COLEGIUL NAŢIONAL „UNIREA” FOCŞANI

Profesor: CANAE ADRIAN

LOGICĂ, ARGUMENTARE ŞI COMUNICARE – Clasa a IX-a
02 – Termeni și noțiuni: Caracterizarea generală a termenilor. Tipuri de termeni

TERMENI ȘI
NOȚIUNI

☞
DEFINI
RE:

Gândirea noastră nu operează cu obiectele, aşa cum sunt ele în realitate, ci cu noţiuni (concepte, idei)
ale acestor obiecte.

reprezintă forma logică elementară prin care se

Noţiun
reflectă la nivelul gândirii clasele/categoriile
ea

de obiecte. Întrucât între gândire şi limbaj există o strânsă interdependenţă, noţiunile sunt exprimate prin
intermediul cuvintelor (numele obiectelor).

se numeşte orice cuvânt/expresie prin care se

Term
exprimă o noţiune (având un înţeles de sine
en

stătător) şi care, astfel, se referă la unul sau mai multe obiecte (reale sau ideale).

Există şi cuvinte care nu au înţeles de sine stătător

Observaţ
(nu se referă la vreo categorie de
ie :

nu

obiecte), deci sunt termeni (de exemplu: bltiri, lângă, din, despre, pe, la, dacă, sau, că, şi, numai etc.).

☞
STRUCTU
RĂ:

Orice termen (sau noțiune) are în structura sa două

 componente:

– una corespunzătoare planului mintal (al gândirii), adică un anumit înţeles al cuvântului, care constituie
intensiunea termenului (sau conţinutul noţiunii);
– alta corespunzătoare planului real, adică referinţa termenului (aria lui de aplicabilitate, mulțimea obiectelor
despre care se afirmă noţiunea respectivă) şi care constituie extensiunea termenului (sau sfera noţiunii).

☞ – cuprinde proprietăţile obiectelor la care se referă noţiunea respectivă.

Intensiunea
(conţinutul)

☞ – cuprinde totalitatea (mulțimea) obiectelor care au acele proprietăţi (cuprinse

în intensiunea
Extensiunea
termenului).
(sfera)

Observaţii (Relația intensiune –

extensiune)

:
Intensiunea determină extensiunea unui termen, nu
invers.

∙
(Pe baza înțelesului pe care îl acordăm unui termen vom delimita referința acestuia, adică
sfera/aria de aplicabilitate a cuvântului respectiv. De exemplu, în cazul termenului „zebră”, extensiunea
acestuia cuprinde toate acele animale care au coloană vertebrală, sunt mamifere erbivore, sunt cabaline
originare din savana africană şi au dungi albe şi negre, adică numai animalele care au proprietăţile cuprinse în
intensiunea termenului „zebră”.)

(Int. ↑↓  Ext.
Între intensiunea și extensiunea unui term ↓↑)
inversă.

∙
(Modificarea intensiunii unui termen determină o modificare în sens invers a extensiunii
termenului respectiv. De exemplu, dacă termenului „elev” i se adaugă proprietatea „disciplinat”, atunci creşte
intensiunea termenului, iar extensiunea acestuia scade, întrucât ne referim, dintre elevi, numai la cei
disciplinaţi, care sunt mai puţini la număr. Sau, dacă termenului „elev indisciplinat” i se elimină proprietatea
„indisciplinat”, atunci intensiunea termenului scade, iar extensiunea acestuia creşte.)
 Pagina 1 din 2
COLEGIUL NAŢIONAL „UNIREA” FOCŞANI
Profesor: CANAE ADRIAN
LOGICĂ, ARGUMENTARE ŞI COMUNICARE – Clasa a IX-a
02 – Termeni și noțiuni: Caracterizarea generală a termenilor. Tipuri de termeni
TERMENI:
☞
TIPU

1. CLASIFICARE ÎN FUNCȚIE DE INTENSIUNE: EXEMPLE

Termeni Au sens de sine stătător, se pot enunța despre obiecte om, număr, carte, culoare,
absoluți individuale considerate în mod izolat, independent. ziarist, avocat, grindină etc.

