RAȚIONAMENTE.

TIPURI
DE RAȚIONAMENTE
 DEFINIRE ȘI CARACTERIZARE
GENERALĂ
Raționamentele (inferențele) reprezintă forme
logice mai complexe și totodată și operații logice cu
propoziții.
Ceea ce în logica tradițională se numește
raționament, în logica modernă se numește inferență,
iar în logica contemporană se numește tehnică de
argumentare.
Raționamentul este operația logică prin intermediul
căreia din propoziții numite premise este derivată o altă
propoziție numită concluzie.
Structura raționamentelor
Premisa: Unii S sunt P.
Concluzia: Unii P sunt S.
sau

Premisele: Dacă A, atunci B.

A este adevărat.
Concluzia: B este adevărat.
 Pentru ca o sumă de propoziții să constituie un
raționament trebuie îndeplinite simultan condițiile:
1. Unele propoziții sunt date (premisele care pot fi
adevărate sau false);
2. Din premise rezultă o propoziție nouă numită
concluzie;
3. Premisele trebuie să constituie un temei suficient
sau necesar pentru derivarea concluziei (nu mai
este necesar nimic altceva pentru derivarea
concluziei);
4. Concluzia trebuie să constituie consecința
suficientă sau necesară a premiselor, adică
concluzia trebuie să urmeze din premisele date.
 Tipuri de raționamente
După direcția procesului de inferență între general și
particular, există:
- inferențe deductive;
- inductive (nedeductive).
Inferențele deductive sunt acelea în care dintr-un
anumit număr de premise este derivată o concluzie care
este la fel de generală sau mai puțin generală decât
premisele din care a fost obținută (concluzia nu spune
mai multe decât spun premisele din care a fost
obținută).
Exemplul 1:
P: Toți elevii clasei a IX-a studiază disciplina Logică și
argumentare.
P: Popescu Cristina este elevă în clasa a IX-a.
C: Popescu Cristina studiază disciplina Logică și
argumentare.

Exemplul 2:
P: Unii studenți sunt sportivi.
C: Unii sportivi sunt studenți.
 Inferențele inductive (nedeductive) sunt acelea în
care concluzia este mai generală decât premisele din
care este obținută și chiar dacă premisele sunt adevărate,
concluzia obținută rămâne, totuși, probabilă.
Exemplu:
P: Ionescu Corina este bolnavă.
P: Popescu Alexandru este bolnav.
P: Voinea Roxana este bolnavă.
P: Ionescu Corina, Popescu Alexandru, Voinea Roxana
sunt (unii) elevi din clasa a IX-a A.
C: Toți elevii clasei a IX-a A sunt bolnavi.
 CLASIFICAREA INFERENȚELOR
DEDUCTIVE
1. După numărul premiselor din care se obține concluzia, inferențele
deductive pot fi:
- imediate;
- mediate.
O inferență deductivă este imediată dacă și numai dacă concluzia este
derivată direct dintr-o singură premisă, fără niciun alt pas intermediar.
Exemplul 1:
P: Niciun elev nu este poet.
C: Niciun poet nu este elev.
Exemplul 2:
P: Niciun elev nu este sincer.
C: Toți elevii sunt mincinoși.
O inferență deductivă este mediată dacă și numai dacă concluzia este
derivată din mai mult de o premisă (ex. silogismul și polisilogismul).
După felul premiselor inferențele mediate pot fi:
- ipotetico-categorice;
- disjunctivo-categorice.
 2. În funcție de corectitudinea logică, inferențele deductive
pot fi:
- valide;
- nevalide.
O inferență deductivă este validă atunci când din premise
adevărate se obține o concluzie adevărată.
Exemplu:
P: Unii elevi sunt sportivi.
C: Unii sportivi sunt elevi.
O inferență deductivă este nevalidă atunci când premisele
pot fi adevărate, însă concluzia este falsă.
Exemplu:
P: Unii oameni nu sunt intelectuali.
C: Unii intelectuali nu sunt oameni.
 Clasificarea inferențelor inductive
1. După numărul cazurilor examinate inferențele inductive pot
fi:
- inducție completă;
- inducție incompletă.
2. În funcție de gradul de probabilitate al concluziei, inferențele
inductive pot fi:
- tari;
- slabe.
O inferență inductivă este tare numai dacă premisele sunt
adevărate și concluzia are mare probabilitate să fie adevărată.
Exemplu: Valentin a învățat 20 din cele 21 de subiecte de
examen. Probabil, Valentin, va lua la examen unul din subiectele
învățate și va lua nota 10.
O inferență inductivă este slabă numai dacă premisele sunt
adevărate și concluzia are mică probabilitate să fie adevărată.
Exemplu: Valentin a învățat 4 din cele 21 de subiecte de
examen. Probabil, Valentin, va lua la examen unul din subiectele
învățate și va lua nota 10.