LOGICĂ ŞI ARGUMENTARE.

Compendiu şi exerciţii – pentru Bacalaureat şi Olimpiadă

CAPITOLUL II. ANALIZA LOGICĂ A ARGUMENTELOR

1. Termeni (Bac-proba E, F şi Olimpiadă)

1.1. Definire

La nivelul gândirii nu utilizăm (nu operăm cu) obiectele, aşa cum sunt ele în realitate, ci cu idei
(noţiuni) ale acestor obiecte. De exemplu: în minte nu putem introduce obiectul „avion”, ci doar ideea de
(noţiunea) „avion”, după cum în realitate nu zburăm cu ideea de „avion”, ci cu obiectul „avion”.
Întrucât între gândire şi limbaj există o strânsă legătură, ideile (noţiunile) se exprimă la nivelul
vorbirii prin cuvinte (numele obiectelor).

Definiţie. Termenul logic reprezintă un cuvânt sau un grup de cuvinte care exprimă noţiuni. Noţiunea
reprezintă forma logică elementară care reflectă la nivelul gândirii clase de obiecte. Cuvântul (sau numele)
reprezintă expresia lingvistică a unei noţiuni.

1.2. Caracterizare generală

Din punct de vedere structural, termenul logic este format din două componente:
 Intensiune (sau conţinut) – ce cuprinde proprietăţile(caracteristicile, însuşirile, notele) obiectelor
la care se referă noţiunea.
 Extensiune (sau sferă) – ce cuprinde totalitatea obiectelor care au proprietăţile cuprinse în
intensiunea termenului.
Observaţie: Intensiunea şi extensiunea se referă la termen (sau mai exact la nume).
Conţinutul şi sfera se referă la noţiune.

De exemplu: intensiunea termenului „zebră” este formată din însuşirile (caracteristicile) pe care
le are orice zebră (vertebrat, mamifer ierbivor, cu dungi albe şi negre) iar extensiunea acestui termen este
formată din toate animalele care au proprietăţile din intensiunea lui.

Observaţie: mărimea extensiunii unui termen este determinată de intensiunea sa. De pildă, în cazul
termenului „zebră”, de mai sus, numărul animalelor din extensiunea termenului „zebră” este determinat de
proprietăţile conţinute în intensiunea acestui termen; cu alte cuvinte numai acele animale care au coloană
vertebrală, sunt mamifere erbivore şi au dungi albe şi negre (proprietăţi) intră în extensiunea termenului
„zebră”. Mai trebuie precizat faptul că în cazul unui termen, între intensiune şi extensiune funcţionează
legea/regula variaţiei inverse (denumirea completă fiind legea/regula variaţiei inverse a intensiunii în
raport cu extensiunea) care precizează că: mărirea (creşterea) intensiunii unui termen determina scăderea
extensiunii termenului respectiv şi invers. De exemplu: dacă la termenul „elev” adăugăm proprietatea
„disciplinat”, atunci creşte intensiunea termenului dar scade extensiunea acestuia.
Între intensiunea şi extensiunea unui termen (sau conţinutul şi sfera unei noţiuni) se stabileşte un
raport de dualitate. Acest raport este o anume simetrie, aşa cum rezultă din definiţiile celor două
componente ale termenului (noţiunii):

 Intensiunea (conţinutul) este elementul structural al termenului (noţiunii) care constă din
proprietăţile obiectelor care formează extensiunea (sfera) termenului (noţiunii).
 Extensiunea (sfera) este elementul structural al termenului (noţiunii) care constă din totalitatea
obiectelor ale căror proprietăţi formează intensiunea (conţinutul) termenului (noţiunii).

