Sunteți pe pagina 1din 10

Logica aciunii administrative List subiecte 1.

Propoziii simple i propoziii compuse; Prop simple sunt acele prop cognitive in a caror alcatuire nu intra alte propozitii. Prop.compuse sunt la randul lor prop cognitive in alcatuirea carora intra alte prop.Daca intalnim o prop negativa sau o negatie logica, aceasta este deja o propozitie compusa.

2. Inferenele- definiie i clasificare; Inferenta este orice extragere sau derivare din una sau mai multe propozitii date numite premise a unei noi propozitii numita concluzie. Rezultatul unei inferente= ARGUMENT Inferentele deductive inseamna ca ceea ce afirma concluzia regasim dj in continutul premiselor, deci concluzia are un grad de generalitate mai mic decat premisa. Inferentele inductive- concluzia afirma mai mult decat regasim in continutul premiselor ( are un grad mai mare 3. Indicatori de premis i concluzie; Indicatorii de premise: deoarece, intrucat, caci, fiindca, pentru ca. Aceste cuvinte indicatoare pentru concluzie: deci, asadar, prin urmare, rezulta ca, astfel le vom numi indicatoare de concluzie. Ordinea standard a unui argument este: premisa si apoi concluziile.

4. Principiul identitii; Prin principiul identitatii orice obiect indiferend de natura sa are anumite proprietati care fac ca acel obiect sa fie ceea ce este , adica un obiect inconfundabil cu oricare altul Dincolo de orice asemanare cu unul sau mai multe obiecte. Obiectul poate fi reprezentat de cuvinte, concepte, notiuni, etc. Principiul identitatii se poate exprima simbolic prin formula a= id b . Principiul identitatii exprima cerinta univocitatii cu privire la cuvinte si propozitii. Incalcarea acestei cerinte a univocitatii este o sursa de confuzii si ambiguitati.

5. Principiul necontradiciei; Principiul necontradictiei se refera la valoarea de adevar (adevarul=1 , falsul = 0) si exprima necesitatea de a nu atribui unei propozitii , ambele valori de adevar in acelasi context. Acest principiu poate fi exprimat in felul urmator : intr-un context dat , o propozitie nu poate fi si adevarata si falsa. 6. Principiul terului exclus; Se poate exprima astfel : intr-un context dat orice propozitie este ori adevarata ori falsa, a treia posibilitate fiind exclusa.

Acest principiu exprima ideea de a nu avea propozitii nevalorizate. Combinarea celor 2 principii , al necontradictiei si a tertului exclus duce la urmatoarea exprimare : intr-un context dat o propozitie are una si numai una din cele doua valori de adevar acceptate : adevarat si fals. Ca o consecinta a celor doua principii putem spune ca a fi adevrat inseamna acelasi lucru cu a nu fi fals si a fi fals nu este acelasi lucru cu a nu fi adevarat. 7. Principiul raiunii suficiente; Daca consideram doua propozitii notate cu p si q atunci voum spune ca p este un temei (ratiune) petru propozitia q , daca propozitia p este utilizata pentru a justifica adevarul privind propozitia q Avem de-a face cu doua tipuri de temei : necesar si suficient Vom spune ca propozitia p este un temei necesar pentru propozitia q , daca propozitia q nu poate fi adevarata fara ca propozitia p sa fie adevarata.

8. Variabile propoziionale; Vocabularul logicii propozitionale este compus din urmatoarele elemente: Variabilele propozitionale (pentru a formaliza o propozitie compusa aceasta trebuie impartita in primul rand in propozitii simple care de obicei se noteaza cu urmatoarele litere: p,q,r,s,t. Operatorii propozitionali sau logici operatorul de negatie , operatorul de conjunctie, operatorul de disjunctie disjunctia exclusive, neexclusiva, operatorul conditional sau implicatia logica si operatorul biconditional sau echivalenta logica.

9. Operatorii propoziionali: - negaia; Operatorul de negatie : Negatia este singurul operator monar deoarece actioneaza asupra unei singure propozitii, ceilalti fiind binari.Se exprima prin : nu, nu este adevarat, este fals, non. P 1 0 ~p 0 1

O prop.negativa ia valori de adevar opuse prop. Negate.

