pot fi
ipotetice(condiionale) i categorice. Din punct de vedere a modalitii deosebim judeci
ale posibilitii (problematice), judeci ale realitii (asertorice) sau ale necesitii (apodictice).
2.Aratati deosebirile dintre judecatile compuse si categorice
3.Scrieti formulele urmatoarelor judecati compuse
Procesul penal nu poate fi intentat sau continuat daca nu exista faptul
infractiunii
Acest silogism categoric este sau de figura I,sau fig II, sau III, sau IV.
Nu este adevarat ca daca va incepe ploaia vom continua excursia.

Subiectul 9
1.Redati caracteristica generala a silogismului categoric simplu
Silogismul categoric simplu este silogismul in care concluzia se obtine din 2 premize
, ambele fiind judecati categorice. In general silogismul categoric simplu are 3
termeni. Legatura dintre 2 premise este asigurata de un termen comun care se
numeste termenul mediu. El se intilneste in premise dar si in concluzie .
2. Relevati deosebirile dintre rationamentele mediate si immediate.
Imediata este inferenta in care se merge de la o judecata asumata ca premisa spre
o alta judecata luata ca concluzie. Premiza judecatile din care tragem o concluzie.
Inferentele deductive immediate sunt de 3 tipuri :
-conversiunea- operatie logica prin care dintr-ojudecata de forma SP asumata ca
premisa rezulta o judecata de forma PS asumata drept concluzie.
-obversiunea- operatie logica in care dintr-o judecata de forma SP luata drept
premiza obtinem o judecata de forma SP(nu este adevarat ca S este non P).
In obversiune a fost SP judecata tot SP ramine.
-contrapozitia- este operatia logica formata din obversiune +conversiune.
Contrapozitia poate fi de 2 tipuri :
a)partiala(obversiune +conversiune)
b)totala(obversiune+conversiune+obversiune)
Inferenta deductiva mediate:
-Silogismul categoric simplu
-silogismul prescurtat
-polisilogismul
-silogisme din judecati compuse.

3.Trageti concluzia.Verificati validitatea silogismului indicind regulile ce nu

sau respectat.
Elevii de la profil real studiaza elemente de matematica superioara
Elevii claselor a X II sunt la profil real

Unele metale sunt lichide

Mercurul este metal

Toti oamenii sunt muritori

Nici o maimuta nu este om

Subiectul 10
1.Numiti tipurile de rationamente imediate si definiti fiecare tip in parte
Exista 3 tipuri de rationamente imediate :
1.Conversiunea- operatie logica prin care dintr-ojudecata de forma SP asumata ca
premisa rezulta o judecata de forma PS asumata drept concluzie.
2.Obvesiunea -operatie logica in care dintr-o judecata de forma SP luata drept
premiza obtinem o judecata de forma SP(nu este adevarat ca S este non P).
3.Contrapozitia- este operatia logica formata din obversiune +conversiune.
Contrapozitia poate fi de 2 tipuri :
a)partiala(obversiune +conversiune)
b)totala(obversiune+conversiune+obversiune)

2.Argumentati de ce judecatile de tipul A si I se convertesc uneori simplu ,uneori

prin accident

3.Convertiti urmatoarele judecati

Toate pasarile au aripi

Unele infractiuni nu sunt premediate
Nici un cactus nu este trandafir
Unii filosofi sunt poeti

Subiectul 11
1.Definiti notiunea de entimema si enumerate tipurile ei .
Entimema(silogismul prescurtat)- se numeste silogismul categoric simplu in care
este omisa enuntarea unei premise sau concluzie.
Exista 3 tipuri de entimeme:
1.Entimema in care este omisa majora
2.Entimema in care este omisa minora
3.Entimema in care este omisa concluzia.

Entimema este un silogism prescurtat avand una din premise sau

concluzia neexprimata, ci numai subinteleasa.
a) Lipseste premisa majora
Exemplu: Aurul conduce electricitatea, fiindca este metal. Silogismul
complet este urmatorul:

Formula (structura) entimemei date: S este F, deoarece este M.

b) Lipseste premisa minora: M este P, deci S este P:
Orice metal (M) conduce electricitatea (P), dec,i aurul (S) conduce
electricitatea (P) (Se subinetege ca aurul este metal).
c) Lipseste concluzia: M este P, iar S este M:
Orice metal (M) conduce electricitatea (P), iar aurul (S) este metal (M).
Se va trage concluzia: Aurul (S) conduce electricitatea (P).
In activitatea rationala, uneori chiar si specialistii se confrunta cu unele
dificultati in privinta proceselor de rationare cu silogisme prescurtate
(eliptice). De pild: Niciun politician nu spune intotdeauna adevarul, deci
niciun politician nu este om onest. Notam termenii: politician (S); om onest
(P); a spune intotdeauna adevarul (M). In aceasta entimema lipseste
premisa majora, pe care trebuie s-o restabilim. Mai intai, vom stabili
structura entimemei:

Alcatuim structura intregului silogism:

adica este modul aee-2. Ramane doar sa verbalizam acest mod cu ajutorul
termenilor concreti:

Din acest silogism concret putem, de pilda, obtine o entimema in care

lipseste premisa minora:
Toti oamenii onesti intotdeauna spun adevarul, deci niciun politician nu
este om onest.