11
LOGICĂ ŞI ARGUMENTARE. Compendiu şi exerciţii – pentru Bacalaureat şi Olimpiadă

1.3. Raporturi între termeni

Între termenii logici, din punct de vedere al extensiunii se pot stabili următoarele tipuri de raporturi
logice:

A. Raporturi de concordanţă: se stabilesc între termenii a căror extensiune coincide total sau parţial.
A.1. Raport de identitate – se stabileşte între termenii a căror extensiune coincide perfect, cu alte
cuvinte au aceeaşi extensiune. Acest raport se stabileşte, de regulă între sinonime.
Exemple de termeni aflaţi în raport de identitate: om (A) – fiinţă raţională (B); mort (A) – decedat (B);
Bruxelles (A) – capitala Belgiei (B); etc.
Notă: Extensiunea unui termen va fi reprezentată grafic printr-un cerc.
Reprezentarea grafică a raportului de identitate prin diagrame Euler: A, B

A.2. Raport de ordonare (subordonare, supraordonare) sau de incluziune – se stabileşte între doi
termeni atunci când extensiunea unuia dintre termeni şi numai a acestuia este cuprinsă în întregime în
extensiunea celuilalt termen.
 Termenul subordonat se numeşte specie. (A)
B
 Termenul supraordonat se numeşte gen. (B)
Reprezentarea grafică a raportului de ordonare prin diagrame Euler: A

Exemple de termeni aflaţi în raport de ordonare: pisică (A) – mamifer (B); vertebrat (A) – animal (B);
vrabie (A) – pasăre (B); meteorit (A) – corp ceresc (B); fotbal (A) – sport de echipă (B); etc.

A.3. Raport de încrucişare sau de intersecţie – se stabileşte între termenii ale căror extensiuni au
unul sau mai multe elemente în comun, fiecare termen având în extensiunea sa elemente care nu aparţin
extensiunii celuilalt/celorlalţi termeni.
Reprezentarea grafică a raportului de încrucişare prin diagrame Euler: A B

Exemple de termeni aflaţi în raport de încrucişare: student (A)–logician (B); femeie (A) – profesor (B);
băiat (A) – olimpic (B); informatician (A) – tânăr (B); etc.

B. Raporturi de opoziţie: se stabilesc între termenii ale căror extensiuni (aflate sau nu într-un univers de
discurs) nu au nici un element în comun.
Observaţie: Universul de discurs reprezintă genul ce cuprinde extensiunile termenilor între care se
realizează raportul logic. De exemplu: raportul logic dintre termenii „verde” şi „roşu” poate fi gândit în
universul de discurs „culoare” („verde” şi „roşu” sunt specii ale genului „culoare”).

B.1. Raport de contrarietate – se stabileşte între termeni care reprezintă speciile diferite ale
aceluiaşi gen, cu condiţia ca genul sa aibă cel puţin trei specii. În cazul unui univers de discurs dat,
termenii aflaţi în raport de contrarietate nu epuizează acest univers de discurs.
Reprezentarea grafică a raportului de contrarietate prin diagrame Euler:
- varianta 1 de reprezentare: - varianta 2 de reprezentare:

A B
A B

12
LOGICĂ ŞI ARGUMENTARE. Compendiu şi exerciţii – pentru Bacalaureat şi Olimpiadă

Exemple de termeni aflaţi în raport de contrarietate: tigru (A) – leu (B); pisică (A) – panteră (B);
fag (A) – stejar (B); pix (A) – stilou (B); rochie (A) – fustă (B); etc.

B.2. Raport de contradicţie – se stabileşte între:

 (situaţia 1) termeni care reprezintă speciile unui gen care are numai două specii. Exemple:
bărbat (A) – femeie (B); viu (A) – mort (B); minor (A) – major (B); real (A) – ireal (B); etc.
 (situaţia 2) doi termeni care nu au nici o însuşire în comun.
Exemple: elev (A) – minge (B); diamant (A) – floare (B); om (A) – cometă (B); etc.
 (situaţia 3) un termen „T” şi tot ceea ce există în afara extensiunii sale „non-T”. Exemple: animal
– non-animal; plantă – non-plantă; etc.
Reprezentarea grafică a raportului de contradicţie prin diagrame Euler:
Situaţia 1 Situaţia 2 Situaţia 3

A B A B
T non-T

În cazul unui univers de discurs dat, termenii aflaţi în raport de contradicţie epuizează acest
univers de discurs (vezi situaţia 1).