- conjuncia; Conjunctia se noteaza cu & si se exprima prin : si, iar,desi,astfel incat. P Q P&q O prop. Conjunctiva ia valoarea de adevar A NUMAI AT CAND SI P SI Q IAU 1 1 1 VAL DE ADEVR ADEVARULUI.In restul situatiilor este falsa. 1 0 0 0 1 0 0 0 0

- disjuncia; Disjunctia neexclusiva se noteaza :V , sau, ori , fie. P Q pVq 1 1 1 1 O 1 0 1 1 0 0 0 Ia val de adevar A daca cel putin una din variab ia val de adevar A si F knd ambele variabile iau val de adevr falsul. Disjunctia exclusive se noteazza cu W si se int prin cuvintele: sau.sau, oriori, fiefie. P Q pWq 1 1 0 1 0 1 0 1 1 0 0 0 O prop disjuncta exclusive ia val de adevar A numai atunci cand variabilele propozitionale iau valoaea de adevar opuse. - implicaia (condiionalul); Operatorul conditional se noteaza cu , este binar si se intalneste prin cuv: daca, atunci. P Q pq O prop. Conditionala ia valoarea de adevar F at cand dintr-un antecedent adevarat (p) 1 1 1 rezulta un consecvent fals (q). 1 0 0 0 1 1 0 0 1 - echivalena (bicondiionalul); Operatorul biconditional se noteaza cu , si se intalneste prin : daca si numai dacaatunci. P Q pq 1 1 1 1 0 0 0 1 0 0 0 1

10. Legi logice; O formula se numeste lege logica sau dautologie, daca in orice interpretare a variabilelor sale propozitionale valoarea de adevar obtinuta pentru formula este adevarul sau 1. Interpretarea variabilelor sale, reprezinta o atribuire de valori logice pentru fiecare din variabilele propozitionale.

11. Formule contingente; Formulele contingente sunt acele formule logice care iau valoarea de adevar adevarul in cel putin o interpretare si valoarea de adevar falsul in cel putin o interpretare.

12. Formule inconsistente; Formulele inconsistente sunt acele formule logice care in toate interpretarile variabilelor s Formulele consistente sunt acele formule logice care iau cel putin o interpretare valoarea de adevar 1. Acestea sunt legile logice si formulele contingente. Formulele nevalide sunt acele formule logice care iau cel putin o interpretare valoarea de adevar falsul. Acestea sunt formulele inconsistente si formulele contingente. Rezulta ca formulele contingente sunt formule consistente si nevalide. ale iau numai valoarea de adevar falsul sau 0 13. Decizia n logica propoziional; A decide in logica propozitionala inseamna a stabili intr-un numar finit de pasi daca o formula logica este sau nu Lege Logica. Exista 2 metode de decizie in logica propozitionala: - metoda tabelelor de adevar complete Metoda de adevar a tabelelor de adevar complete presupune atribuirea pentru variabilele propozitionale a tuturor interpretarilor posibile si determinarea valorilor de adevar ale operatorului principal. - metoda tabelelor de adevar partiale (incomplete) Aceasta metoda utilizeaza reducerea la contardictie 14. Proprieti ale operatorilor logici; 1.Comutativitatea operaorilor de disjunctie : 2.Comutativitatea operatorilor de conjunctie 3)Asociativitatea operatorilor de disjunctie 4) Asociativiattea operatorior de conjunctie 5) Distributivitatea operatorilor de conunctie fata de disjunctie 6) Distributivitatea operatorilor de disjunctie fata de conjunctie 7) Legile de idem potenta.: (p& p) p ; (pVp) p

15. Reflexivitatea i tranzitivitatea implicaiei i echivalenei; 16. Relaii de echivalen ntre formule logice;

17. Validitatea argumentelor cu propoziii compuse;

18. Silogismul; Silogismul reprezinta rationamentul sau argumentul deductiv bazat pe cel putin 3 judecati (propozitii), una dintre acestea fiind concluzia, iar celelalte fiind premisele. Silogismul poate fi reprezentat ca o schema de deductie, de forma: [(A B)&(B C)] (A C). Silogismul se bazeaza pe asa numita axioma a silogismului ce poate fi exprimata pe scurt in latina dictum de omni de nulo. Aceasta inseamna ceea ce se spune despre toti se spune si despre fiecare in parte, iar ceea ce se neaga despre toti, se neaga si despre fiecare in parte. Silogismele nu pot fi construite din premise oarecare cu singura conditie ca ele sa aibe valoarea de adevar adevarul.

