Sunteți pe pagina 1din 6

LOGICA TERMENILOR

(În logică, termenul este un cuvânt sau un ansamblu de cuvinte care


exprimă o noţiune şi se referă la unul sau mai multe obiecte, reale sau
ideale.)

Ca teorie a predicaţiei, adică a caracterizării unui termen cu ajutorul


altui termen, logica termenilor este parte a logicii generale.

Câteva precizări terminologice:

Limba: „Sistem de comunicare alcătuit din sunete articulate, specific


oamenilor, prin care aceștia își exprimă gândurile, sentimentele și
dorințele” (https://dexonline.ro/definitie/limba)
Limba este un sistem de semne.
Limba are lexis (lexic) şi gramatică.

Lexicul = totalitatea semnelor (cuvintelor) limbii.


Gramatica = totalitatea regulilor de folosire a lexicului.

Limbaj: Limba unei comunități umane istoricește constituită


(https://dexonline.ro/definitie/limbaj)
Limbajul este limba manifestă.
Aceleiaşi limbi îi corespund mai multe limbaje (diverse feluri de argou,
jargon, dialecte).
Vorbim o limbă şi utilizăm un limbaj.

Gândirea este inseparabilă de limbaj.


Limbajul este mediul de formare a gândirii.
Limbajul exprimă conţinuturi de gândire.
Nu este posibilă gândirea în afara limbajului.
Nu este posibil un limbaj vid de orice conţinut de gândire.

(Limba are lexis şi gramatică)


Cuvintele din lexis au înţeles ontic sau operaţional.
Cuvintele cu înţeles ontic intră în alcătuirea termenilor
categorematici (de la kategorein, a predica, gr.).
Cuvintele cu înţeles operaţional intră în alcătuirea termenilor
sincategorematici (de la syn, împreună cu, gr).
Termenii categorematici pot fi:

saturaţi (sau categorematici în sens strict), cu înţeles de sine


stătător, independent de context: cuvinte izolate (substantive, pronume),
substantive determinate de adjective (ex. grupa mare), sintagme (ex.
limbaj de lemn), propoziţii determinative (ex. Cel ce Sunt), fraze
determinative.
nesaturaţi (sau consignificativi), termeni care dobândesc înţeles
prin ataşare la termeni saturaţi: adjective, adverbe, verbe.

Termenii sincategorematici pot determina:

cantitatea subiectului (ex. toţi, unii, niciun, numai,...)


modul predicatului (ex. necesar, posibil,…)
relația dintre subiect și predicat (ex. este, nu este…)
relația dintre propoziții- conectori logici (ex. şi, dacă…atunci,
sau…).

Extensiunea unui termen = mulţimea obiectelor la care cuvântul


aferent termenului se referă

Intensiunea unui termen = proprietatea sau ansamblul de


proprietăţi caracteristice mulţimii de obiecte la care cuvântul aferent
termenului se referă

Termenul îşi denotă (indică) extensiunea şi îşi conotează


intensiunea.

Obs.: Întrucât există termeni cu intensiuni diferite şi aceeaşi extensiune (de


exemplu triunghi echilateral şi triunghi echiunghiular), dar nu există termeni cu
extensiuni diferite care să aibă aceeaşi intensiune, intensiunea determină
extensiunea.

Sfera termenului reprezintă elementul din structura noţiunii care


reflectă extensiunea termenului a cărui intensiune este reflectată de
conţinutul noţiunii.

Conţinutul termenului reprezintă elementul din structura noţiunii


care reflectă intensiunea termenului a cărui extensiune este reflectată de
sfera noţiunii.

(Mai simplu: sfera reflectă noțional mulţimea de obiecte şi conţinutul


mulţimea de proprietăţi comune obiectelor aferente unui termen.)
Contextul discursului reprezintă mulţimea de propoziţii şi fraze în
asociaţie cu care este folosit termenul (care determină înţelesul asociat
termenului). Într-un context bogat, termenul este conturat precis. Într-un
context sărac se deschid mai multe căi de interpretare a termenului
(termenul poate fi vag).