1.4. Exerciţii

Exerciţii de tip Bac-proba E şi F

I. Pentru fiecare din următorii itemi stabiliţi care este răspunsul corect.
Notă: fiecare item are un singur răspuns corect.

1. Termenii “sportiv” şi “sportiv de performanţă” se află în raport de:

a. încrucişare c. ordonare
b. opoziţie d. identitate

2. Se dau termenii: A= elev; B= pisică; C= om; D= sportiv; E= mamifer. Se află în raport de încrucişare :
a. B şi E b. A şi C
c. D şi E d. A şi

3. Fie termenii : A=matematician ; B=om ; C=fiinţă vie ; D=matematician român ; E=mamifer.

Dintre termenii daţi, cea mai mare intensiune o are termenul:
a. D b. C c. A d. B

4. Stabiliţi raportul dintre termenii „calomnie” şi „adevăr”:

a. contrarietate b. contradicţie c. ordonare d. încrucişare

5. Se află în raport de contrarietate termenii :

a. rezultat corect – rezultat incorect c. om – mamifer
b. pisică – tigru – panteră d. vertebrat – nevertebrat

13
LOGICĂ ŞI ARGUMENTARE. Compendiu şi exerciţii – pentru Bacalaureat şi Olimpiadă

II. Se dau următorii termeni:

1. A= om; B= fiinţă vie; C= profesor de logică; D= profesor; E= profesor de liceu.
2. A=tacâmuri, B=cuţit, C=obiect de uz caznic, D=cuţit de bucătărie
3. A=grapefruit, B=fruct, C=citric
Pentru fiecare din cele trei serii de termeni, realizaţi următoarele cerinţe:
a) precizaţi care dintre termenii seriei respective are cea mai mare extensiune, respectiv cea mai mare
intensiune.
b) aranjaţi termenii în ordinea crescătoare a intensiunii lor.
c) aranjaţi termenii în ordinea crescătoare a extensiunii lor.
d) aranjaţi termenii în ordinea descrescătoare a intensiunii lor.
e) aranjaţi termenii în ordinea descrescătoare a extensiunii lor.

III. Precizaţi ce tip de raport logic se stabileşte între termenii care formează următoarele perechi:
1) profesor – bărbat; 2) pictor – Nicolae Grigorescu; 3) Londra – capitala Marii Britanii;
4) Atena – Roma – Madrid; 5) Hercule – erou mitologic; 6) profesor universitar – om;
7) roman ştiinţifico-fantastic – operă literară; 8) gimnastă – campioană olimpică; 9) vinovat – nevinovat;
10) platină – metal preţios; 11) uraniu – substanţă radioactivă; 12) metal – nemetal;
13) solid – lichid – gazos; 14) elicopter – avion; 15) mac – susan; 16) safir – piatră preţioasă;
17) cobră – cobră regală; 18) fotografie – poză; 19) barcă – iaht – vas petrolier;
20) câine – mamifer – vertebrat; 21) elev – sportiv – student; 22) sănătos – bolnav.

IV. Precizaţi cum se modifică intensiunea, respectiv extensiunea termenului „elev” prin adăugarea
proprietăţii „în clasa a XII-a”. Argumentaţi răspunsul dat.

V. Între termenii A şi D se stabileşte un raport de încrucişare ; termenul B este subordonat lui A, dar se
află, în acelaşi timp în raport de încrucişare cu D; termenul C este specie a lui B, însă se află în raport de
contradicţie cu D; termenul E este subordonat lui D, dar se află în raport de contradicţie cu A, B şi C.

a) Reprezentaţi grafic, în cadrul unei singure figuri grafice, prin metoda diagramelor Euler,
raporturile logice dintre cei cinci termeni.
b) Stabiliţi, pe baza raporturilor logice dintre termenii A, B, C, D şi E, valoarea de adevăr a
următoarelor propoziţii :
1) Unii B nu sunt D. 4) Unii D sunt E.
2) Toţi B sunt C. 5) Toţi C sunt A.
3) Nici un E nu este A.

