REZOLVARE TESTUL 1.

PRECIZĂRI

SUBIECTUL I

1. Imperiul Otoman.
2. „Prezenţa comisarilor a dezvăluit forţa mişcării unioniste în Moldova”
sau Comisarii au spus caimacamului Vogoridi să înceteze acțiunile îndreptate împotriva
unioniștilor
3. Țara Românească, București.
4. B
5. Cauză: „pentru că a redefinit relația dintre Puteri și Imperiul Otoman prin abordarea
problemelor românești ca distincte de alte aspecte ale Chestiunii Orientale”
Efect: „Tratatul de la Paris [...] a marcat un progres semnificativ în ambele direcții”
Sau
Cauză: „Marile Puteri [...] au creat o comisie specială de investigații și au dat instrucțiuni ca
aceasta să se ducă la București”
Efect: „să strângă informații și să formuleze recomandări cu privire la forma viitoare de
guvernământ a Principatelor”
6. Două acțiuni desfășurate de români în deceniile cinci - șase ale secolului al XIX-lea pentru
constituirea statului român modern, în afara celor la care se referă sursa sursele A și B, sunt:
elaborarea programelor revoluționare din 1848 și dubla alegere a lui Alexandru Ioan Cuza.
Programele revoluționare de la 1848, cele mai cunoscute au fost:
-Petițiunea-proclamațiune, programul revoluției din Moldova elaborat la Iași în anul martie
1848. Acesta prevedea îmbunătățirea stării țăranilor, responsabilitate ministerială, desființarea
cenzurii
-Proclamația de la Islaz din iunie 1848 cerea autonomia Țării Românești, domn responsabil ales
pe 5 ani din toate straturile societății, împropietărirea țăranilor clăcași prin despăgubire
-Petiția Națională, programul revoluției din Transilvania, adoptat de Marea Adunare Națională
de la Blaj din mai 1848; se prevedeau: națiunea română să fie independentă, să aibe statut
propriu și reprezentare în Dietă, egalitatea politică între națiuni, desființarea iobăgiei.
Dubla alegere a lui Alexandru Ioan Cuza ca domn a avut loc în anul 1859; Cuza a fost ales
domn al Moldovei de către Adunarea Electivă, pe 5 ianuarie 1859, și pe 24 ianuarie 1859 a fost
ales domn și în Țara Românească. Aceste acțiuni au determinat constituirea statului modern
român. Programele revoluționare de la 1848, aceste proiecte politice au arătat dorința românilor
de a trăi într-un stat modern; dubla alegere a lui Alexandru Ioan Cuza a dus la unirea
Principatelor Române și la crearea statului român modern.
6. O caracteristică a Constituției din 1866 se referă la faptul că se menționau drepturi și
libertăți cetățenești.
sau
-votul cenzitar, puterea legislativă aparținea parlamentului format din Adunarea Deputaților și
Senat.
Precizări:
-la cerința 1-Se punctează orice mod de redactare a răspunsului corect (prin
precizare/menționare sau în enunț)
-cerința 2- Se punctează orice mod de redactare a răspunsului corect (prin citat din
sursă/menționare sau în enunț
-cerința 3-Se punctează orice mod de redactare a răspunsului corect (prin precizare/menționare
sau în enunț
-cerința 4- scrierea literei corespunzătoare
-cerința 5-răspunsul se dă prin folosirea a două citate separate din sursa solicitată
-cerința 6-se dau puncte pentru menționare și pentru prezentare
-cerința 7-se punctează orice mod de redactare a răspunsului corect (prin precizare/menționare
sau în enunț

