COLEGIUL NAŢIONAL „UNIREA” FOCŞANI

Profesor: CANAE ADRIAN

LOGICĂ, ARGUMENTARE ŞI COMUNICARE – Clasa a IX-a
08 – Silogismul: Caracterizare generală. Figuri şi moduri silogistice.
Legile generale şi legile speciale de validitate

SILOGISMUL
 Caracterizare generală:
Silogismul este un raţionament deductiv (mediat) cu propoziţii categorice care îndeplineşte
următoarele condiţii:
a) Are 3 (şi numai 3) noţiuni:
 S (subiectul concluziei sau termenul minor);
 P (predicatul concluziei sau termenul major);
(împreună, S şi P se mai numesc şi termenii extremi)
 M (termenul mediu).
b) Are 3 (şi numai 3) judecăţi: Concluzia, Premisa majoră, Premisa minoră.
c) Fiecare noţiune este folosită în două judecăţi, o singură dată în fiecare, astfel:
 Termenul mediu apare numai în premise;
 Subiectul concluziei apare şi în premisa minoră;
 Predicatul concluziei apare şi în premisa majoră.

 Structură (Formă standard):

ORDINEA STANDARD FIGURA I FIGURA II FIGURA III FIGURA IV

PREMISA MAJORĂ: M–P P–M M–P P–M

PREMISA MINORĂ: S–M S–M M–S M–S

CONCLUZIA: S–P S–P S–P S–P

 Moduri silogistice valide:

TIPUL MODULUI FIGURA I FIGURA II FIGURA III FIGURA IV

oao-3 (BOCARDO)
aai-4 (BRAMANTIP)
aaa-1 (BARBARA) aoo-2 (BAROCO) aai-3 (DARAPTI)
aee-4 (CAMENES)
MODURILE PRINCIPALE eae-1 (CELARENT) aee-2 (CAMESTRES) aii-3 (DATISI)
iai-4 (DIMARIS)
(MODURILE „TARI”):
aii-1 (DARII) eae-2 (CESARE) iai-3 (DISAMIS)
eao-4 (FESAPO)
eio-1 (FERIO) eio-2 (FESTINO) eao-3 (FELAPTON)
eio-4 (FRESISON)
eio-3 (FERISON)
MODURILE
SECUNDARE / aai-1 (BARBARI) aeo-2
(CAMESTROP)
SUBALTERNE / – aeo-4 (CAMENOP)
ATENUATE eao-1 (CELARONT) eao-2 (CESARO)
(MODURILE „SLABE”):

Pagina 1 din 2
COLEGIUL NAŢIONAL „UNIREA” FOCŞANI
Profesor: CANAE ADRIAN
LOGICĂ, ARGUMENTARE ŞI COMUNICARE – Clasa a IX-a
08 – Silogismul: Caracterizare generală. Figuri şi moduri silogistice.
Legile generale şi legile speciale de validitate

 Legi generale de validitate:

Legi referitoare la termeni (la distribuţia acestora):
1. Termenul mediu trebuie să fie distribuit în cel puţin o premisă. (Pe scurt, M trebuie să apară
cu + măcar o dată.) (Legea distribuţiei termenului mediu)
2. Dacă un termen este distribuit (apare cu +) în concluzie, atunci el trebuie să fie distribuit (să
apară cu +) şi în premisa care îl conţine. (Legea distribuţiei termenilor extremi)

Legi referitoare la propoziţii (la cantitatea şi, respectiv, la calitatea acestora):

3. Cel puţin o premisă trebuie să fie universală (nu pot fi ambele premise particulare).
4. Cel puţin o premisă trebuie să fie afirmativă (nu pot fi ambele premise negative).
(Pe scurt, cel puţin una dintre premise trebuie să fie tare, adică nu pot fi ambele premise slabe.)
5. Dacă o premisă este particulară, atunci şi concluzia va fi particulară.
6. Dacă o premisă este negativă, atunci şi concluzia va fi negativă.
(Pe scurt, concluzia urmează partea mai slabă.)
7. Dacă ambele premise sunt afirmative, atunci şi concluzia va fi afirmativă. (Din două premise
afirmative se poate obţine doar concluzie afirmativă.)
(Observaţie: Din două premise universale se poate obţine, prin atenuare, şi concluzie particulară.)

 Legi speciale de validitate (Legi/Reguli ale fiecărei figuri):

Figura I
1. Premisa minoră trebuie să fie afirmativă.
2. Premisa majoră trebuie să fie universală.
Figura II
1. Una din premise trebuie să fie negativă.
2. Premisa majoră trebuie să fie universală.
Figura III
1. Premisa minoră trebuie să fie afirmativă.
2. Concluzia trebuie să fie particulară.
Figura IV
1. Dacă premisa majoră este afirmativă, atunci premisa minoră este universală.
2. Dacă una din premise este negativă, atunci premisa majoră este universală.
3. Dacă premisa minoră este afirmativă, atunci concluzia este particulară.

NOTĂ:
 Pentru a fi valid (logic corect), un silogism trebuie să respecte simultan toate legile generale
ale silogismului (sau toate legile/regulile de validitate specifice figurii din care silogismul
respectiv face parte).
 Dacă un silogism încalcă cel puţin o lege/o regulă (generală sau specială) de validitate, atunci
el este nevalid (logic incorect).
 Un silogism nevalid poate să încalce simultan mai multe legi/reguli (generale sau speciale) ale
validităţii, având mai multe defecte (şi fiind astfel un sofism ce conţine mai multe tipuri de erori
logice).

Pagina 2 din 2