VI. Termenul C se află în raport de încrucişare cu termenul D ; termenul B este gen pentru C şi D, dar se
află în raport de încrucişare cu A ; între termenul A şi termenii C, respectiv D există un raport de
contradicţie ; termenul E este subordonat lui A, se află în raport de încrucişare cu B, dar de contradicţie cu
termenii C şi D.

a) Reprezentaţi grafic, în cadrul unei singure figuri grafice, prin metoda diagramelor Euler,
raporturile logice dintre cei cinci termeni.
b) Stabiliţi, pe baza raporturilor logice dintre termenii A, B, C, D şi E, valoarea de adevăr a
următoarelor propoziţii :
1) Unii A nu sunt E. 4) Toţi B sunt C.
2) Nici un B nu este D. 5) Unii A nu sunt B.
3) Unii C sunt D.
14
Exerciţii de tip Olimpiadă

I. Fie termenii A, B, C, D, W astfel încât: între A şi B se stabileşte un raport de încrucişare; termenul D

este specie a lui B, dar, în acelaşi timp se află în raport de încrucişare cu A; termenul C se află în raport de
încrucişare atât cu A, cât şi cu B, dar de contradicţie cu D; termenul W se încrucişează cu A şi se află în
raport de contradicţie cu toţi ceilalţi termeni.
Cerinţe:
A. construiţi o diagramă Euler, prin care să evidenţiaţi raporturile logice dintre cei cinci termeni.
B. stabiliţi valoarea de adevăr a următoarelor propoziţii:
1) Unii W nu sunt A. 5) Nici un B nu este W.
2) Unii B sunt D. 6) Toţi D sunt A.
3) Unii C sunt D. 7) Unii C sunt W.
4) Toţi A sunt C. 8) Nici un W nu este D.
II. Precizaţi 4 termeni din limbaj natural, care să corespundă următoarei diagrame:

R Q
G
Z

III. Precizaţi 5 termeni în limbaj natural care să corespundă următoarei diagrame:

F O I

A G

IV. Se dau următorii termeni:V= vertebrat; F= felină; C= carnivor; R= râs; P= patruped; Q= om;
I=insecte; A= albină; T= animal terestru; L= lăcustă.
Construiţi o diagramă Euler prin care să reprezentaţi grafic raporturile logice dintre termenii daţi.

V. Se dă următorul text:

Nu există elev romantic care să nu prefere călătoriile, dar nu toţi cei care preferă călătoriile sunt
şi romantici. Dintre elevii eminenţi, doar o parte sunt romantici, şi numai aceştia preferă călătoriile, după
cum există şi elevi romantici care nu sunt eminenţi. Însă, numai elevii eminenţi au avut ocazia să viziteze
Parisul şi numai o parte din cei care au vizitat Parisul sunt romantici. Există, totuşi romantici eminenţi
care nu au văzut Parisul. Ştim, însă, pe de o parte, că orice olimpic este eminent, dar nu orice elev
eminent este şi olimpic, iar, pe de altă parte, că există olimpici care au văzut Parisul. Trebuie remarcat
însă că nici un olimpic nu iubeşte călătoriile şi că există elevi care au văzut Parisul, dar care nu sunt nici
romantici, nici olimpici.

Cerinţe:
a) Identificaţi termenii conţinuţi în textul de mai sus şi notaţii cu litere mari (A, B, C, D...);
b) Construiţi o diagramă Euler care să reflecte raporturile logice dintre termenii din text.
c) Stabiliţi pe baza textului dacă :
1) există elevi olimpici romantici
2) există elevi care nu au vizitat Parisul dar sunt elevi romantici eminenţi
3) există elevi eminenţi care nu sunt romantici dar au vizitat Parisul
4) există elevi care au vizitat Parisul dar care nu sunt nici romantici, nici olimpici şi nici eminenţi