Subiectul 12
1.Definiti si caracterizati inductia
Raionamentul inductiv este folosit de asemenea n cercetarea psihologic i n
orice ce tip de cercetare.Se extrag din populaie eantioane care se consider
dup anumite criterii,ca fiind reprezentative,apoi cercetarea se desfoar pe
acele eantioane. Se presupune c rezultatele obinute n urma testrii
eantioanelor se aplic ntregii populaii pe care o reprezint,ns cu toate
acestea nu se poate stii sigur c eantioanele sunt reprezentative i chiar dac
ar fi sunt unele cazuri n populaie care sunt neobinuite nct nu pot fi
generalizate. n ciuda acestor impedimente cercetrile se dovedesc a fi eficente
de foarte multe ori.
Deosebim 2 tipuri de inductie:
1.Completa
2.Incompleta
In inductia completa se face conculie in baza cunoasterii fiecarui element ale
unei clase de obiecte.
In inductia incompleta concluzia se face pebaza studierii a unei parti de obiecte
ale clasei.
In 1 caz concluzia este certa, in cazul 2 concluzia este probabila.
Inductiaincompleta este de 2 tipuri:
a)enumerativa-concluzia despre clasa de obiecte se face pe baza faptului ca
intre cazurile observate nu sa intilnit nici un caz care ar contrazice generalizarea.

b)stiintifica-concluzia despre clasa de obiecte se face pe baza cunoasterii

insusirilor sau legaturilor necesare a unei parti de obiecte a clasei.
2.Comparati deductia si inductia si aratati necesitatea corelatiei dintre
ele.
Deductia este o form de raionament n care concluzia este adevrat dac
premisele sunt adevrate.Se pornete de la judeci universale pentru a ajunge
la o concluzie individuala. Premisele ofer informaiile de baz care permit
enunarea concluziilor.
1.Toi copiii sunt elevi.
2.Andrei este copil.
3.Aadar.Andrei este elev. concluzia Afirma ceva despre o categorie Include un
individ in acea categorie.
Raionamentul inductiv este folosit de asemenea n cercetarea psihologic i
n orice ce tip de cercetare.Se extrag din populaie eantioane care se consider
dup anumite criterii,ca fiind reprezentative,apoi cercetarea se desfoar pe
acele eantioane. Se presupune c rezultatele obinute n urma testrii
eantioanelor se aplic ntregii populaii pe care o reprezint,ns cu toate
acestea nu se poate stii sigur c eantioanele sunt reprezentative i chiar dac
ar fi sunt unele cazuri n populaie care sunt neobinuite nct nu pot fi
generalizate. n ciuda acestor impedimente cercetrile se dovedesc a fi eficente
de foarte multe ori.
Socrate e un om.
Socrate e un muritor.
Toi oamenii sunt muritori
Concluzia este ntmpltor corect,ns este ilogic,faptul c o persoan este
ntr-un anumit fel asta nu garanteaz c toate celelate au aceleai caracteristici.

Subiectul 13
1.Descrieti silogismul ipotetico-categoric si specificati erorile
posibile.

Silogismul ipotetico-categoric este format dintr-o premisa ipotetica,a doua

premise categorica , concluzia judecata categorica.
Modul afirmativ
P sageata q
P

q
Modul negativ
P sageata q
q(cu linie deasupra)
P(cu linie deasupra)
2.Comparati silogismul pur ipotetic si silogismul ipotetico
categoric.
Silogismul ipotetic rationamentul deductiv in care premisele sunt judecati
ipotetice si concluzia la fel judecata ipotetica.
Silogismul ipotetico-categoric este format dintr-o premisa ipotetica,a doua
premise categorica , concluzia judecata categorica.
3.Trageti concluzia din premisele date:
Problema nu va fi rezolvata daca dreapta AB nu este mai mare decit
dreapta CD
Modul afirmativ:
Problema va fi rezolvata ,Dreapta AB este mai mare decit dreapta CD
Modul negativ:
Problema nu va fi rezolvata, Dreapta AB nu este mai mare decit dreapta CD

Subiectul 14
1.Definiti silogismul disjunctiv categoric ,aratati modurile lui si
regulile de validitate.
Silogismul disjunctive categoric , prima premise este judecata
disjunctiva(disjunctia sa fie exclusiva), a doua premise poate fi sau
categorica sau disjunctive,concluzia la fel poate fi sau categorica sau
disjunctiva.
Modul afirmativo-negativ:
Pwqwr
P
qwr(deasupra la q punem liniuta si la r tot )
Modul negativ :
Pwrqwr

Pwr(cu linie deasupra si la p si la r)

q
Regulile
In modul afirmtivo-negativ se merge de la afirmare in premise a doua
spre negare in concluzie.
In modul negative se merge de la negare in premisa a doua la afirmare in
concluzie.

2.Comparati silogismul disjunctiv categoric cu silogismul

ipotetico-categoric.
Silogismul disjunctive categoric , prima premise este judecata
disjunctiva(disjunctia sa fie exclusiva), a doua premise poate fi sau
categorica sau disjunctive,concluzia la fel poate fi sau categorica sau
disjunctiva.

Silogismul ipotetico-categoric este format dintr-o premisa ipotetica,a doua

premise categorica , concluzia judecata categorica.