Termeni Au sens doar în relație cu alți termeni, pot caracteriza un sinonim, părinte – copil, soț –
relativi obiect individual numai prin prisma relației dintre acesta și alte soție, bun – rău, înalt – scund,
entități. mai mare – mai mic, legal –
ilegal, afirmație – negație etc.

Termeni Desemnează însușiri considerate în sine, izolate, neatribuite curaj, claritate, frumusețe,
abstracți vreunui obiect anume. albeață, omenie, răutate etc.

Termeni Desemnează obiecte (unul/mai multe) sau proprietăți om, număr, (exprimare) clară,
concreți (însușiri) atribuite unor obiecte (legate de acestea). (om) curajos, (copil) frumos,
(iepure) alb, generos, rău etc.

Termeni Reflectă mai degrabă prezența uneia sau mai multor însușiri om, roșu, viu, coerent,
pozitivi care aparțin unor entități (unor obiecte sau clase de obiecte). moral, anticorp,
incoruptibil (cinstit),
anticameră, necesar etc.

Termeni Reflectă mai degrabă privarea obiectului (sau clasei de obiecte) de non-om, mort, incorect,
negativi una sau mai multe însușiri care ar fi fost posibil să-i aparțină. imoral, anticorupție, necinstit,
antisocial, asimetric, orb etc.

Termeni Sunt redați printr-un singur cuvânt și nu mai au ca parte alți om, animal, număr, punct,
simpli termeni (sunt elementari). Ion, Vasile, autoturism,
manual etc.

Termeni Sunt redați printr-un grup de cuvinte (printr-o expresie om de nădejde, animal
compuși lingvistică) și au ca părți alți termeni. carnivor, număr prim, Ion și
Vasile,
autoturismul tatălui meu etc.
 2. CLASIFICARE ÎN FUNCȚIE DE EXTENSIUNE: EXEMPLE

Termeni Mulțimea (clasa) la care se referă este logic sau factual vidă cel mai mare număr natural,
vizi (adică nu conține nici un element pentru că acest fapt nu ar fi deloc cerc pătrat, regele SUA etc.
posibil sau pentru că așa se întâmplă să fie în realitate). (logic vizi) centaur, Cerber,
balaur cu șapte capete, grifon
etc. (factual vizi)

Termeni Mulțimea (clasa de obiecte) la care se referă conține cel puțin cal, CD, sincer, fricos etc.
nevizi un element (este nevidă).

Termeni Se referă la un obiect anume, considerat în mod individual. Focșani, România, autorul
singulari „Luceafărului”, acest colegiu etc.

Termeni Mulțimea (clasa de obiecte) la care se referă conține două sau oraș, țară, poet, liceu, elev,
generali mai multe elemente (fiind mai mult sau mai puțin generală). om, fetele din prima bancă
etc.

Termeni Mulțimea (clasa de obiecte) desemnată este privită, de regulă, clasă de elevi, armată,
colectivi ca o colecție de entități, astfel încât proprietățile atribuite pădure, bibliotecă, stol,
colecției NU revin neapărat și fiecărui membru al acesteia. turmă de oi etc.

Termeni Mulțimea (clasa de obiecte) desemnată este privită, de obicei, creion, pom, mamifer, om,
distributi astfel încât proprietățile atribuite întregii mulțimi revin și plăcere, figură geometrică etc.
fiecărui obiect individual care aparține clasei (mulțimii)
vi respective.
(divizivi)

Termeni Mulțimea (clasa de obiecte) la care se referă poate fi precis delimitată, în dreptunghi, fotografie,
sensul în care pentru orice obiect s-ar putea stabili în mod cert dacă
preciși element chimic, perete, om,
aparține sau nu mulțimii (clasei) respective.
câine etc.

Termeni Mulțimea (clasa de obiecte) la care se referă NU poate fi precis delimitată, tânăr, frumos, bun, prezent,
în sensul în care pentru anumite obiecte NU am putea stabili cu
vagi trecut, grămadă, chel, știrb,
certitudine dacă aparțin sau nu mulțimii (clasei) respective.
surd etc.

Pagina 2 din 2