Universul discursului reprezintă mulţimea termenilor avuţi în vedere


într-un anumit context.

Clasificarea termenilor categorematici:

A. din punct de vedere extensional,

1. termenii sunt vizi sau nevizi


Este vid un termen a cărui extensiune nu conţine niciun element. Termenii de acest
fel conotează proprietăţi contradictorii. Caracterul contradictoriu al acestora poate fi
explicit, ca de exemplu, în cazul termenului cerc pătrat, sau implicit, ca în cazul
termenului actualul preşedinte al Marii Britanii.
Este nevid un termen a cărui extensiune conține cel puțin un element ( cerc, regina
Marii Britanii).

2. termenii sunt individuali sau generali


Este individual un termen a cărui extensiune conţine un singur element. De exemplu,
actuala capitală a României, sau număr prim divizibil cu 2. Este general un termen a
cărui extensiune conține cel puţin două elemente (capitală, număr prim).

3. termenii sunt colectivi sau divizivi


Este colectiv un termen care denotă o colecţie de obiecte care au împreună
proprietăţi diferite de cele ale fiecăruia luat în parte. De exemplu, pădure, armată,
bibliotecă. Este diviziv un termen dacă proprietăţile obiectelor pe care le denotă se
regăsesc ca proprietăţi ale fiecărui obiect denotat în parte. De exemplu, copac,
soldat, carte.

4. termenii sunt precişi sau vagi


Este precis un termen dacă despre orice obiect se poate afirma cu certitudine că
aparţine/ nu aparţine extensiunii acelui termen. Triunghi sau element chimic sunt
termeni precişi. Este vag un termen dacă despre un obiect nu se poate afirma cu
certitudine că aparţine/ nu aparţine extensiunii termenului. Termenii vagi au nucleu şi
margini ale extensiunii. În zona de margine, îndeplinirea criteriului de apartenenţă
este nesigură. Tânăr sau sănătos sunt termeni vagi (Specialistul, în speţă medicul,
operează în nucleul extensiunii termenilor. Omul de rând operează în marginile
acesteia, după criterii subiective.)
B. din punct de vedere intensional,

1. termenii sunt abstracţi sau concreţi


Un termen abstract conotează însuşiri considerate în sine, nelegate de un obiect
determinat. Un teremen concret conotează însuşiri ale unui obiect determinat. De
exemplu, albastru e termen abstract iar albastru de Voroneţ e termen concret.

2. termenii sunt absoluţi sau relativi


Un termen absolut conotează însuşiri care pot fi enunţate despre obiecte individuale,
izolate unele de altele. De exemplu, om, carte, număr par. Un termen relativ
conotează însuşiri care caracterizează obiectul denotat numai ca rezultat al relaţiei
dintre acel obiect şi alte obiecte. De exemplu, sinonim, însoţitor, mamă.

3. termenii sunt independenţi sau corelativi


Un termen este independent dacă în conotaţia acestuia nu este necesară referirea la
alt termen sau la negaţia unui alt termen. Greutate, culoare, triunghi sunt termeni
independenţi. Un termen este corelativ dacă în conotaţia acestuia este antrenată
necesar referirea la alt termen sau la negaţia unui alt termen. Cauză/efect,
sferă/conţinut, absolut/relativ sunt perechi de termeni corelativi.

4. termenii sunt pozitivi sau negativi


Un termen pozitiv conotează prezenţa uneia sau mai multor proprietăţi la un obiect.
De exemplu, verde, tânăr, bătrân sunt termeni pozitivi. Un termen negativ conotează
privarea obiectului de una sau mai multe proprietăţi. De exemplu, orb sau
nevertebrat sunt termeni negativi.

Obs.1: termenii negativi nu sunt exprimaţi cu necesitate prin formulări


ligvistic negative, adică utilizând prefixe privative: a-, ne-, in-, anti- etc.
Orb, adică lipsit de vedere, e termen negativ.