19. Termeni i noiuni; La nivel lingvistic termenii sunt toate componenetele exatrlogice ale propozitiilor simple fara predicatie, propozitii prin care unui obiect i se atribuie sa i se respinge o proprietate. La nivel lingvistic termenii sunt asociati cu asa numitele concepte sau notiuni. Notiunea este o forma de cunoastere prin care se reflecta la nivel rational proprietatile esentiale ale claselor sau multimilor de obiecte. Caracteristici ale notiunii: o Orice notiune se poate exprima prin unul sau mai multe cuvinte care constituie suportul lingvistic, iar una si aceasi notune poate fi exprimata prin 2 cuvinte diferite. In diverse contexte aceleasi cuvinte pot exprima notiuni cu totul diferite. Fata de clasa de obiecte careia ii corespunde in plan rational, o notiune poate avea o dubla raportare: o o abordare calitativa prin care notiunea reprezinta un model abstract in care nu se regasesc insusirile accidendentale prin care elementele unei multimi se diferentiaza ci numai trasaturile esentiale fara de care un obiect s-ar exclude din multimea respectiva. o Abordarea cantitativa notiunii i se subsumeaza toate elementele corespunzatoare multimii acesteia 20. Coninutul i sfera noiunilor; Fata de clasa de obiecte careia ii corespunde in plan rational, o notiune poate avea o dubla raportare: o abordare calitativa prin care notiunea reprezinta un model abstract in care nu se regasesc insusirile accidendentale prin care elementele unei multimi se diferentiaza ci numai trasaturile esentiale fara de care un obiect s-ar exclude din multimea respectiva Abordarea cantitativa notiunii i se subsumeaza toate elementele corespunzatoare multimii acesteia Continutul unei notiuni ( intensiunea unei notiuni ce reprezinta ansamblul insusirilor esentiale comune unei clase de obiecte) si sfera unei notiuni (extensiunea ce reprezinta totalitatea membrilor clasei de obiecte grupati dupa criteriul insusirilor comune). A explicita continutul unei notiuni presupune a raspunde la intrebarea: ce inseamna notiunea respectiva sau ce sens are notiunea respectiva?

A preciza sfera unei notiuni presupune un raspuns la intrebarea: la ce se refera notiunea respectiva?

21. Clasificarea noiunilor dup sfer i dup coninut; Clasificarea notiunilor in functie de sfera acestora: 1. Notiuni Vide (imaginare) reprezinta rezultatul unor erori de gandire sau fictiuni. 2. .Notiuni Nevide sau Reale reprezinta acele notiuni care au in sfera lor cel putin un element teoretic. 3. . Notiuni individuale sunt acelea care se refera la un singur element 4. Notiuni Generale sunt acelea care contin cel putin 2 elemente ( 5. .Notiuni Colective sunt acelea care se refera la clase intregi de obiecte, privite ca totalitate de elemente intregi avand unele propozitii distincte fata de propozitia fiecarui element 6. Notiuni Distributive exprima ceea ce este general si comun tuturor elementelor dintr-o clasa 7. Notiuni Precise sunt acelea care satisfac conditia ca oricare ar fi obiectul ales putem spune cu certitudine ca el apartine clasei desemnate de notiunea respectiva 8. .Notiuni Vagi reprezinta contrariul notiunilor precise Clasificarea Notiunilor in functie de continut: Notiunile Abstracte desemneaza prin insusiri, conceptul in sine nelegan Notiunile Concrete desemneaza insusiri legate de obiecte, acestora li se asociaza un element real du-l de un obiec Noriunile Absolute sunt acelea pentru care insusirile care formeaza continutul pot fi enuntate despre obiecte independente unele fata de altele Notiunile Relative sunt acelea alea caror insusiri caracterizeaza un obiect nuami in cadrul unei relatii cu unul sau mai multe obiecte Pozitive sunt acelea pentru care continutul se defineste in prezenta unor insusiri raportate la un obiect Notiunile Negative sunt acelea al caror continut exprima privatiuni sau insusiri care nu exista pentru obiectul respectiv 22. Raporturile ntre noiuni; Raporturile dintre acestea pot fi de 2 feluri: o raporturi de concordanta ( atunci cand sferele celor 2 notiuni au cel putin un element in comun o raporturi de opozitie sau excludere in care sferele celor 2 notiuni nu au nici un element in comun. A. Raporturile de concordanta: Raporturi de identitate sunt acelea in care avem de a face cu notiuni identice. Raporturi de ordonare Raporturi de incrucisare exprima situatia in care sfera notiunilor coincide partial

B. . Raporturile de opoziie sau excludere nu au nici un element in comun. 23. Definiia; Este o operatie logica cu notiuni prin care se precizeaza continutul sau sfera acestuia, respectiv sensul (intelesul) sau aria de aplicabilitate a notiunilor. Structura logica a definitiei cuprinde 3 elemente. Primul element se numeste definit (definiendum) si este exprimat de notiunea care constituie obiectul definitiei. Al doilea element se numeste definitor (definiens) si reprezinta ceea ce se spune despre obiectul definitiei. Al treilea element il reprezinta relatia de definire, fiind acea relatie dintre definit si definitor. O definitie este corecta numai daca relatia de definire coincide cu un raport de identitate, intre A si B. Nici o notiune nu se poate autodefini.