SUBIECTUL II

1. Mircea cel Bătrân

2. al XIV-lea
3. Petru Mușat
„prestează [...] omagiu lui Vladislav Iagello”
sau În anul 1487, domnul Moldovei se supune regelui Poloniei Vladislav Iagello; în acest sens
îi depune omagiu, îl acceptă ca suzeran și îi promite ajutor împotriva dușmanilor
4. –prima informație „În 1388 [...] regele Poloniei se adresează lui Petru [Muşat], rugându-
l să-l împrumute cu 4000 de ruble de argint [...].”
-a doua informație „Primește, în schimb, un act specificând că suma va fi restituită în termen
de trei ani, garanție fiind ținutul Haliciului – cunoscut [...] sub numele de Pocuția – pe care
domnul Moldovei va avea drept să-l ocupe în caz de neachitare. [...]”
sau –prima informație –Regele Poloniei a solicitat în anul 1388, de la Petru Mușat, un
împrumut de 4000 de ruble de argint, dar a primit numai 3000.
–prima informație –Suma de bani urma va fi înapoiată în trei ani conform unui act dat de
regele Poloniei, garanție fiind ținutul Haliciului.
5. Din punctul meu de vedere tratatul de la Radom, integrează Țara Românească relațiilor
internaționale cu Polonia și Ungaria. Prin acest tratat se reglementau relațiile externe între statul
Țara Românească, condus de Mircea cel Bătrân, Polonia condusă de regele Vladislav Iagello și
Ungaria condusă de regele Sigismund de Luxemburg. Cele trei state trebuiau să se informeze
în legătură cu evoluția relațiilor dintre ele. Orice război între două din statele membre ale
alianței trebuia adus la cunoștința celuilalt, care și aproba. Aceste reglementări duceau la
crearea unei alianțe între cele trei țării, necesară în perspectiva luptei antiotomane. În concluzie
prin tratat statele Țara Românească, Ungaria și Polonia, stabilesc relațiile dintre acestea. Îmi
susțin punctul de vedere cu cele două informații selectate din sursă, privind tratatul de la
Radom:
„Se prevedea, de data aceasta, că regele Poloniei nu va porni la războiul contra Ungariei fără
să fi comunicat lui Mircea [cel Bătrân] şi divanului acestuia motivul, perspectivă aprobată în
prealabil de sfatul polon.”
„De asemenea, dacă s-ar face pace între Sigismund, regele Ungariei, şi Mircea [cel Bătrân],
ea va trebui să fie acceptată şi confirmată şi de Vladislav [Iagello]”
6. Voievodatul este o altă instituție centrală în afara celor la care se referă sursa dată organizată
în spațiul românesc, în secolele al XII-lea-al XVI-lea, pentru că se realizează în Transilvania
odată cu constituirea și afirmarea statului. Primul voievod atesta oficial este Leustachius în
1176. Statul medieval Transilvania s-a format în secolul al XII-lea, având ca instituție centrală
voievodatul, ce va dura până în secolul al XVI-lea, când va fi înlocuit cu Principatul.
Voievodatul a fost condus de voievod, având funcții administrative, juridice, militare fiind
subordonat regalității maghiare. În timpul stăpânirii maghiare voievodatul își va păstra
autonomia. Era numit de regele maghiar, de comun acord cu nobilii transilvăneni. Unii
voievozi au întemeiat adevărate dinastii: Roland Borş şi Ladislau Kan (sfârşitul secolului al
XII-lea şi începutul secolului al XIII-lea şi, respectiv, familiile Lackfi şi Csaki – secolul al XV-
lea). În această perioadă regalitatea maghairă a acordat largă autonomie Transilvaniei.
Așadar Voievodatul este o altă instituție centrală care se formează în spațiul românesc în
secolele al XII-lea-al-XVI-lea.
Putem alege o altă instituție-Biserica sau Mitropolia Țării Românești.

Precizări:
-la cerința 1- Se punctează orice mod de redactare a răspunsului corect (prin
precizare/menționare sau în enunț).
-cerința 2-Se punctează orice mod de redactare a răspunsului corect (prin precizare/menționare
sau în enunț).
-cerința 3- Se punctează orice mod de redactare a răspunsului corect (prin citat din
sursă/menționare sau în enunț).
-cerința 4- Se punctează orice mod de redactare a răspunsului corect (prin citat din
sursă/menționare sau în enunț).
-cerința 5- Punctajul total (10 puncte) sau cel parțial (7 puncte) se acordă răspunsului care
cuprinde atât punctul de vedere, cât și informațiile/informația. Nu se punctează doar punctul de
vedere sau doar informațiile/informația.
-cerința 6-se argumentează afirmaţia dată apoi se realizează prezentarea oricărui fapt istoric
relevant prin precizarea a două informații referitoare la acest fapt și prin utilizarea conectorilor
care exprimă cauzalitatea (deoarece, pentru că etc.) şi concluzia (așadar, astfel etc.)

