RAŢIONAMENTUL

1. Notiune – propozitie – rationament

- în mod tradiţional, logica descrie trei forme (structuri) logice:

o noţiunea,
o propoziţia
o raţionamentul
 notiunea – forma/structura/elementul prin care ne raportam la obiecte
sau clase de obiecte: elev, scoala, continent, animal, floare ...
 propozitia (simpla) – structura logica prin care este redata o relatie intre
doua sau mai multe notiuni: Toti elevii sunt majori; Toate florile sunt
plante; Toate formatiunile geologice sunt continente
 !!! Exista si propozitii compuse, care redau relatii intre alte
propozitii: Daca toti elevii sunt majori, atunci unele persoane
majore sunt elevi.
 Rationamentul – este alcatuit din doua sau mai multe propozitii, astfel incat
una rezulta logic/ decurge din celelalte, se bazeaza pe ele; structura in
cadrul careia o concluzie decurge (sau pretindem ca decurge) din una
sau mai multe premise

Unii elevi sunt sportivi

(Prin urmare) unii sportivi sunt elevi
*
Toate balenele sunt animale acvatice
Toate animalele acvatice sunt mamifere
(Asadar) toate balenele sunt mamifere

!!! Nu toate rationamentele sunt corecte! Dintre cele doua exemple, primul este corect
(valid), al doilea nu.

2. Rationamentul

- ca formă logică, raţionamentul:

o este structura logică cea mai complexă
o este alcătuit din două sau mai multe propoziţii
 aceste propoziţii sunt legate între ele printr-un tip special de relaţie logică:
o popoziţie (concluzia) derivă, decurge, este dedusă din cealaltă/celelalte
(premisă/premise)
 fară această relaţie de consecinţă logică, nicio mulţime de propoziţii (doua
sau mai multe) nu reprezintă un raţionament

o schema generală este următoarea:

Pn
C, unde P reprezintă premisele (n ≥ 1), iar C concluzia
 P1 - Toate balenele sunt animale acvatice
P2 - Toate animalele acvatice sunt mamifere
C - (Asadar) toate balenele sunt mamifere

- pe de altă parte, orice raţionament poate fi înţeles ca o operaţie logică: operaţia prin care
deducem o concluzie din una sau mai multe premise
o în acest sens, orice raţionament poate fi descris ca o implicaţie de forma P n → C

3. Indicatori

- în general, întâlnim în raţionamente construcţii, expresii care indică rolul unei propoziţii:
o indicatori de premise
 fiindcă, deoarece, întrucât, pentru că, datorită, presupunând că, având în
vedere că, pornind de la ideea că, după cum rezultă din
o indicatori de concluzie
 rezultă, urmează, conchidem, prin urmare, în consecinţă, aşadar, deci,
dovedeşte că, de aici rezultă că
-
- uneori, într-o argumentare întâlnim indicatori ai opiniei celui care argumentează, care arată
cum se raportează la ceea ce susţine:
o eu cred că, probabil că, cu siguranţă, cu certitudine, foarte probabil
-
- indicatorii nu sunt întotdeauna prezenţi explicit,
- unele argumente nu sunt redate in ordinea standard (premise – concluzie)

reparaţiile podului trebuie finalizate până la sfărşitul lunii

buletinele meteorologice anunţă până la sfârşitul lunii ploi abundente şi de lungă
durată

(deoarece) buletinele meteorologice anunţă până la sfârşitul lunii ploi abundente

şi de lungă durată______________________________________________
(rezulta ca) reparaţiile podului trebuie finalizate până la sfărşitul lunii

4. ROLUL RAŢIONAMENTELOR.

- rolul fundamental al raţionamentului este relevat în cadrul argumentării în general, dar mai
ales în cadrul demonstraţiilor:
o un raţionament ne ajută să susţinem o anumită idee sau teză; orice argumentare
raţională se sprijină pe unul sau mai multe raţionamente
 argumentarea este un proces, o practică a raţionamentului, iar argumentul
sau textul argumentativ desfăşurarea, prezentarea acestuia (care are o
structură, schemă, formă logică determinabilă)
- sfera argumentării nu coincide însă cu sfera cu raţionamentului
o în argumentare sunt implicate anumite condiţii, contexte, un auditoriu pentru care
se argumentează, o finalitate, grade de eficienţă în justificarea ei şi de
acceptabilitate a acesteia
o nu orice raţionament este argumentativ (nu orice rationament are ca scop
convingerea, argumentarea)