25.Regulile definiiei; 1. Definitia trebuie sa fie caracteristica. Definitorul trebuie sa corespunda intregului definiti si numai acestuia. 2. Definitia nu trebuie sa fie circulara, ceea ce inseamna ca definitorul nu trebuie sa contina in alcatuirea sa definitul sau elemente din sfera lui. 3. Definitia trebuie sa fie logic afirmativa. Sa precizeze ce reprezinta notiunea ce trebuie definita si nu ceea ce nu este aceasta 4. Definitia trebuie sa fie clara si precisa. Adica definitorul nu trebuie sa contina termeni confuzi(necunoscuti)cat si notiuni vide si termeni figurati, metafore, etc 5.Definitia trebuie sa fie consistenta, adica sa nu intre intr-un raport de opozitie sau excluziune cu oricare alte definitii sau propozitii acceptate anterior in domeniul din care face parte notiunea ce trebuie definita 24. Clasificarea definiiilor dup obiectul definiiei i dup procedeul de definire; In functie de obiectul definitiei: 1. Definitii reale Definitiile reale reprezinta definitiile unor notiuni despre care stim ca au un corespondent in realitate. 2. Definitii nominale sunt acele definitii care urmaresc sa precizeze sensul unei notiuni. B. In functie de procedeul de definire: 1. Definitii date prin gen proxim si diferenta specifica diferenta sunt acele defintii in care definitul exprima o specie, iar definitorul genul acestei specii, precizand atat notele caracteristica genului cat si notele care diferentiaza specia in cadrul genului. 2. Definitii operationale reprezinta acele defintii in care definitorul indica o serie de operatii, experimente sau probe care luate impreuna sunt suficiente pentru a delimita obiectul definitiei. 3. Definitii genetice sunt acele definitii in care definitorul indica sursa din care provine obiectul definitului si procesul prin care acesta ajunge sa fie ceea ce este. 4. Definitii constructive constructive indica procesul natural prin care ia fiinta obiectul definit. 5. Definitii relationale indica sistemul unor raporturi esentiale in care se afla definitul cu definitorul.

6. Definitii enumerative sunt acele defintii in care se numesc toate obiectele din sfera notiunii. 7. Definitii ostensive sunt acele defintii in care se arata obiectul definitiei prin indicare utilizandu-se una din expresiile: acesta este un....; in imagine avem......

25. Clasificarea; operatia logica prin care notiuni mai putin generale sunt grupate in functie de anumite note din continutul lor in notiuni mai generale. Clasificarii ii corespunde procesul rational de formare a claselor(multimilor),adica reunirea obiectelor individuale in clase de obiecte,a claselor de obiecte in clase de obiecte. Structura clasificarii: 1.notinile ce for fi supuse clasificarii si care formeaza obiectul acestora,in multe cazuri ele fiind notiuni individuale 2.clasele,respectiv notiunile obtinute ca rezultat al clasificarii 3.fundamentul sau criteriul clasificarii pe baza caruia se realizeaza gruparea elementelor clasificarii in clase.

26. Regulile clasificrii; - trebuie sa fie completa,adica ea nu tre` sa lase rest:fiecare din elementele clasificarii trebuie introdus intro clasa -pe fiecare treapta a clasificarii,intre clasele obtinute trebuie sa existe exclusiv rap. de opozitie(contrarietate sau contradictie).Nici un element al clasificarii nu trebuie asezat in doua clase diferite aflate pe aceeasi treapta a clasificarii -pe aceeasi treapta fundamentul sau criteriul clasificarii tre` sa fie unic, asemanarile dintre obiectele aflate in aceeasi clasa trebuie sa fie mai importante decat deosebirile dintre ele.