SUBIECTUL III

Ideologii şi practici politice în secolul al XX-lea

În secolul al XX-lea s-au afirmat diverse ideologii și practici politice. Acestea au fost
fie democratice, fie totalitare. La baza funcționării statului a fost legea fundamentală numită
constituție. În România, constituțiile au reflectat tipul de regim politic. Cele două războaie
mondiale și crizele economice au determinat apariția unor noi ideologii și practici politice.
U.R.S.S., cu acordul puterilor aliate au impus României, comunismul. Ideologiile politice
totalitare din Europa Occidentală au dus la suferințe pentru mai multe popoare; același lucru
s-a întâmplat și în sud-estul Europei din cauza regimurilor comuniste impuse de Uniunea
Sovietică în mod forțat. Ca urmare a schimbărilor de regim politic România a trebuit să adopte
mai multe constituții.
O constituție adoptată în România în primele patru decenii ale secolului al XX-lea a
fost legea fundamentală din anul 1938. Constituția din 1938 legitima regimul autoritar al
regelui Carol al II-lea.
O caracteristică a constituției din 1938 se referă la faptul că regele Carol al II-lea avea
cea mai mare putere în stat.
Monarhul autoritar Carol al II-lea avea toată puterea în stat pentru că puterile
statului erau conduse de acesta; avea și multe atribuții. Puterea executivă o avea regele (Capul
Statului) prin guvern ce putea fi numit și revocat de el însuși. Regele putea bate monedă, era
șeful armatei, încheia tratate; guvernul era responsabil doar în fața regelui. Puterea legislativă
o avea regele prin intermediul Parlamentului bicameral, ce avea drept numai de legiferare.
Regele putea refuza sancționarea legilor fără să explice; în intervalul dintre sesiunile
parlamentare, Carol al II-lea putea da decrete cu putere de lege. În ceea ce privește puterea
judecătorească, hotărârile judecătorești se executau numai în numele regelui. Prin faptul că avea
cea mai mare putere în stat, regele Carol al II-lea își regimul politic al autorității personale.
Două ideologii totalitare existente în Europa Occidentală în deceniul patru al
secolului al XX-lea, sunt fascismul și nazismul.
O caracteristică a fascismului din Italia, condus de Benito Mussolini, este
promovarea corporatismului. Prin acesta sindicatele erau înlocuite cu corporațiile, organizații
profesionale din care urmau să facă parte muncitorii și patronii în același timp; scopul era
rezolvarea tuturor problemelor, înlăturarea tensiunilor sociale și trecerea la progres.
O caracteristică a ideologiei totalitare naziste din Germania, condusă de Adolf
Hitler, era crearea spațiului vital. Germania nazistă trebuia să realizeze cuceriri pentru a se
dezvolta. Granițele fixate după Primul Război Mondial nu îi asigurau o evoluție pozitivă.
Spațiul vital însemna luarea unor teritorii în stăpânire inclusiv prin război, ca să se realizeze
Germania Mare.
Din punctul meu de vedere, practicile politice din România în perioada 1949-1952,
au un caracter totalitar, comunist, deoarece, deciziile luate de către partidul unic, P.M.R., au
fost în mod forțat împotriva poporului. În perioada 1949-1952 partidul-stat, P.M.R. a adoptat
mai multe practici politice: colectivizarea agriculturii inițiată în anul 1949 și adoptarea
constituției din anul 1952; mai putem adăuga înființarea securității și miliției în anul 1949
pentru a asigura existența regimului totalitar; desfășurarea acțiunilor de represiune politică. Prin
colectivizarea proprietatea țărănească a trecut obligatoriu la stat; țărănimea putea fi controlată
de autoritățile comuniste. Constituția din anul 1952, consolida regimul stalinist din România.
Așadar prin practicile politice din anii 1949-1952, partidul unic P.M.R., acționa
împotriva poporului, pentru a asigura existența regimului totalitar, comunist sprijinit de Armata
Roșie de ocupație a U.R.S.S.
În concluzie, prima jumătate a secolului al XX-lea a adus în Europa Occidentală ca
ideologii politice fascismul și nazismul. România a cunoscut practici politice totalitare de tip
comunist, în a doua jumătate a secolului al XX-lea. Acestea au funcționat pentru a instaura și a
perpetua noul regim politic impus de Uniunea Sovietică, cu acordul democrațiilor occidentale.
Constituția din 1938 sta la baza monarhiei autoritare condusă de regele Carol al II-lea; prin ce
mai importantă lege din stat monarhia își asigura baza juridică. Ideologiile și practicile politice
din Europa secolului al XX-lea au fost diverse evoluând de la cele democratice la cele totalitare
de diverse tipuri.

Precizări:
-am folosit litere cu caracter italic pentru a marca introducerea la eseu.
-literele bold arată că se trece la rezolvarea altei cerințe
-la final există concluzia eseului în care amintim sub o formă sintetică ce am afirmat în
cuprins.
-eseul oferă o mai mare libertate de exprimare
-răspunsurile pot fi diverse; nu mai sunt unice ca la subiectele I și II