5. Conditii fundamentale: adevarul si validitatea (corectitudinea logica)

- în general, orice încercare de a trece de la adevărul unor premise la adevărul unei concluzii
trebuie să respecte două condiţii de bază:
o premisele trebuie să fie adevărate
o operaţia respectivă trebuie să fie corectă
-
- aceste condiţii sunt înţelese diferit în cazul demonstraţiei şi al argumentării
o în cazul oricărei demonstraţii
 adevărul premiselor este incontestabil (a fost deja demonstrat sau este
imposibil de pus la îndoială, propoziţiile fiind astfel postulate)
 corectitudinea este urmărită în mod explicit
o în cazul argumentării
 nu se cere demonstrarea adevărului premiselor, facându-se apel la mărturii
credibile, credinţa majorităţii, autoritatea legitimă etc.,
 corectitudinea raţionamentelor nu este urmărită în mod explicit (premisele
şi raţionamentele trebuie să fie probabile, iar argumentarea acceptabilă)
 mai mult decât atât, cele două condiţii sunt înţelese diferit în funcţie
de contextul argumentării (de exemplu, într-un eseu argumentativ la
bacalaureat şi într-o discuţie televizată)
6. validitatea
- validitatea unui raţionament depinde de respectarea legilor logice
o în general, orice operaţie logică este corectă sau validă daca nu încalcă nicio
lege logică
 orice raţionament care încalcă fie şi o singură lege (regulă) logică este
nevalid
o validitatea unui raţionament nu depinde de valoarea de adevăr a propoziţiilor
sale;
 putem avea un raţionament corect în care toate propoziţiile sunt false
 faptul că toate propoziţiile unui raţionament sunt adevărate nu înseamnă că
el este valid
o valoarea de adevăr a propoziţiilor unui raţionament ne poate spune ceva despre
validitatea acestuia numai în cazul în care:
 concluzia lui este falsă, deşi premisa/premisele este adevărată/adevărate:
 în mod logic corect nu putem trece niciodată de la adevăr la fals
(adevărul implică logic corect numai adevărul)
 [orice operatie logica prin care am trecut de la adevar la fals este
incorecta]
  acest fapt [ca am trecut de la adevar la fals] nu reprezintă cauza nevalidităţii
raţionamentului respectiv, ci doar un indiciu, un semn că el este nevalid
 nevaliditatea/incorectitudinea este determinata de nerespectarea
legilor logice (de incalcarea cel putin a unei legi logice)

o corectitudinea logică este esenţială din perspectiva adevărului concluziilor:

într-un raţionament corect, dacă premisele sunt adevărate, concluzia este în mod
sigur adevărată
 într-o argumentare, dacă premisele sunt probabil adevărate, iar demersul
justificativ probabil corect, argumentarea este acceptabilă (teza este
probabil adevărată)
 într-o demonstraţie, dacă premisele sunt adevărate, iar procedeele
demonstrative corecte, atunci demonstraţia este acceptată (teza este cu
siguranţă adevărată, adevărul ei este demonstrat)

TIPURI DE RAŢIONAMENTE

RAŢIONAMENTE DEDUCTIVE/ INDUCTIVE

CRITERIU: direcţia procesului de inferenţă între general şi particular
- în raţionamentele deductive, concluzia este la fel de generală sau mai puţin generală în
raport cu premisele (concluzia nu spune mai mult decat premisele)
Toti delfinii sunt mamifere acvatice
Unele mamifere acvatice sunt delfini
- în raţionamentele inductive, concluzia este mai generală decât premisele
Unele pasari sunt zburatoare
Toate pasarile sunt zburatoare
-
- nivelul de generalitate al concluziei în raport cu premisele influenţează gradul de
certitudine (cât de siguri putem fi în privinţă adevărului concluziei)
o în raţionamentele deductive corecte, dacă premisele sunt adevărate şi concluzia
este sigur adevărată
o în raţionamentele inductive, chiar dacă premisele sunt adevărate, concluzia este
doar probabilă (nu este sigur adevărată)
 în funcţie de gradul de probabilitate al concluziei, raţionamentele inductive
 pot fi tari (premisele sunt adevărate şi concluzia are un mare grad
de probabilitate)
 sau slabe (premisele sunt adevărate, dar concluzia are un grad mic
de probabilitate)

RAŢIONAMENTE IMEDIATE/ MEDIATE

CRITERIU: numarul premiselor
- raţionamentele imediate au o singură premisă, în vreme ce raţionamentele mediate au două
sau mai multe premise