Obs.2: Clasificarea este relativă. De exemplu: revelaţia face din termenul


abstract Dumnezeu un termen concret (Dumnezeul meu); mamă este
termen relativ atunci când este pus în relaţie cu termenul copil (mama
este mamă întrucât este mama cuiva), dar este termen absolut atunci
când conotează născătoare, sau dădătoare de viaţă. Aşezarea
termenilor în una sau alta dintre clase este dependentă de contextul şi
de universul discursului. Precizarea acestora diminuează impreciziile de
utilizare a termenilor şi le uşurează clasificarea.
Structura termenilor categorematici

A. Din punct de vedere extensional,

Noţiunile sunt genuri (noţiuni includente) sau specii (noţiuni incluse).


Genuri sau specii fiind, noţiunile alcătuiesc serii şi sisteme de noţiuni.

Seria de noţiuni este un lanţ finit de noţiuni (exhaustiv) ordonate prin


relaţia de incluziune a extensiunilor. De exemplu, triunghi dreptunghic
isoscel—triunghi dreptunghic—triunghi—poligon convex.

Sistemul de noţiuni este o grupare de serii de noţiuni (parţial)


ordonate după relaţia de incluziune a extensiulilor. De exemplu,

triunghi dreptunghic isoscel—triunghi dreptunghic—triunghi—poligon convex

patrulater cu
un unghi drept şi laturi egale—patrulater
cu un unghi drept—patrulater

pentagon

Seriile şi sistemele de noţiuni alcătuiesc universurile de discurs. În


interiorul acestora, noţiunile se ordonează de la speciile ultime (noţiuni
cu sfera cea mai mică, nu sunt genuri pentru alte noţiuni în respectivul
univers de discurs), prin noţiunile concomitent gen şi specie, până la
genul suprem (noţiunea cu sfera cea mai mare, nu este specie în acel
univers de discurs).

Genul include specia dpdv extensional, iar specia include genul


dpdv intensional.

Relaţia dintre intensiunea şi extensiunea unui termen este guvernată


de legea variaţiei inverse:

În orice serie de noţiuni, ordinii de creştere a extensiunii îi


corespunde o ordine de descreştere a intensiunii şi reciproc.

B. Din punct de vedere intensional,

Noţiunile au note (adică însuşiri, trăsături, caracteristici). Acestea sunt


de mai multe feluri:
note care aparţin tuturor elementelor extensiunii
specifice: propriul noţiunii
nespecifice: notele-gen
note care nu aparţin tuturor elementelor extensiunii: accidentul
noţiunii.

Propriul noţiunii reprezintă clasa de note caracteristice ce intră în


intensiunea noţiunii în mod exclusiv.
Cu ajutorul lui se definesc şi se descriu termenii.

Notele-gen reprezintă clasa de note nespecifice unei specii, dar


specifice genului acesteia.
Cu ajutorul lor se determină proprietăţile generale ale obiectelor.

Accidentul unei noţiuni reprezintă clasa de note nespecifice ale


genului reprezentând propriul uneia dintre speciile sale.
Cu ajutorul lui se operează diviziunea noţiunilor.

De exemplu, pentru seria de termeni utilizată ca exemplu mai sus,


triunghi dreptunghic isoscel—triunghi dreptunghic—triunghi—poligon
convex,

-nota poligon convex este notă-gen pentru noţiunea triunghi (şi pentru
noţiunile triunghi dreptunghic şi triunghi dreptunghic isoscel)
-nota cu un unghi drept este propriu pentru noţiunea triunghi
dreptunghic, notă-gen pentru noţiunea triunghi dreptunghic isoscel şi
accident pentru noţiunea triunghi
-nota cu două laturi egale este propriu pentru noţiunea triunghi
dreptunghic isoscel şi accident pentru noţiunea triunghi dreptunghic (şi
pentru noţiunea triunghi).