Silogismul

Este tipul fundamental de inferența deductivă mediata

Inferența deductivă are două caracteristici:

1. Concluzia nu spune mai mult (nu este mai generala) decât premisele din care provine
2. Daca premisele sunt adevărate si se raționează corect, concluzia este sigur o propoziție
adevărata

Silogismul este acea inferența deductivă mediata formata din trei termeni si trei propoziții
categorice, premisele având un termen comun care nu apare in concluzie

Structura unui silogism: trei termeni din care sunt formate trei propoziții

Termenii sunt:
1. Termenul minor
- Este subiectul logic al concluziei
- Este notat cu „S”
2. Termenul major
- Este predicatul logic al concluziei
- Este notat cu „P”
3. Termenul mediu
- Este notat cu „M”
- Apare numai premise si face legătura dintre ele
Observație: termenii major si minor sunt numiți si termeni extremi

Propozițiile sunt:
1. Premisa majoră – este cea care conține termenul major (P)
2. Premisa minoră – este cea care conține termenul minor (S)
3. Concluzia – este cea care conține atât termenul minor (S), cat si termenul major (P)
Observație: daca propozițiile silogismului apar în ordinea premisă majora, premisa minora,
concluzie, atunci silogismul este în formă standard. Oricare altă ordonare a propozițiilor
înseamnă o forma non-standard. Aducerea la forma standard presupune rescrierea
silogismului, punând concluzia la finalul inferenței si ordonând premisele astfel incat majora
sa fie prima iar minora a doua.

Exemplu de silogism în limbaj natural:

Nicio persoana fățarnică nu este nu este om de încredere1/, iar unii mincinoși
sunt fatarnici2/; așadar, unii mincinoși nu sunt oameni de încredere3/.

Care sunt propozițiile silogismului?

- Propoziția 3 este concluzia (indicatorul „așadar” ne indica acest lucru)
 - Propoziția 1 si propoziția 2 sunt premise (legate de conjuncția „iar”)
Care sunt termenii silogismului?
- Termenul minor (S) este „mincinoși”
- Termenul major (P) este „oameni de încredere”
- Termenul mediu (M) este „persoana fățarnică”

Observație: Silogismul de mai sus poate fi scris si astfel:

Nicio persoana fățarnică nu este om de încredere

Unii mincionosi sunt fățarnici
Unii mincinoși nu sunt oameni de încredere

Linia aceasta se numește bară de concluzie si delimitează concluzia (care este scrisă dedesubt) de
premise (care sunt scrise deasupra, cea majora mai intai, urmata de cea minora)

Figuri si moduri silogistice

După modul in care sunt poziționați termenii în premisele unui silogism (în ceea ce privește
concluzia, poziția termenilor este mereu aceeași: mai întâi S (termenul minor) si apoi P
(termenul major)), rezulta patru combinații, care se numesc figuri silogistice

Figura I Figura II Figura III Figura IV

MP PM MP PM
SM SM MS MS
SP SP SP SP

Daca luam în calcul cele patru figuri silogistice, punând literele a, e, i sau o (corespunzătoare
celor patru tipuri de propoziții categorice) între termenii S, P și M, obținem modurile
silogistice
Exista 256 de moduri silogistice, cate 64 în fiecare dintre cele patru figuri silogistice. Dintre
acestea, 24 de moduri silogistice sunt valide (corecte din punct de vedere logic), cate 6 în
fiecare dintre cele patru figuri silogistice

Schema de inferența – este scrierea in limbaj formal a unui silogism prezentat în limbaj
natural
Nicio persoana fățarnică nu este om de încredere MeP
Unii mincionosi sunt fățarnici SiM
Unii mincinoși nu sunt oameni de încredere SoP

Schema de inferență

Ei îi corespunde modul silogistic eio-1. Si în cazul modului silogistic avem ordinea standard:
e = majoră, i = minoră, o = concluzia si 1 = numărul figurii silogistice
Exemplu:
Daca avem modul silogistic aoe-3, schema de inferata este
MaP
MoS
SeP