27. Diviziunea; 28. Sensurile termenului de lege Analizand raportul dintre norme si legi exista 3 perspective din care poate fi vazuta legea:

a.legea este considerata norma din perspectiva normativismului b.legea este un fapt prin optica realismului c.legea e un fenomen complex,privita dintro perspectiva care imbina cele doua optici. Georg H. Von Wright desprinde 3 sensuri ale termenului lege, termen a carui semnificatie nu se suprapune peste cea a normei: 1.legi ale statului 2.legi ale naturii 3.legi ale logicii si matematicii -Legile naturii sunt descriptive ,fiind de fapt propozitii care descriu regularitati pe care omul le-a descoperit in cadrul naturii,putand fi adevarate dau false. -Legile statului prescriptive-alcatuite din propozitii care contin indicatii ptr. comportamentul oamenilor si vizeaza reglementarea relatiilor sociale,din aceasta perspectiva ele pot fi adevarate sau false. -Legile logice si matematice au tot un caracter prescriptiv(prescriu modul corect in care oamenii tre` sa gandeasca ptr. a forma rationamente corecte)cat si un caracter descriptiv(enunta adevarul despre entitati logice si matematice cat si despre structura ontologica a realitatii). Wright sustine ca legile logice nu prescriu si nici nu descriu ci determina ceva.

29. Speciile normelor; Wright distinge 6 specii de norme: 1. Regulile de joc. Aici include regulile gramaticale(morfologice si sintactice si regulile de calcul logic si mathematic. 2. Prescriptiile sau reglematarile dintre acestea facand parte si legile statului. Prescriptiile au urmatoarele trasaturi fundamentale: o Ele sunt emise sau adoptate de o autoritate normativa o Se adreseaza subiectelor normei o Exprima vointa autoritatii ca subiectele sa se comporte intr-un anumit fel si au atasate o sanctiune care va fi aplicata in cazul in care prescriptia nu este respectata. 3. Obiceiurile sunt acele norme care se aseamana in unele privinte cu prescriptiile iar in altele cu regurile. Ele sunt normative in sensul ca inflenteaza subiectii sa se comporte intr-un anume fel. Obieciurile sunt emise de catre comunitate si se adreseaza membrilor ei pe care ii obliga sa se conformeze, sanctionandu-i moral in cazul in care nu sunt respectate. 4. Instructiunile sau normele tehnice se refera la mijloacele folosite pentru atingerea unui scop si nu sunt nici descriptive si ncii prescriptive ci enunta numai conditiile necesare pentru atingerea scopului. 5. Normele morale sunt relatii cu toate celelalte tipuri de norme, dar in plus se raporteaza la notiunile axiologice de bine si rau. 6. Regurile ideale se refara la ceea ce trebuie sau nu trebuie facut. Ele se leaga de conceptul de bine si se deosebesc de normele morale prin faptul ca sunt norme privind moduri de atingere ale unor idealuri si propun modele de perfectiuni umane operand cu concepte ca genereozitatea , curajul, dreptatea, etc. Autorul de mai sus menstiona, imparte cele 6 specii ale normelor in 2 categorii: a) Norme majore si anume prescriptiile, regurile si instructiunile b) Norme minore si anume obiceiurile, principiile morale si regurile ideale. In literatura de specialitate intalnim 3 sensuri ale termenului de norma si derivate din aceste 3 tipuri de norme: Normele prescriptibile. Sunt enunturi care cuprind expresii de obligatii, interdictie sau permisiune si de cele mai multe ori sunt formulate imperativ. Caracterul imperativ este dat de prezenta operatorilor deontici: trebuie, este permis, interzis si obligatoriu

Normele apreciative. Sunt enunturi care contin aprecieri de evaluare normativa, predicate axiologice ( bine, rau, insuficient) , ierarhii( superiori, inferiori) aprecieri morale, etc 30. Componentele normelor legale; Norma legala reprezinta o relatie intre 2 componente: A.Descrierea unei stari de fapt B.Sanctiunea legala Cele 2 componente sunt legate intre ele printr-un operator deontic . Norma legala nu este

31. Validitatea normelor. Reprezinta validitatea axiologica conform careia comportamentul care este permis de norma este considerata a fi bun iar cel interzis de norma este considerat a fi rau. De aici rezulta existenta logicii deontice bivalenta ( bun si rau). Validitatea tehnica este data de faptul ca norma a fost adoptata sau emisa de catre o autoritate competenta sa faca acest lucru si nu a fost abrogata. Exista si norme care nu ami sunt considerate a fi valide( care au fost abrogate, anulate, etc.) Validitatea normelor poate fi stabilita si prin analiza relatiilor dintre normele care fac parte dintr-un sistem sau prin analiza elementelor componente ale normelor.